<h1><b>Premiul Nobel pentru Pace</b> este unul din cele Èase premii Nobel instituite prin testament de inventatorul Èi industriaÈul suedez <strong>Alfred Nobel</strong>.</h1>
<p>Este singurul premiu care se decernează în Norvegia, la Oslo, de către un comitet în exclusivitate norvegian, format din cinci persoane alese din Parlamentul Norvegiei. Toate celelalte premii Nobel se decernează în <strong>Suedia</strong>, la <strong>Stockholm</strong>, de către autorităÈi suedeze.</p>
<p>Motivul pentru care acest premiu este decernat în Norvegia Èi nu în Suedia este următorul: la moartea lui <strong>Alfred Nobel</strong> (10 decembrie 1896), Suedia, aflată încă în uniune cu Norvegia (până în 1905), avea rolul conducător în politica externă. Nobel a considerat că Èansa unei corupÈii politice ar fi mai mică dacă Norvegia s-ar ocupa de decernare, astfel încât a optat în acest sens. Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (<strong>Academia Regală de Ştiinţe a Suediei</strong> – pentru Fizică şi Chimie; <strong>Academia Suedeză de Litere</strong> – pentru Literatură; <strong>Institutul Karolinska din Stockholm</strong> – pentru Fiziologie şi Medicină; <strong>Parlamentul norvegian</strong> – pentru Pace sau fraternitate între popoare)<sup id="cite_ref-1" class="reference"></sup></p>
<p>În testament, Nobel a cerut ca cei cărora li se decernează premiul pentru pace să îndeplinească cel puÈin una din următoarele trei cerinÈe: să lucreze pentru „reducerea forÈelor militare”, pentru „organizarea de congrese ale păcii” Èi pentru „înfrăÈirea între popoare”.</p>
<p><strong>Barack Obama</strong>, unul dintre cei mai carismatici lideri mondial, fost preÈedinte al S.U.A,</p>
<p>La 9 octombrie 2009, <strong>Thorbjørn Jagland</strong>, liderul <strong>Comitetului Nobel,</strong> l-a anunÈat pe PreÈedintele <a href="https://bel-esprit.ro/barack-obama-happy-b-mr-president/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Barack Obama</strong></a> ca laureat al Premiului Nobel pentru Pace, „pentru eforturile extraordinare de îndreptare a diplomaÈiei mondiale Èi a cooperării între popoare”.<sup id="cite_ref-nobel_peace_prize_381-0" class="reference"></sup> Obama, unul dintre cei 205 candidaÈi, a primit o medalie, o diplomă Èi un premiu în bani de 1,4 milioane de dolari.</p>
<p>Comitetul Nobel a declarat că „<em><strong>diplomaÈia sa este fondată pe conceptul că cei care conduc lumea trebuie să o facă pe baza valorilor Èi atitudinilor împărtăÈite de majoritatea populaÈiei lumii</strong></em>”, iar <a title="British Broadcasting Corporation" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/British_Broadcasting_Corporation">BBC</a> a relatat: „<em><strong>Comisia a pus accent pe eforturile domnului Obama de a îndrepta organismele internaÈionale Èi de a promova dezarmarea nucleară</strong></em>”.<sup id="cite_ref-bbc_article_on_nobel_win_382-0" class="reference"></sup></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/barrack-Obama.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-45853" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/barrack-Obama.jpg" alt="" width="564" height="752" /></a></p>
<p>Obama a donat premiul în bani unor organizaÈii caritabile ca: <i>Fisher House Foundation</i>, <i>Clinton Bush Haiti Fund</i>, <i>College Summit</i>, <i>The Posse Foundation</i>, <i>The United Negro College Fund</i>, <i>The Hispanic Scholarship Fund</i>, <i>The Appalachian Leadership</i>, <i>Education Foundation</i>, <i>The American Indian College Fund</i> Èi altele.</p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>Barack H. Obama</strong> Èi-a susÈinut conferinÈa Nobel pe 10 decembrie 2009 la Primăria Oslo, Norvegia. El a fost prezentat de <strong>Thorbjørn Jagland</strong>, preÈedintele Comitetului Nobel norvegian.</span></p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><strong>Acesta a fost <a href="https://www.nobelprize.org/prizes/peace/2009/obama/lecture/" target="_blank" rel="noopener">discursul</a> său:</strong></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><em><strong>MajestăÈile Voastre, AlteÈele Voastre Regale, distinÈi membri ai Comitetului Nobel norvegian, cetăÈeni ai Americii Èi cetăÈeni ai lumii</strong></em>,</span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro"> Primesc această onoare cu profundă recunoştinţă şi cu mare smerenie. Este un premiu care vorbeÈte despre cele mai înalte aspiraÈii ale noastre &#8211; aceea că, în ciuda cruzimii Èi a greutăÈilor lumii noastre, nu suntem simpli prizonieri ai sorÈii. AcÈiunile noastre contează Èi pot înclina istoria în direcÈia justiÈiei. Èi totuÈi aÈ fi neglijent dacă nu aÈ recunoaÈte controversa considerabilă pe care a generat-o decizia voastră atât de generoasă. În parte, asta se datorează faptului că sunt la începutul, Èi nu la sfârÈitul muncii mele pe scena mondială. În comparaÈie cu unii dintre giganÈii istoriei care au primit acest premiu – <strong>Schweitzer Èi King, </strong> <strong>Marshall Èi Mandela</strong> – realizările mele sunt nesemnificative. Èi apoi sunt bărbaÈii Èi femeile din întreaga lume care au fost închiÈi Èi bătuÈi în căutarea dreptăÈii; cei care trudesc în organizaÈiile umanitare pentru a alina suferinÈa; milioanele nerecunoscute ale căror acte liniÈtite de curaj Èi compasiune îi inspiră chiar Èi pe cei mai împietriÈi cinici. Nu pot să îi contrazic pe cei care consideră că aceÈti bărbaÈi Èi femei – unii cunoscuÈi, alÈii obscuri pentru toÈi, cu excepÈia celor pe care îi ajută – merită mult mai mult decât mine această onoare.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Dar poate că cea mai profundă problemă în legătură cu primirea acestui premiu este faptul că sunt comandantul-Èef al armatei unei naÈiuni în mijlocul a două războaie. Unul dintre aceste războaie se încheie. Celălalt este un conflict pe care America nu l-a provocat; unul în care ni se alătură alte 42 de Èări – inclusiv Norvegia – într-un efort de a ne apăra pe noi înÈine Èi toate naÈiunile de alte atacuri. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">TotuÈi, suntem în război Èi sunt responsabil pentru viaÈa a mii de tineri americani plecaÈi la luptă într-un Èinut îndepărtat. Unii vor ucide, iar alÈii vor fi uciÈi. AÈa că vin aici cu un sentiment acut al costurilor conflictelor armate – plin de întrebări dificile despre relaÈia dintre război Èi pace Èi efortul nostru de a înlocui unul cu celălalt. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Aceste întrebări nu sunt noi. Războiul, într-o formă sau alta, a apărut cu primul om. În zorii istoriei, moralitatea sa nu a fost pusă la îndoială: a fost pur Èi simplu un fapt, precum seceta sau boala – modul în care triburile Èi apoi civilizaÈiile căutau puterea Èi îÈi soluÈionau conflictele.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Èi, de-a lungul timpului, pe măsură ce actele juridice au încercat să controleze violenÈa în cadrul grupurilor, la fel Èi filozofii, clericii Èi oamenii de stat au căutat să reglementeze puterea distructivă a războiului. A apărut conceptul de „război drept”, sugerând că războiul este justificat doar atunci când sunt îndeplinite anumite condiÈii: dacă este purtat în ultimă instanÈă sau în autoapărare, dacă forÈa folosită este proporÈională, Èi dacă, ori de câte ori este posibil, civilii sunt scutiÈi de violenÈă. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Desigur, Ètim că în cea mai mare parte a istoriei, acest concept de „război drept” a fost rar observat. Capacitatea fiinÈelor umane de a gândi noi modalităÈi de a se ucide unul pe altul s-a dovedit inepuizabilă, la fel ca Èi capacitatea noastră de a-i scuti de milă pe cei care arată diferit sau se roagă unui alt Dumnezeu. Războaiele dintre armate au făcut loc războaielor între naÈiuni – războaie totale în care distincÈia dintre combatanÈi Èi civili s-a estompat. În decurs de 30 de ani, un astfel de carnagiu ar fi cuprins de două ori acest continent. Èi deÈi este greu de conceput o cauză mai justă decât înfrângerea celui de-al Treilea Reich Èi a puterilor Axei, al Doilea Război Mondial a fost un conflict în care numărul total de civili care au murit a depăÈit numărul soldaÈilor care au pierit.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">În urma unei astfel de distrugeri Èi odată cu apariÈia erei nucleare, a devenit clar pentru învingători Èi învinÈi deopotrivă că lumea avea nevoie de instituÈii pentru a preveni un alt război mondial. Èi aÈa, la un sfert de secol după ce Senatul Statelor Unite a respins Liga NaÈiunilor – idee pentru care <strong>Woodrow Wilson</strong> a primit acest premiu – America a condus lumea în construirea unei arhitecturi care să menÈină pacea: un <strong>Plan Marshall</strong> Èi o <strong>NaÈiune Unită</strong>, mecanisme de guvernează soarta războiului, oferă tratate pentru protejarea drepturilor omului, prevenirea genocidului, restricÈionarea celor mai periculoase arme. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">În multe privinÈe, aceste eforturi au reuÈit. Da, s-au purtat războaie groaznice Èi s-au comis atrocităÈi. Dar nu a existat un al Treilea Război Mondial. Războiul Rece s-a încheiat cu mulÈimi jubilatoare care au demontat un zid. ComerÈul a îmbinat o mare parte din lume. Miliarde au fost scoase din sărăcie. Idealurile de libertate Èi autodeterminare, egalitate Èi statul de drept au avansat în mod neîncetat. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Suntem moÈtenitorii forÈei Èi a previziunii generaÈiilor trecute Èi este o moÈtenire pentru care Èara mea este, pe bună dreptate, mândră. Èi totuÈi, la un deceniu din noul secol, această arhitectură veche cedează sub greutatea noilor ameninÈări. S-ar putea ca lumea să nu se mai cutremure la perspectiva războiului între două superputeri nucleare, dar proliferarea poate creÈte riscul de catastrofă. Terorismul a fost de mult o tactică, dar tehnologia modernă le permite câtorva bărbaÈi neînsemnaÈi, cu o furie imensă, să ucidă nevinovaÈi la o scară îngrozitoare.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Mai mult, războaiele dintre naÈiuni au cedat din ce în ce mai mult loc războaielor din interiorul naÈiunilor. Continuă conflictele etnice sau sectare, asistăm la creÈterea miÈcărilor secesioniste, a insurgenÈelor Èi a statelor eÈuate – toate aceste lucruri i-au prins din ce în ce mai mult pe civili într-un haos nesfârÈit. În războaiele de astăzi, mult mai mulÈi civili sunt uciÈi decât soldaÈi, seminÈele conflictelor viitoare sunt semănate, economiile sunt distruse, societăÈile civile sfâÈiate, refugiaÈii adunaÈi, copiii uciÈi. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Nu aduc astăzi cu mine o soluÈie definitivă la problemele războiului. Ceea ce Ètiu este că efortul de a face faÈă acestor provocări va necesita aceeaÈi viziune, muncă asiduă Èi perseverenÈă a acelor bărbaÈi Èi femei care au acÈionat atât de îndrăzneÈ cu decenii în urmă. Èi ne va cere să gândim în moduri noi la noÈiunile de război drept Èi la imperativele unei păci drepte. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Trebuie să începem prin a recunoaÈte adevărul dur: nu vom eradica conflictele violente în timpul vieÈii noastre. Vor exista momente în care naÈiunile – acÈionând individual sau în mod concertat – vor găsi folosirea forÈei nu numai necesară, ci Èi justificată din punct de vedere moral.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Fac această declaraÈie Èinând cont de ceea ce <strong>Martin Luther King Jr</strong>. a spus în aceeaÈi ceremonie cu ani în urmă: „<strong>ViolenÈa nu aduce niciodată pace permanentă. Nu rezolvă nicio problemă socială: doar creează altele noi Èi mai complicate.</strong>” Ca un om care stă aici prezent ca o consecinÈă directă a muncii de viaÈă a Dr. King, sunt o mărturie vie a forÈei morale a non-violenÈei. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Ètiu că nu există nimic slab – nimic pasiv – nimic naiv – în crezul Èi vieÈile lui Gandhi Èi King. Dar, în calitate de Èef de stat care a jurat să-Èi protejeze Èi să-Èi apere naÈiunea, nu mă pot ghida numai după exemplele lor. Mă confrunt cu lumea aÈa cum este acum Èi nu pot sta inactiv în faÈa ameninÈărilor la adresa poporului american. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Căci nu vă înÈelaÈi: răul există în lume. O miÈcare non-violentă nu ar fi putut opri armatele lui Hitler. Negocierile nu pot convinge liderii al-Qaida să depună armele. A spune că forÈa poate fi uneori necesară nu este o chemare la cinism – este o recunoaÈtere a istoriei, a imperfecÈiunilor omului Èi a limitelor raÈiunii. Abordez acest punct, încep cu acest punct, pentru că în multe Èări există o ambivalenÈă profundă cu privire la acÈiunile militare de astăzi, indiferent de cauză. Èi uneori, la aceasta se alătură o suspiciune a Americii, singura superputere militară din lume.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Dar lumea trebuie să-Èi amintească faptul că nu doar instituÈiile internaÈionale – nu doar tratatele Èi declaraÈiile – au adus stabilitate unei lumi de după cel de-al Doilea Război Mondial. Indiferent de greÈelile pe care le-am făcut, adevărul este următorul: Statele Unite ale Americii au contribuit la asigurarea securităÈii globale de peste Èase decenii cu sângele cetăÈenilor noÈtri Èi puterea armelor noastre. Serviciul Èi sacrificiul bărbaÈilor Èi femeilor noÈtri în uniformă au promovat pacea Èi prosperitatea din Germania până în Coreea Èi au permis democraÈiei să se impună în locuri precum Balcanii. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Am suportat această povară nu pentru că încercăm să ne impunem voinÈa. Am făcut acest lucru din interes personal – pentru că noi căutăm un viitor mai bun pentru copiii Èi nepoÈii noÈtri Èi credem că viaÈa lor va fi mai bună dacă copiii Èi nepoÈii altora pot trăi în libertate Èi prosperitate. Deci da, instrumentele de război au un rol de jucat în menÈinerea păcii. Èi totuÈi, acest adevăr trebuie să coexiste cu altul – că, oricât de justificat, războiul aduce cu sine tragedii umane. Curajul Èi sacrificiul soldatului sunt pline de glorie, exprimând devotamentul faÈă de Èară, faÈă de cauză, faÈă de camarazii de arme. Dar războiul în sine nu este niciodată glorios Èi nu trebuie să-l trâmbiÈăm niciodată ca atare. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Deci, o parte a provocării noastre este reconcilierea acestor două adevăruri aparent inconciliabile &#8211; că războiul este uneori necesar, iar războiul la un anumit nivel este o expresie a nebuniei umane. Concret, trebuie să ne îndreptăm efortul către sarcina pe care preÈedintele Kennedy a cerut-o cu mult timp în urmă. <strong>„Să ne concentrăm</strong>”, a spus el, „<strong>pe o pace mai practică, mai atinsă, bazată nu pe o revoluÈie bruscă a naturii umane, ci pe o evoluÈie treptată a instituÈiilor umane</strong>”. O evoluÈie <strong>treptată</strong> a instituÈiilor umane.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Cum ar putea arăta această evoluÈie? Care ar putea fi aceÈti paÈi practici? </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Pentru început, cred că toate naÈiunile – puternice Èi slabe deopotrivă – trebuie să adere la standardele care guvernează utilizarea forÈei. Eu – ca orice Èef de stat – îmi rezerv dreptul de a acÈiona unilateral dacă este necesar pentru a-mi apăra naÈiunea. Cu toate acestea, sunt convins că aderarea la standarde, standarde internaÈionale, îi întăreÈte pe cei care o fac Èi îi izolează Èi îi slăbeÈte pe cei care nu o fac. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Lumea s-a adunat în jurul Americii după atacurile de la 11 septembrie Èi continuă să susÈină eforturile în Afganistan, din cauza ororii acestor atacuri fără sens Èi a principiului recunoscut al autoapărării. De asemenea, lumea a recunoscut nevoia de a-l confrunta pe Saddam Hussein când a invadat Kuweitul – un consens care a transmis tuturor un mesaj clar despre costul agresiunii. În plus, America – de fapt, nicio naÈiune – nu poate insista ca alÈii să urmeze regulile de drum dacă refuzăm să le respectăm noi înÈine. Căci atunci când nu o facem, acÈiunile noastre par arbitrare Èi subminează legitimitatea intervenÈiilor viitoare, oricât de justificate. Èi acest lucru devine deosebit de important atunci când scopul acÈiunii militare se extinde dincolo de autoapărare sau apărarea unei naÈiuni împotriva unui agresor. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Din ce în ce mai mult, cu toÈii ne confruntăm cu întrebări dificile despre cum să prevenim sacrificarea civililor de către propriul guvern sau să oprim un război civil a cărui violenÈă Èi suferinÈă pot cuprinde o întreagă regiune. Cred că forÈa poate fi justificată din motive umanitare, aÈa cum a fost în Balcani sau în alte locuri care au fost marcate de război. InacÈiunea ne sfâÈie conÈtiinÈa Èi poate duce la intervenÈii mai costisitoare mai târziu. De aceea, toate naÈiunile responsabile trebuie să îmbrăÈiÈeze rolul pe care militarii cu un mandat clar îl pot juca pentru a menÈine pacea.</span></em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Angajamentul Americii faÈă de securitatea globală nu va dispărea niciodată. Dar, într-o lume în care ameninÈările sunt mai vocale, iar misiunile mai complexe, America nu poate acÈiona singură. America singură nu poate asigura pacea. Acest lucru este adevărat Èi în Afganistan. Acest lucru este valabil în statele eÈuate precum Somalia, unde terorismului Èi pirateriei li se alătură foametea Èi suferinÈa umană. Èi, din păcate, va continua să fie adevărat în regiunile instabile Èi în anii următori. Liderii Èi soldaÈii Èărilor NATO, precum Èi alÈi prieteni Èi aliaÈi, demonstrează acest adevăr prin capacitatea Èi curajul de care au dat dovadă în Afganistan. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Dar, în multe Èări, există o deconectare între eforturile celor care servesc Èi ambivalenÈa publicului larg. ÎnÈeleg de ce războiul nu este popular, dar Ètiu Èi asta: convingerea că pacea este de dorit este rareori suficientă pentru a o atinge. Pacea cere responsabilitate. Pacea presupune sacrificii. De aceea, NATO continuă să fie indispensabilă. De aceea trebuie să consolidăm ONU Èi menÈinerea păcii regionale Èi să nu lăsăm sarcina unor Èări. De aceea îi onorăm pe cei care se întorc acasă de la menÈinerea păcii Èi antrenamentele în străinătate la Oslo Èi Roma, la Ottawa Èi Sydney, Dhaka Èi Kigali – îi onorăm nu ca promotori ai războiului, ci ca pe niÈte câÈtigători de pariuri – pariuri ale păcii. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">PermiteÈi-mi să fac un ultim punct despre folosirea forÈei. Chiar dacă luăm decizii dificile cu privire la intrarea în război, trebuie să ne gândim clar Èi la modul în care îl luptăm. Comitetul Nobel a recunoscut acest adevăr prin acordarea primului său premiu pentru pace lui <strong>Henry Dunant</strong> – fondatorul Crucii RoÈii Èi o forÈă motrice importantă din spatele ConvenÈiilor de la Geneva.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Acolo unde forÈa este necesară, avem un interes moral Èi strategic de a respecta anumite reguli de conduită. Èi chiar dacă ne confruntăm cu un adversar vicios care nu respectă reguli, cred că Statele Unite ale Americii trebuie să rămână un purtător de stindard în destinul războiului. Acesta este ceea ce ne face diferiÈi de cei cu care ne luptăm. Aceasta este o sursă a puterii noastre. De aceea am interzis tortura. De aceea am ordonat închiderea închisorii din Guantanamo Bay. Èi de aceea am reafirmat angajamentul Americii de a respecta ConvenÈiile de la Geneva. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Ne pierdem pe noi înÈine atunci când compromitem chiar idealurile pentru care ne luptăm să le apărăm. Èi onorăm – onorăm acele idealuri susÈinându-le nu atunci când este uÈor, ci când este greu. Am vorbit pe larg despre întrebarea care trebuie să ne cântărească mintea Èi inima noastră atunci când alegem să pornim război. Dar permiteÈi-mi să mă întorc acum la efortul nostru de a evita astfel de alegeri tragice Èi să vorbesc despre trei moduri prin care putem construi o pace dreaptă Èi durabilă. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>În primul rând</strong>, în relaÈia cu acele naÈiuni care încalcă regulile Èi legile, cred că trebuie să dezvoltăm alternative la violenÈă care să fie suficient de dure pentru a schimba comportamentul – pentru că dacă vrem o pace durabilă, atunci cuvintele comunităÈii internaÈionale trebuie să însemne ceva. Acele regimuri care încalcă regulile trebuie trase la răspundere. SancÈiunile trebuie să impună un preÈ real. IntransigenÈa trebuie întâmpinată cu o presiune crescută – Èi o astfel de presiune există doar atunci când lumea este unită.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Un exemplu urgent este efortul de a preveni răspândirea armelor nucleare Èi de a construi o lume fără ele. La mijlocul secolului trecut, naÈiunile au convenit să fie legate printr-un tratat al cărui scop este clar: toÈi vor avea acces la energie nucleară paÈnică, cei fără arme nucleare îi vor părăsi, iar cei cu arme nucleare vor lucra spre dezarmare. Mă angajez să susÈin acest tratat. Este un element central al politicii mele externe. Èi lucrez cu preÈedintele Medvedev pentru a reduce stocurile nucleare ale Americii Èi Rusiei. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Dar, de asemenea, este de datoria noastră tuturor să insistăm că naÈiuni precum Iranul Èi Coreea de Nord să nu mai folosească sistemul nuclear. Cei care pretind că respectă dreptul internaÈional nu îÈi pot întoarce capul atunci când acele legi sunt încălcate. Cei cărora le pasă de propria securitate nu pot ignora pericolul unei curse înarmărilor în Orientul Mijlociu sau Asia de Est. Cei care caută pacea nu pot sta cu mâinile în braÈe în timp ce naÈiunile se înarmează pentru război nuclear. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">AcelaÈi principiu se aplică celor care încalcă legile internaÈionale prin brutalizarea propriului popor. Când există genocid în Darfur, viol sistematic în Congo, represiune în Birmania – trebuie să existe consecinÈe. Da, va exista preocupare; da, va exista diplomaÈie – dar trebuie să existe Èi consecinÈe atunci când aceste lucruri eÈuează. Èi cu cât suntem mai aproape unii de ceilalÈi, cu atât mai puÈin probabil ne vom confrunta cu alegerea între intervenÈia armată Èi complicitate la opresiune. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Acest lucru mă duce la <strong>un al doilea punct</strong> – natura păcii pe care o căutăm. Căci pacea nu este doar absenÈa unui conflict vizibil. Doar o pace justă bazată pe drepturile Èi demnitatea inerente fiecărui individ poate fi cu adevărat de durată. Această perspectivă a fost cea care i-a determinat pe redactorii <strong>DeclaraÈiei Universale a Drepturilor Omului</strong> după cel de-al Doilea Război Mondial. În urma catastrofei, ei au recunoscut că, dacă drepturile omului nu sunt protejate, pacea este o promisiune goală.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Èi totuÈi, prea des, aceste cuvinte sunt ignorate. Pentru unele Èări, nerespectarea drepturilor omului este scuzată de sugestia falsă că acestea sunt cumva principii occidentale, străine de culturile locale sau de etapele dezvoltării unei naÈiuni. Èi în interiorul Americii a existat de multă vreme o tensiune între cei care se descriu ca realiÈti sau idealiÈti – o tensiune care sugerează o alegere strictă între urmărirea îngustă a intereselor sau o campanie nesfârÈită de a ne impune valorile în întreaga lume. Resping aceste alegeri. Cred că pacea este instabilă acolo unde cetăţenilor li se refuză dreptul de a vorbi liber sau de a se închina după bunul plac, îÈi alege proprii lideri sau se adună fără teamă. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">NemulÈumirile neexprimate alterează conÈtiinÈa, iar suprimarea identităÈii tribale Èi religioase poate duce la violenÈă. De asemenea, Ètim că este adevărat opusul. Abia când Europa a devenit liberă Èi-a găsit în sfârÈit pacea. America nu a purtat niciodată un război împotriva unei democraÈii, iar cei mai apropiaÈi prieteni ai noÈtri sunt guverne care protejează drepturile cetăÈenilor lor. Oricât de aspru definite, nici interesele Americii – nici ale lumii – nu sunt servite de negarea aspiraÈiilor umane. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Deci, chiar dacă respectăm cultura Èi tradiÈiile unice ale diferitelor Èări, America va fi întotdeauna o voce pentru acele aspiraÈii universale. Vom depune mărturie despre demnitatea reformatorilor precum Aung Sang Suu Kyi, pentru curajul zimbabweenilor care au votat în faÈa represiunilor, pentru sutele de mii care au mărÈăluit în tăcere pe străzile Iranului. Este grăitor că liderii acestor guverne se tem de aspiraÈiile propriului popor mai mult decât de puterea oricărei alte naÈiuni. Èi este responsabilitatea tuturor oamenilor liberi Èi a naÈiunilor libere să înÈeleagă că aceste miÈcări – aceste miÈcări de speranÈă Èi istorie – ne au de partea lor.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">PermiteÈi-mi să spun Èi asta: promovarea drepturilor omului nu poate rămâne doar un îndemn. Uneori, trebuie să fie cuplată cu o diplomaÈie riguroasă. Confruntarea cu regimurile represive nu are puritatea satisfăcătoare a indignării. Dar Ètiu, de asemenea, că sancÈiunile fără atingere – condamnarea fără dezbatere – nu pot duce decât la un status quo paralizant. Niciun regim represiv nu poate merge pe o nouă cale decât dacă are alegerea unei uÈi deschise. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">În lumina întâmplărilor revoluÈiei culturale, întâlnirea lui Nixon cu Mao a părut inexcuzabilă – Èi totuÈi, cu siguranÈă a ajutat China pe o cale în care milioane de cetăÈeni au fost scoÈi din sărăcie Èi conectaÈi la societăÈi democratice. Angajamentul Papei Ioan Paul faÈă de Polonia a creat spaÈiu nu doar pentru Biserica Catolică, ci Èi pentru lideri sindicali precum <strong>Lech Walesa</strong>. Eforturile lui Ronald Reagan privind controlul armelor Èi îmbrăÈiÈarea perestroikei nu numai că au îmbunătăÈit relaÈiile cu Uniunea Sovietică, dar au împuternicit dizidenÈii din toată Europa de Est. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Nu există o formulă simplă aici. Dar trebuie să încercăm cât putem de bine să echilibrăm izolarea Èi implicarea, presiunea Èi stimulentele, astfel încât drepturile omului Èi demnitatea să se dezvolte în timp. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>În al treilea rând</strong>, o pace justă include nu numai drepturile civile Èi politice, ci trebuie să cuprindă securitatea economică Èi oportunităÈile. Căci pacea adevărată nu este doar eliberarea de frică, ci eradicarea ei. Este, fără îndoială, adevărat că dezvoltarea rareori prinde rădăcini fără securitate; de asemenea, este adevărat că securitatea nu există acolo unde fiinÈele umane nu au acces la hrană suficientă sau la apă curată sau la medicamente Èi adăposturi de care au nevoie pentru a supravieÈui. Nu există acolo unde copiii nu pot aspira la o educaÈie decentă sau la un loc de muncă care să întreÈină o familie. AbsenÈa speranÈei poate duce la putrezirea unei societăÈi, din interior.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Èi de aceea a ajuta fermierii să-Èi hrănească propriul popor – sau naÈiunile să-Èi educe copiii Èi să aibă grijă de bolnavi – nu este o simplă acÈiune caritabilă. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">De asemenea, lumea trebuie să se unească pentru a face faÈă schimbărilor climatice. Există puÈine dispute ÈtiinÈifice că, dacă nu facem nimic, ne vom confrunta cu mai multă secetă, mai multă foamete, mai multe deplasări în masă &#8211; toate acestea vor alimenta mai multe conflicte timp de decenii. Din acest motiv, nu doar oamenii de ÈtiinÈă Èi activiÈtii de mediu apelează la o acÈiune rapidă Èi forÈată, ci Èi liderii militari din propria mea Èară Èi alÈii care înÈeleg că securitatea noastră comună atârnă greu în balanÈă. Acorduri între naÈiuni. InstituÈii puternice. Sprijin pentru drepturile omului. InvestiÈii în dezvoltare. Toate acestea sunt ingrediente vitale în realizarea evoluÈiei despre care a vorbit preÈedintele Kennedy. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Èi totuÈi, nu cred că vom avea voinÈa, hotărârea, puterea de rezistenÈă, pentru a finaliza această lucrare fără ceva mai mult – Èi aceasta este expansiunea continuă a imaginaÈiei noastre morale, convingerea că există ceva ireductibil pe care toÈi îl împărtăÈim. Pe măsură ce lumea devine mai mică, aÈi putea crede că ar fi mai uÈor pentru fiinÈele umane să recunoască cât de asemănători suntem, să înÈelegem că, practic, toÈi căutăm aceleaÈi lucruri, că toÈi sperăm să avem Èansa de a ne trăi viaÈa cu o anumită măsură de fericire Èi împlinire pentru noi înÈine Èi familiile noastre.</span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Èi totuÈi, cumva, având în vedere ritmul ameÈitor al globalizării Èi nivelarea culturală a modernităÈii, poate că nu este surprinzător faptul că oamenii se tem de pierderea a ceea ce preÈuiesc în identităÈile lor particulare &#8211; rasa lor, tribul Èi poate cel mai puternic religia lor. În unele locuri, această frică a dus la conflicte. Uneori, chiar pare că ne miÈcăm înapoi. O vedem în Orientul Mijlociu, pe măsură ce conflictul dintre arabi Èi evrei pare să se întărească. O vedem în naÈiunile care sunt sfâÈiate de conflictele tribale.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Èi, cel mai periculos, o vedem în modul în care religia este folosită pentru a justifica uciderea nevinovaÈilor de către cei care au denaturat Èi spurcat marea religie a islamului Èi care au atacat Èara mea din Afganistan. AceÈti extremiÈti nu sunt primii care ucid în numele lui Dumnezeu; cruzimile cruciadelor sunt amplu consemnate. Dar ei ne amintesc că niciun Război Sfânt nu poate fi vreodată un război drept. Căci dacă crezi cu adevărat că înfăptuieÈti voinÈa divină, atunci nu este nevoie de reÈinere – nu este nevoie să cruÈe mama însărcinată, sau medicul, sau lucrătorul Crucii RoÈii, sau chiar o persoană de propria credinÈă. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">O astfel de viziune deformată asupra religiei nu este doar incompatibilă cu conceptul de pace, dar cred că este incompatibilă cu însuÈi scopul credinÈei – pentru că singura regulă care stă la baza oricărei religii majore este aceea că facem altora aÈa cum am face pentru noi înÈine. Aderarea la această lege a iubirii a fost întotdeauna principala luptă a naturii umane. Căci suntem failibili. Facem greÈeli Èi cădem victimele ispitelor mândriei, puterii Èi uneori a răului. Chiar Èi cei dintre noi cu cele mai bune intenÈii nu vor reuÈi uneori să îndrepte greÈelile dinaintea noastră. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Dar nu trebuie să credem că natura umană este perfectă pentru a crede în continuare că condiÈia umană poate fi desăvârÈită. Nu trebuie să trăim într-o lume idealizată pentru a ajunge în continuare la acele idealuri care îl vor face un loc mai bun. Non-violenÈa practicată de oameni precum Gandhi Èi King poate să nu fi fost practică sau posibilă în toate împrejurările, dar dragostea pe care au predicat-o – credinÈa lor fundamentală în progresul uman – trebuie să fie întotdeauna Steaua Polară care ne ghidează în călătoria noastră. Căci dacă ne pierdem această credinÈă – dacă o respingem ca fiind proastă sau naivă, dacă ne despărÈim de deciziile pe care le luăm în probleme de război Èi pace, atunci pierdem ceea ce este mai bun la umanitate. Ne pierdem simÈul posibilităÈii. Ne pierdem busola morală.</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">AÈa cum au avut generaÈiile înaintea noastră, trebuie să respingem acel viitor. După cum a spus Dr. King cu această ocazie în urmă cu mulÈi ani, „<strong>Refuz să accept disperarea ca răspuns final la ambiguităÈile istoriei. Refuz să accept ideea că „tiparul” condiÈiei prezente a omului îl face din punct de vedere moral incapabil să ajungă la „trebuinÈele” eterne cu care se confruntă pentru totdeauna.”</strong></span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Să atingem lumea care ar trebui să fie – acea scânteie a divinului care încă se agită în fiecare dintre sufletele noastre. Undeva astăzi, în aici Èi acum, în lume aÈa cum este, un soldat vede că este depăÈit, dar stă ferm să păstreze pacea. Undeva astăzi, în această lume, un tânăr protestatar aÈteaptă brutalitatea acÈiunii guvernului său, dar are curajul să continue. Undeva astăzi, o mamă care se confruntă cu pedepsirea sărăciei îÈi ia încă timp să-Èi înveÈe copilul, strânge puÈinele monede pe care le are pentru a-l trimite pe acel copil la Ècoală – pentru că ea crede că o lume crudă are încă un loc pentru visele acelui copil. Să trăim după exemplul lor. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">Putem recunoaÈte că oprimarea va fi mereu cu noi Èi tot luptă pentru dreptate. Putem admite imposibilitatea depravarii Èi totuÈi să ne străduim pentru triumful demnităÈii. Cu ochii limpezi, putem înÈelege că va fi război Èi tot vom lupta pentru pace. Putem face asta – pentru că aceasta este povestea progresului uman, aceasta este speranÈa întregii lumi Èi în acest moment de provocare, aceasta trebuie să fie munca noastră aici pe Pământ. </span></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro">MulÈumesc foarte mult.</span></em></p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere">

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;&#110;c&#117;&#114;s&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>