<h1><strong>Petru CreÈia: <em>„Clipa e ceva ce dă Èi ia cu acelaÈi gest.”</em> </strong>(<em>Norii, </em>1979)</h1>
<div id="attachment_8609" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/1551673987.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-8609" class="wp-image-8609" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/1551673987-768x1024.jpg" alt="Petru CreÈia" width="600" height="800" /></a><p id="caption-attachment-8609" class="wp-caption-text">sursă foto: scribd.com</p></div>
<p>Filosof, eseist, poet, eminescolog, Èi traducător român, <strong>Petru CreÈia </strong>s-a născut la Cluj, în 21 ianuarie 1927. Fiul funcÈionarului Aurel CreÈia Èi al Călinei CreÈia a fost student al UniversităÈii din BucureÈti. În perioada 1946-1951 urmează cursurile FacultăÈii de Litere la specializarea „limbi clasice”. Începând cu anul 1952 îmbrăÈiÈează cariera universitară (care se va termina în 1971), fiind asistent, apoi lector la SecÈia de Limbi Clasice a FacultăÈii de Litere din BucureÈti. Atât Petru CreÈia, cât Èi Gabriela CreÈia (soÈia sa) predau filologie greacă în cadrul facultăÈii. Este cercetător al Institutului de Filozofie din cadrul Academiei Române în perioada 1971-1975. Tot în anul 1971, colaborează cu Constantin Noica în vederea coordonării ediÈiei „Platon” la Editura ÈtiinÈifică Èi Enciclopedică.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong><a href="https://www.goodreads.com/author/show/5447666.Petru_Cre_ia" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #0000ff;">CărÈi importante</span></a> pe care trebuie să le citim</strong></h3>
<p>Începând cu anul 1975 editează, sub egida Academiei Române, ediÈia naÈională a operei complete semnată de Mihai Eminescu. La acest proiect participă Dumitru Vatamaniuc alături de un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române. Este director al revistei de istorie literară „Manuscriptum” după anul 1989. A scris „Norii” (1979), „Epos Èi logos” (1981), „Poezia” (1983), „Pasărea Phoenix” (1986), „Oglinzile” (1993), „Luminile Èi umbrele sufletului” (1995), „Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare” (1997), „În adâncile fântâni ale mării” (1997) Èi „Testamentul unui eminescolog” (2000), publicată postum. Printre traducerile sale se numără fragmente din Vechiul Testament, „De vulgari eloquentiae, Epistolae, Eclogae” (Dante), „Povestiri orientale” (Marguerite Yourcenar), „Doamna Dalloway” (Virginia Woolf) Èi „Iluminismul rozicrucian” (Frances A. Yates).</p>
<h3><strong>O personalitate erudită, de proporÈii uriaÈe</strong></h3>
<p>Una dintre realizările sale majore a fost traducerea lucrărilor lui <strong>Lucian Blaga,</strong> unul dintre cei mai importanÈi poeÈi Èi filosofi români. În calitate de profesor universitar Èi intelectual respectat, CreÈia a inclus Èi opera lui Eminescu în cursurile Èi prelegerile sale, contribuind astfel la educaÈia generaÈiilor de studenÈi în aprecierea Èi înÈelegerea operei marelui nostru poet de valoare universală, devenind, astfel, unul dintre cei mai avizaÈi eminescologi ai noÈtri.</p>
<p>De asemenea, CreÈia a avut o contribuÈie semnificativă la studiul Èi popularizarea <strong>culturii clasice</strong> în România. Opera sa cuprinde traduceri, studii, eseuri Èi lucrări despre lumea antică, precum Èi despre relaÈia dintre Antichitate Èi cultura modernă. CreÈia sublinia importanÈa educaÈiei Èi a culturii clasice, considerând că acestea sunt fundamentale pentru dezvoltarea intelectuală Èi culturală a unui individ. Studiul literaturii, filosofiei Èi istoriei antice poate oferi, spunea, o înÈelegere profundă a condiÈiei umane Èi a societăÈii.</p>
<p>Petru CreÈia a avut un stil unic, caracterizat printr-o erudiÈie profundă Èi o abilitate remarcabilă de a face accesibilă Èi atractivă cultura clasică pentru publicul larg. Lucrările Èi traducerile sale sunt apreciate pentru acurateÈe, eleganÈă stilistică Èi profunzime intelectuală.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Pe lângă activitatea sa academică Èi literară, CreÈia a fost implicat în viaÈa culturală românească Èi a fost un voce importantă în perioada comunistă, având o atitudine critică faÈă de regim. După 1989, a continuat să fie un influent intelectual Èi profesor, îndrumând tinerii către valorile culturale clasice. MoÈtenirea sa continuă să influenÈeze studiile clasice Èi literatura română.</p>
<div id="attachment_8607" style="width: 519px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/1533068058.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-8607" class="wp-image-8607" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/1533068058-768x1024.jpg" alt="Petru CreÈia" width="509" height="679" /></a><p id="caption-attachment-8607" class="wp-caption-text">sursă foto: scribd,com</p></div>
<p>Petru CreÈia s-a stins din viaÈă la BucureÈti, la data de 14 aprilie 1997. În cele ce urmează, prezentăm câteva citate semnate de scriitor.</p>
<div id="attachment_8604" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/petru-cretia.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-8604" class="wp-image-8604" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/petru-cretia.jpg" alt="Petru CreÈia" width="600" height="620" /></a><p id="caption-attachment-8604" class="wp-caption-text">sursă foto: rahoveanu.wordpress.ro</p></div>
<p style="text-align: center;"><strong><em>“Din păcate, în mulţi dintre noi sărbătorile se uzează şi îşi pierd strălucirea. Aşa cum restul zilelor este la fel, la fel cu sine ne apare sărbătoarea prin ani, mereu mai aceeaşi, nu ne mai surprinde şi nu ne mai exaltă. Şi există oameni care nu numai că nu se mai pot bucura de sărbători, dar le resimt ca pe ceva mai mult supărător, chiar plicticos. Nu neapărat pentru că au un suflet sărac. Poate sunt pur şi simplu prea trişti, prea de tot obosiţi de viaţă, prea obsedaţi de ceva care îi înstrăinează de lume. Sunt de plâns. În schimb, uitaţi-vă la copii şi la sărbătorile lor: cum le aşteaptă, cum le trăiesc, cum şi le aduc aminte. Priviţi la ochii lor când stau în faţa minunii, când li se dezvăluie darul, când ascultă cântecul sărbătorii. Pentru cei mai mulţi dintre noi, singurele sărbători adevărate sunt, mereu mai mult, acelea pe care ni le dau copiii şi sărbătoarea eternă din ei.”</em></strong></p>
<h3 style="text-align: center;">
AscultaÈi-l pe <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/gabriel-liiceanu-81-azi/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Gabriel Liiceanu</strong></a></span> vorbind despre <a href="https://www.facebook.com/editura.humanitas/videos/1077922919281360/" target="_blank" rel="noopener"><strong>”<span id="quote_book_link_15834190">Luminile şi umbrele sufletului”</span></strong></a></h3>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Decenţa, ca respect al demnităţii umane, se manifestă prin politeţe, adică prin tot ceea ce instituie o distanţă convenabilă în relaţiile dintre oameni şi evită atât <;<;punerea sufletului pe masă>;>;, cât şi familiaritatea lăbărţată.” </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„În orice umbră adastă Èi pândeÈte, atotcuprinzător, întunericul luminii.”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Să cumpărăm atunci oglinzi în care să ne putem vedea cum arătăm visaÈi de alÈii&#8230;”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Omul este o fiinţă complicată şi ambiguă, dar nu indescifrabilă. Destul de chinuită şi vulnerabilă, dar nu damnată. Iar sufletul său este în stare să compenseze urîţeniile şi josniciile naturii sale cu neverosimile biruinţe şi elevaţii“.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„PuÈinătatea spiritului naÈte monÈtri.”</em></strong></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="Z2oyBqD03vM" title="Dilema Veche la Timpul Prezent - ";Petru CreÈia";"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=Z2oyBqD03vM"><img src="https://i.ytimg.com/vi/Z2oyBqD03vM/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Dilema Veche la Timpul Prezent - ";Petru CreÈia";"></a></amp-youtube></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/decalogul-lui-dante-calea-spre-paradis/">Decalogul lui Dante: Calea spre Paradis</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:m&#105;&#114;&#117;n&#097;.&#109;iron&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>