<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Ca Èi alÈi lideri politici importanÈi din istoria Rusiei, Petru cel Mare iubea infinit mai mult ideile Èi scenariile care decurgeau din ele, decât oamenii.</div>
<div dir="auto">Dintr-o altă perspectivă, Petru poate fi considerat Èi un exemplu edificator al sufletului rus, în paradigma sa dinamică. Bufoneriile sale (care Èocau în mod evident pe toÈi tradiÈionaliÈtii , dar Èi pe martorii străini) pot fi considerate (la o analiză mai amănunÈită) exemple de manifestare ale unui spirit cu totul liber, conÈtient de stupiditatea anumitor elemente alcătuitoare ale etichetei Èi cutumelor specifice rolului de Èar, într-o Rusie sufocată de superstiÈii Èi rigiditate oficială. Să ai curajul de a-Èi alcătui o curte de apropiaÈi pe care s-o denumeÈti Sinodul Marilor Cheflii Èi să permiÈi derularea unor chefuri pantagruelice, în cadrul cărora se puneau în scenă mici scenete de umor negru, ilustrează viziunea unui adevărat regizor de suflete.</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-32544" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/ea6496b081f0a827b2fa49dbcf94f3c8.jpg" alt="" width="564" height="799"></div>
<div dir="auto">Pentru privitorul obiÈnuit Èi superficial, Petru cel Mare putea fi socotit fie un nebun, fie un circar lipsit de orice bun simÈ, care amplifica la maximum trăsăturile întunecate ale firii umane, prin exacerbarea instinctelor Èi a demonstrativităÈii hidoase. CorespondenÈa lui cu colaboratorii poate fi citită Èi ca o adevărată scenetă absurdă. Èarul îi eticheta pe unii dintre oamenii de încredere cu apelative imperiale, în timp ce el se autodenumea, fie simplu artilerist, ori matelot sau contraamiral, în funcÈie de dispoziÈiile burleÈti care-l vizitau. Încă de foarte tânăr, epilepsia îi dădea târcoale, pentru ca ulterior să sufere periodic tot felul de crize, generate de această boală enervantă Èi penibilă. FierbinÈelile Èi frigurile îl chinuiau deopotrivă, dar nici măcar aceste episoade triste nu i-au diminuat curiozitatea continuă, lipsa de inhibiÈii, dorinÈa de a munci fără preget, cu scopul de a ridica Rusia, la nivelul celorlalte mari puteri europene.</div>
<div dir="auto">Cu rezistenÈa sa fantastică la băutură, ingurgitând cantităÈi urieÈeÈti de alcool (coniacul s-a aflat mereu la mare cinste în preferinÈele Èarului), Petru putea după o noapte de chef straÈnic, să treacă la biroul său de lucru încă din zori, aproape fără să se fi odihnit, adâncit în explorarea vreunor hărÈi nautice, sau a câte unui manual despre cele mai noi realizări din sfera artileriei. Când era adolescent, cei care-l observaseră pe viitorul Èar îl considerau un fel de pierde-vară, ostil lecturilor cu desăvârÈire, pasionat doar de arta cioplirii lemnului Èi de jocurile militare. Îi plăceau doar povestirile despre eroii mitologiei antice Èi se va pasiona din ce în ce mai mult, de tot ceea ce era legat de arta construirii Èi utilizării tuturor tipurilor de ambarcaÈiuni.</div>
<div dir="auto">Uluirea sa sinceră în faÈa civilizaÈiei occidentale, merită a fi analizată prin optica unui psiholog. Ideea lui (aparent excentrică) de a pleca într-o lungă călătorie prin Europa, pentru a descoperi cu ochii săi civilizaÈia europeană- are în ea Èi ceva donquijotesc Èi ceva serios. ÎnsoÈit de un alai pestriÈ de apropiaÈi Èi servitori (pogorât parcă din paginile unei comedii umane cu accente groteÈti), Èarul a fost muncitor pe un Èantier naval, a urmărit cum se desfăÈoară o ÈedinÈă a Parlamentului englez, a făcut prăpăd (prin lipsa de etichetă Èi comportamentul total grosolan al suitei sale, oriunde a fost cazat) Èi totuÈi nu a contenit să genereze maximă atenÈie, din partea tuturor străinilor cu care se intersecta. Era un uriaÈ imposibil de ignorat, care devenea din ce în ce mai interesant, pe măsură ce stăteai mai mult în preajma lui Èi-i descifrai psihologia complicată.</div>
<div dir="auto">Combina în felul său de-a fi, naivitatea unui <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">copil</a> poznaÈ, foamea de a cunoaÈte a acestuia, dorinÈa de a se informa Èi instrui a unui autodidact, seriozitatea lucidă a conducătorului dăruit intereselor patriei sale, cruzimea unui ucigaÈ în serie, un colosal simÈ al umorului (nu lipsit de stridenÈe regretabile Èi exagerate), capacitatea de a aplauda la modul sincer oamenii curajoÈi, dar mai ales pe cei inteligenÈi Èi erudiÈi, naturaleÈea francă a unui Èăran rus, dispreÈul vehement faÈă de orice element care ar fi pus botniÈă firescului, patriotismul pravoslvnic nemăsurat.</div>
<div dir="auto">MoscoviÈii l-au considerat iniÈial complet sărit de pe fix, atunci când au văzut modalităÈile prin care Èarul îÈi sărbătorea reuÈitele în politica externă, ca de exemplu cucerirea cetăÈii Azovului. Un alai histrionic Èi ciudat, o cavalcadă de carnaval a mărÈăluit atunci prin Moscova, cu Petru Èi ai săi costumaÈi în cele mai bizare moduri, inspiraÈia cortegiului pornind totuÈi de la stilul împăraÈilor romani, de a-Èi marca în chip popular biruinÈele.</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-32545" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/2690dcddc3f77aaf006259f245f8c707-2.jpg" alt="" width="564" height="889"></div>
<div dir="auto">Omul care făcuse o pasiune din extracÈia dinÈilor tuturor celor din jurul său (indiferent dacă aveau sau nu nevoie de asemenea intervenÈii), ori din colecÈionarea a tot felul de pitici cu înfăÈiÈări înspăimântătoare ( pe care-i trata cu o afecÈiune iritantă pentru mulÈi), suveranul care nu ezita să facă tot felul de crize de nervi Èi să-Èi altoiască în mod brutal apropiaÈii cu pumnii lui grei, era cu adevărat un vitalist teribil, care punea la grea încercare nervii colaboratorilor săi. Să mai adăugăm aici problemele sale de sănătate, faptul că o parte a feÈei îi zvâcnea adesea (băgându-i în sperieÈi pe necunoscătorii felului său de a se manifesa), glumele nesărate sau chiar porcoase pe care le patrona cu ocazia nenumăratelor chefuri pantagruelice, udate din belÈug cu băuturi dintre cele mai tari.</div>
<div dir="auto">Executase personal (prin decapitarea cu sabia) pe unii inÈi acuzaÈi de rebeliune sau trădare Èi urmărise cu o curiozitate patologică ultimele lor zvâcniri, iar acelaÈi om se dovedea uneori de o excepÈională căldură Èi demonstra o sensibilitate neaÈteptată, pentru un asemenea uriaÈ, în cele mai neaÈteptate momente.</div>
<div dir="auto">La Poltava, ofiÈerii Èi soldaÈii săi l-au descoperit poate pentru prima dată pe Petru cel Mare, au zărit adevăratul său suflet, în luptătorul curajos Èi dârz, care a avut capacitatea de a le insufla eneergia decisivă a succesului, într-un discurs pe cât de firesc, pe atât de pătrunzător. Omul acesta aparent indiferent, clovnul cu veÈtminte imperiale, cel care părea că strâmbă mereu din nas la tot ceea ce era rusesc, iubea în realitate Rusia, cu luciditatea unui iniÈiat care era conÈtient de misiunea pe care era predestinat a o îndeplini.</div>
<div dir="auto">DorinÈa lui fierbinte de a o ridica la statutul de mare putere europeană (nu doar militar, ci- mai ales civilizaÈional) era una de aplaudat, dar pentru ca reuÈita să fie deplină, ar fi trebuit ca Èarul să vieÈuiască măcar cât biblicul Matusalem. Însă chiar Èi aÈa, Petru a demonstrat că avea toate datele personale, pentru a rămâne în istorie nu doar ca primul mare reformator important din istoria Rusiei, ci Èi ca una dintre figurile excepÈionale ale istoriei universale.</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-32547" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/b0f2e3f977cf78abd513600f9f7ce8eb.jpg" alt="" width="563" height="639"></div>
<div dir="auto">Sankt-Petersburgul pe care l-a visat Èi l-a iubit atât de mult, devenise una dintre bijuteriile arhitectonice europene, somptuozitatea Èi copleÈitoarea prezenÈă a clădirilor sale, demonstrând voinÈa ciclopică a suveranului. Chiar dacă arhitecÈii erau de origini neruse, spiritul oraÈulului va deveni unul predominant rus, perfect integrat într-o Europă a luminilor. Am putea astfel să afirmăm că Rusia la care visa Petru cel Mare se materializase prin apariÈia aproape miraculoasă a unui oraÈ, aÈa cum Èara nu mai cunoscuse până atunci.</div>
<div dir="auto">Dincolo de simbolistica politică pe care Sankt-Petersburgul o ilustra (expresia devenită aproape loc comun în istoriografie, prin care urbea nordică reprezenta fereastra deschisă de către Imperiul Rus către lumea europeană avansată), Sankt Petersburgul reflecta Èi ceva din personalitatea fascinantă Èi turbulentă a Èarului devenit împărat. Multă culoare fremătătoare, monumentalitatea strivitoare a formelor care reuÈea să uimească , să sperie Èi să atragă ireversibil în egală măsură, atmosfera cu zile nesfîrÈite, marcate de o luminozitate intensă, cu efecte aproape lunare, de o profunzime puternică. Sankt Petersburgul îÈi va găsi treptat un loc special Èi în creaÈiile literar-artistice, prin geografia urbană inegalabilă, forÈa expresivă Èi rafinamentul palatelor.</div>
<div dir="auto">Aici părea că se concentrase întreaga <a href="https://bel-esprit.ro/sandro-botticelli-frumusetea-si-gratia/">frumuseÈe</a> Èi bogăÈie a unui Imperiu contrastant prin peisajele sale sociale, păstrându-se totuÈi o anumită melancolie cu aer polar, o tristeÈe impresionantă care picura parcă în chip invizibil, de pe acoperiÈuri, din trupurile statuilor impecabil dăltuite Èi fasonate, din muzica impetuoasă sau depresivă a balurilor care, se organizau în încăperi uriaÈe, vegheate de milioanele de sori ale candelabrelor Èi lumânărilor cu <a href="https://bel-esprit.ro/parfumul-intre-arta-si-obsesie/">parfum</a> oriental.</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-32548" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/61889ee2f76362e3535a6097a6b32e61.jpg" alt="" width="564" height="752"></div>
<div dir="auto">Petru fusese un strateg curajos, dar un tactician discutabil, care adesea acÈiona după primul impuls, dispersându-Èi forÈele în mai multe direcÈii Èi apoi schimbându-Èi intenÈiile în mod neaÈteptat. Cu toate acestea, la finalul domniei sale Rusia lichidase supremaÈia Suediei în zona Balticii, iar Imperiul Otoman realizase deja, că avea în statul rus un adversar de temut. În ultima parte a domniei , Petru reuÈise să controleze zona Caucazului, una dintre cuceririle sale de referinÈă fiind reprezentată de oraÈul Baku, un punct strategic de o deosebită importanÈă. Cu siguranÈă că imaginea Èarului se erodase mult în cele din urmă, nici măcar unii dintre apropiaÈii săi nemaisuportându-i ieÈirile sălbatice Èi deconcertante, fără a mai aminti de cruzimile lui Èocante.</div>
<div dir="auto">Un episod dramatic din biografia sa îl reprezintă relaÈia cu primul său născut, Èareviciul Alexei, fire total opusă lui Petru cel Mare. Alexei fusese despărÈit de mama sa pe când avea opt ani, aceasta fiind obligată de Petru să se călugărească. Adolescentul fusese tutelat de un apropiat al lui Petru, un ins cinic Èi aspru, care l-a învăÈat mai cu seamă să deguste alcool, viciu care avea să devină principala pasiune a tânărului.</div>
<div dir="auto">Alexei mai era interesat Èi de lecturile cu tematică religioasă, Biblia fiind singura carte pe care o parcurgea din când în când, cu un vădit interes. Nu avea firea hiperactivă a tatălui său, fiind mai curând posac Èi rezervat, zâmbind rar Èi părând mereu apăsat de mari griji sau negre gânduri. Îi era mai curând teamă de explozivul său părinte Èi nu era de acord cu pasiunea acestuia faÈă de orice era străin de obiceiurile Rusiei tradiÈionale. Nu putea să aibă decât dezgust faÈă de olandezii , scoÈienii sau englezii pe care Petru îi frecventa la diferite chiolhanuri Èi privise cu stupefacÈie intervenÈiile personale ale Èarului, care nu ezitase a tunde personal bărbile stufoase ale boierilor săi, obligându-i (totodată) să îmbrace straie occidentale.</div>
<div dir="auto">Există indicii în conformitate cu care, o parte a celor nemulÈumiÈi de stilul de conducere al lui Petru cel Mare ar fi gândit un complot, în urma căruia, fiul său Alexei să fi devenit noul Èar. Era vorba despre conservatorii ÈocaÈi de ceea ce ei considerau a fi fost panta distructivă pe care ar fi alunecat Rusia, în urma dorinÈelor de modernizare ale lui Petru cel Mare.</div>
<div dir="auto">Pe de altă parte, Alexei l-a iritat la culme pe Petru din momentul în care a părăsit pe furiÈ Rusia, refugiindu-se în Imperiul Habsburgic. Convins în cele din urmă de tatăl său să revină acasă, a devenit victima suspiciunilor Èarului, decedând în urma torturilor la care fusese supus, din ordinul părintelui său. Chiar în ziua condamnării sale la moarte, Èareviciul a sucombat, zdrobit de cele peste 40 de lovituri de cnut , care îi sfîÈiaseră pielea Èi carnea spatelui, până la os. Petru săvârÈise o crimă oribilă, pe care o justificase prin presupusa incapacitate a lui Alexei, de a-i fi cu adevărat un succesor demn de proiectele sale. Cu siguranÈă că Alexei în ipostază de lider asbolut ar fi readus Rusia pe calea tradiÈională de la care tatăl său se abătuse, dar indiferent de motivaÈie, crima rămâne crimă.</div>
<div dir="auto">Drama reformatorului Petru cel Mare rămâne legată de discrepanÈa dintre marile sale aÈteptări legate de eficienÈa procesului modernizator Èi realităÈile specifice mediului rus. Pentru Èar, cel mai mare adversar cu care trebuia să se măsoare ajunsese a fi timpul, iar impulsivitatea Èi energia sa, erau puse serios la încercare, atunci când unii aveau curajul să se îndoiască de necesitatea deciziilor sale. Ideile lui erau admirabile, iar el era sincer, nesfiindu-se a recunoaÈte că Rusia nu putea evolua, decât aplicându-i-se pedagogia teroarei absolutiste, poporul său fiind dominat de ageamii, care cu greu ar fi înÈeles de bună voie că trebuie să-Èi schimbe modul de viaÈă, spre binele lor. Totul trebuia preluat din mers, într-un ritm iute, experienÈa Èărilor europene considerate avansate, fiind indispensabilă în viziunea lui Petru.</div>
<div dir="auto">A preluat idei, sisteme, modele administrative sau juridice, educaÈionale ori militare din Olanda, Anglia, Germania sau Suedia, cu frenezie Èi adesea fără a mai avea răbdarea unui filtru critic, ca Èi cum Rusia era un organism cangrenat, care avea nevoie de o intervenÈie chirurgicală în forÈă, adevărată terapie regeneratoare de Èoc.</div>
<div dir="auto"><img class="size-full wp-image-32546 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/0884cd6d9d4382b6f952d7929f5df630-1.jpg" alt="" width="330" height="546"></div>
<div dir="auto">Ultimele lui cuvinte (rostite în dureri cumplite pe patul de moarte) s-au referit Èi la dorinÈa de a fi iertat în preajma trecerii în lumea de Dincolo, pentru toate greÈelile săvârÈite, în contextul dorinÈei sale de a ridica nivelul de civilzaÈie al Rusiei Èi al poporului ei. Petru cel Mare nu ar fi putut (chiar Èi în cazul unei domnii lungi Èi autoritare ca a sa) să modifice fundamental chipul Rusiei, dar reuÈise să schiÈeze o serie de direcÈii, care ar fi fost de neimaginat de către înaintaÈii lui.</div>
<div dir="auto">Cel care fusese bănuit de către duÈmanii săi că ar fi fost doar un Antihrist dispreÈuitor al propriului popor, nu putea fi acuzat de lipsă a patriotismului , numai că dragostea lui faÈă de compatrioÈi se manifestase în stilul propriu, pe cât de critic, pe atât de dificil de înÈeles Èi mai ales – de urmat. Ca un pedagog inflexibil, convins de justeÈea metodelor sale de lucru, Petru cel Mare acÈionase adesea în absenÈa oricărui tact, surd la critici, paisonal Èi meticulos, amestecând clipele de genială intuiÈie, cu episoade încadrabile grotescului dezgustător. A fost un amestec de nebunie Èi genialitate, un om de o extraordinară charismă, care nu putea lăsa pe nimeni indiferent, fie că era vorba despre admiratori sau detractori.</div>
<div dir="auto">A cunoscut din plin toate durerile omeneÈti, fiind martor la moartea lui PetruÈka (fiul pe care Èi l-ar fi dorit ca succesor, dar care a decedat de mic, în urma unei boli), gata-gata să fie prins Èi ucis de către turci (la StănileÈti pe Prut), umilit de către regele suedez Carol al-XII-lea la Narva, nefericit în prima sa căsnicie, cu o <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a> cu care nu avea nimic în comun, ori pe punctul de a fi eliminat din prim-planul vieÈii publice Èi chiar anihilat fizic, de către sora sa vitregă.</div>
<div dir="auto">A fost trădat de apropiaÈi în care crezuse cu sfinÈenie, îi iubise sincer Èi faÈă de care se comportase cu generozitate Èi respect. De fiecare dată, Petru revenise, se ridicase din Èărână Èi (graÈie firii sale remarcabile de luptător) dovedise că nu putea fi definitiv înfrânt. Era o forÈă a naturii, un fel de stejar care nu putea fi doborât de mâini omeneÈti, ci- de un cataclism al destinului. Doar boala a fost aceea care l-a învins, după o suferinÈă scurtă (dar intensă), la doar 52 de ani.</div>
<div dir="auto">Petru se simÈea însă bătrân, mărturisind apropiaÈilor (încă de când avea 44 de ani) că se simte tot mai vlăguit Èi mai trist. Unica rază de lumină în această viaÈă personală tumultuoasă a fost cea de-a doua sa soÈie- Ecaterina, care în pofida originilor ei modeste dovedea o personalitate remarcabilă , înÈelegându-i firea complicată Èi rezonând perfect cu el, pe toate planurile.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">(Cristian Sandache, &#8222;AMINTIRILE MARELUI FRATE. RUSIA DE IERI ÈI PROVOCĂRILE PREZENTULUI&#8221;, Editura Etnologică, BucureÈti, 2020, pp.21-28)</div>
<div dir="auto">
<p data-start="257" data-end="688"><strong data-start="262" data-end="317">Excerpt in English – for our international readers:</strong><br data-start="317" data-end="320"><strong data-start="320" data-end="372">Peter the Great: A Force of Nature in Human Form</strong><br data-start="372" data-end="375"><em data-start="375" data-end="688">Some rulers shape nations; others devour them and spit them out reborn. Peter the Great was not a man — he was a storm with a crown. He built ships and cities with the same hands that punished, loved, created, and destroyed. He didn’t just modernize Russia — he dragged it into the future, bleeding and howling.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p data-start="690" data-end="933"><em data-start="690" data-end="933">This article paints an unvarnished portrait of Peter I of Russia — not only as a reformer, but as a paradox: savage and visionary, brutal and brilliant. A man who carved an empire from chaos, with fire in his breath and the West in his eyes.</em></p>
</div>
<div dir="auto"><strong>Imaginile au scop pur ilustrativ!</strong></div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Cristian Sandache' src='https://secure.gravatar.com/avatar/98e72ec3b3a3330544facec5c54c1425d5a524ee41a00ac069a58a8ff78e0184?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/98e72ec3b3a3330544facec5c54c1425d5a524ee41a00ac069a58a8ff78e0184?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/cristian-sandache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Cristian Sandache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Profesor universitar doctor habilitat în cadrul FacultăÈii de Istorie, Filosofie Èi Teologie a UniversităÈii „Dunărea de Jos” din GalaÈi, Cristian Sandache este o personalitate complexă, un om devotat scrisului, literaturii Èi esteticii literare, fiind una dintre cele mai active prezenÈe în domeniu.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#115;&#097;n&#100;&#097;&#099;&#104;&#101;&#064;y&#097;&#104;oo.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>