<div id="js_5" class="_5pbx userContent _3ds9 _3576" data-testid="post_message" data-ft="{";tn";:";K";}">
<p>Iată povestea unui medic italian aflat în prima linie a războiului cu acest virus COVID-19, tradusă de <strong>Marietta Dobrin. </strong>Cuvinte simple, dar atât de grele de sensuri! ViaÈa văzută de pe ambele părÈi ale limitei cu moartea este o priveliÈte în faÈa căreia nu poÈi decât să rămâi tăcut Èi să reflectezi la fragilitatea condiÈiei umane, la graniÈele ei imuabile.</p>
<p><strong>Filippo Randelli</strong>, Responsabilul UnităÈii de Ortopedie Èi Traumatologie al Policlinicii din <strong>San Donato Milanese</strong>, povesteÈte o zi printre bolnavii afectaÈi de Covid 19. Metaforic, vorbeÈte de &#8222;Scufundări&#8221;, pentru că aÈa vede el viaÈa pacienÈilor Èi a medicilor din terapie intensivă. PacienÈii, la diferite adâncimi, se apropie de fund. Medicii, prin toată experienÈă Èi pregătirea lor se străduiesc să-i aducă la suprafaÈă. Să-i salveze.</p>
<p>„<em>Un oblon care se deschide cu dificultate. EÈti înăuntru. Lumina se schimbă. Zgomotele se schimbă. Temperatura se schimbă. O altă lume. RespiraÈia, într-o scufundare normală, este totul. Chiar Èi în aceasta. Ba în aceasta chiar mai mult.</em></p>
<p><em>Aici este graniÈa. Nu numai respiraÈia ta obosită, pentru că un dispozitiv încearcă să te îndepărteze de aerul din jur, ci, mai ales, a celorlalÈi pacienÈi. Cei care au început să facă scufundări de ceva timp Èi nu au ieÈit încă la suprafaÈă.</em><br />
<em>FiinÈe umane. Oameni, bătrâni, tineri, bunici, mame, bunici, tati, fraÈi, surori, copii. De toate felurile. De toate</em><br />
<em>rasele. UniÈi.</em></p>
<p><em>Departe de cei dragi Èi de viaÈa lor. Sunt la adâncimi diferite, mai mult sau mai puÈin aproape de fund. Dar, odată atins fundul, urcă cu mari dificultăÈi. De fapt, cel mai des nu mai urcă. Trebuie să încercăm să-i Èinem departe de fund. Scopul nostru? Să îi Èinem suficient de departe de fund, până când un curent benefic Èi mântuitor îi ajută să iasă la suprafată.</em><br />
<em>Singuri.</em></p>
<p><em>În aceste scufundări nu există adâncime. Există oximetrul. Mult mai important aici. Tu eÈti divemasterul, medicul </em><em>responsabil cu departamentul <strong>Covid</strong>. Nu eÈti un ortoped traumatolog ca mine, Slavă Domnului. În noul meu departament, la 4 ° B din <strong>Policlinico San Donato</strong>, divemaster-ul este o fată frumoasă, aÈ spune doamnă, puÈin mai tânără decât mine, pulmonolog cu multă experienÈă Èi în cazul bolnavilor de inimă.</em></p>
<p><em>Numele ei este Federica, <strong>Federica Poli.</strong> O cunosc de peste douăzeci de ani. Am început împreună, foarte tineri, să fim medici rezidenÈi la San Raffaele din Milano. Eu, bineînÈeles, în Ortopedie. Ea deja pentru pacienÈii cei mai gravi. Este căsătorită cu un chirurg de la urgenÈă, la fel de dur ca Èi ea, cu care am lucrat în camera de urgenÈă câÈiva ani mai târziu, în San Donato.</em><br />
<em>Federica are toate abilităÈile necesare unui divemaster. Ètie ce să facă, Ètie cum ar trebui să evolueze lucrurile. E foarte umană cu pacienÈii. Îi cheamă pe nume. Este întotdeauna acolo unde este nevoie. Ètie să se impună. Îmi place. Sunt fericit să o urmăresc cum lucrează.</em></p>
<p><em>Nu mai sunt Èeful unei secÈii de Ortopedie Èi Traumatologie. Acum sunt un tânăr care se specializează în primul an de pneumologie. Nu este o senzaÈie urâtă. Una dintre puÈinele senzaÈii plăcute ale acestei scufundări. În San Donato, astăzi, există cel puÈin 5 locuri de scufundare, excluzând terapiile intensive.</em><br />
<em>Spitalul este aproape exclusiv dedicat Covid. Să revenim la scufundări. Oximetrul. Urăsc oximetrul. În primul rând, nu poÈi avea încredere completă în el. Cu excepÈia valorilor pe care nu le-ai dori niciodată să le citeÈti, cele mici, aproape de fund. Măsoară saturaÈia de oxigen a hemoglobinei din sângele arterial periferic. Dar nu imediat. ÎÈi lasă acele secunde de aÈteptare, aÈteptare malefică, înainte de răspuns. Apoi, uneori, se schimbă în timp ce citeÈti. Te amăgeÈte.</em></p>
<p><em>Dar, din fericire, există Èi este singurul instrument care, în câteva secunde, îÈi poate oferi o idee despre modul în care merge imersiunea pacientului. PacienÈii fac scufundări cu oxigen. Oxigenul este o lume în sine.</em></p>
<p><em>Probabil singură armă reală din mâinile noastre astăzi. Permite organismelor umane să depăÈească furtuna virală Èi, mai ales, răspunsul imun excesiv, adesea cauza celor mai grave etape ale bolii. Restul contează mai puÈin. Livrarea de oxigen se măsoară în litri pe minut cu un „debitmetru” care seamănă cu termometrele vechi de perete, mult mai mari, însă. Dar nu numai asta. Oxigenul în sânge este măsurat în mmHg (milimetri de Mercur) sau kPa (kilopascal) care definesc presiunea parÈială a acestuia în sânge. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. Apoi există procentul de saturaÈie definit de oximetru. Apoi, există Èi procentul de oxigen pe care pacienÈîi îl respiră în aparatele ajutătoare respiratorii.</em><br />
<em>În fine, este un pic complicat. Am studiat. MulÈumesc, Federica. Ca în orice scufundare, există măÈti. Diverse tipuri, ca în scufundările reale. Începe de la cele mai simple modele până la cele mai complexe, până la tubul endotraheal. Dar asta nu se vede în această scufundare.</em></p>
<p><em>Terapie intensivă. O altă lume. Peste graniÈă. PuÈini merg acolo. O scufundare unde eÈti ales. Tu nu decizi. Pacientul nu decide. Sugerează divemaster-ul. „Îngerul” sau anestezistul ajunge Èi face una dintre cele mai dure alegeri. O responsabilitate imensă. Îi înÈeleg. O alegere foarte atentă.</em></p>
<p><em>Sunt bărbaÈi Èi femei foarte pregătiÈi. Dau totul. Îi admir. Cei mai norocoÈi dintre pacienÈi, „DiverÈii”, au tuburi mici care se înfăÈoară în jurul capului Èi suflă oxigen în nas prin două canule mici. Se numesc ochelari de vedere. Dar nu sunt ochelari.</em></p>
<p><em>Aici oxigenul nu poate depăÈi un anumit debit, pentru că devine de negestionat pentru pacient. Apoi există <strong>Masca Venturi</strong>, mai sofisticată. Mai puternică în furnizarea de oxigen. Este folosită pentru scufundări mai adânci. Vă permite să ÈtiÈi mult mai bine cât de mult oxigen este inspirat, nu pur Èi simplu administrat, pacientului. De fapt, se vorbeÈte despre FiO2 (fracÈie de oxigen inspirat).</em></p>
<p><em><strong>Venturi</strong> este o mască, aÈa cum spune cuvântul. Acoperă cea mai mare parte a feÈei. Are grade diferite de „putere”, prin conectori cu coduri de culori diferite, dar atinge maximum 60% oxigen. Aerul ambiental, ca să zic aÈa, are 20-21 la sută din acesta. Venturi este util dacă vă aflaÈi la adâncimi medii. PuÈin mai jos ai nevoie de mască cu rezervor. O mască cu un fel de geantă mică în faÈă. Punga este umplută cu oxigen.</em></p>
<p><em>Aici obÈii 90% oxigen, excelent! Dar, ca Èi în cazul tuturor măÈtilor, trebuie să fie bine respectat. Suntem deja profunzi. Fluxurile de oxigen sunt mari. Dacă sunteÈi Èi mai profund, aveÈi nevoie de oxigen pentru a vă presuriza plămânii. Presiunea aici se măsoară în centimetri de apă (cmH20). Mai mult, este nevoie de o presiune care rămâne la sfârÈitul exhalării pentru a creÈte funcÈia alveolelor.</em></p>
<p><em>Lucrurile se complică. Dar suntem aproape pe fund. Suntem deja în ventilaÈie mecanică, chiar dacă nu este invazivă. Este adâncimea C-PAP (presiune pozitivă continuă a căilor aeriene). Este nevoie de măÈti speciale Èinute strâns pe faÈa pacientului cu curele elastice speciale. Sau căÈti. Ca cele ale scafandrilor (scufundări), dar, din fericire, sunt transparente.</em></p>
<p><em>Există zgomot. Unii devin nervoÈi. Normal. Se enervează. Dar trebuie să fii calm. Acest zgomot îÈi salvează viaÈa. Acesta nu este momentul pentru capricii. Este timpul să lupÈi. Fundul este acolo. Îl poÈi atinge. Dar nu trebuie.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Ultima mea scufundare. Ieri. Tocmai am intrat. Mă sună asistenÈă. Urgent. Alerg cât mai repede. Sunt îmbrăcat în costum pentru scufundări. Alunec, dar nu cad. Simt un pumnal în coloană. Dar am corsetul semi-rigid. Rezist. Voi fi acolo într-o clipă.</em></p>
<p><em>Intru. Primul lucru pe care-l văd când intru, ochii pacientului. Îi este frică. Dar nu este pacientul care are nevoie de </em><em>mine. El este colegul său de cameră. Pacientul, în urgenÈă, este pe primul pat. Este la fund. Încercăm să-l ridicăm cu două, patru, Èase, opt mâini.</em></p>
<p><em>Nu mai este nimic de făcut. El era deja foarte aproape de fund cu o zi înainte, dar acum l-a atins. Este în vârstă. Cu o sănătate excelentă, înainte de a contacta virusul. Avea o cască. Nu a fost suficient. Mă uit la faÈă. Nu</em><br />
<em>văd semne de suferinÈă, Èi, cine Ètie de ce, mă simt puÈin mai uÈurat. Un bărbat chipeÈ. Doarme. Nu se va mai trezi.</em></p>
<p><em>AnunÈ prin walkie-talkie lumea exterioară ce s-a întâmplat. AnunÈaÈi familia. Nu vor putea să-l vadă. Ètiu. Va trebui să rămână în secÈie cel puÈin două ore. Legea nu a fost niciodată mai lipsită de sens.</em></p>
<p><em>Cred. Lăsarea unui mort în faÈă celor care luptă împotriva morÈii, nu este omenesc. Cer măcar să-l îndepărteze de ochii înspăimântaÈi ai celor din jurul său. Da, se poate. Sau poate nu. Nu mă interesează, să o facă.</em></p>
<p><em>Zi proastă. Scufundare proastă. Èi abia am început. Începem turul pacienÈilor. Unul câte unul. Încerc să glumesc cât mai mult. Expresii cam prosteÈti &#8230; &#8222;Doamna Paola, riscaÈi să vă vindecaÈi!&#8221;. „Domnule Francesco, care este degetul norocos (unde să pună oximetrul)?”. Glumesc doar cu cine cred că va putea să reziste. Cei mai mulÈi din fericire.</em></p>
<p><em>Pentru cei care cred că sunt mai aproape de fund, fac pe optimistul, dar nu glumesc. Îi Èin de mână. Le măsor Èi comunic valorile în afară, prin walkie talkie. VeÈti bune. Sunt cei care se află în stare bună, aproape de ieÈire. Lor le măsor saturaÈia înainte Èi după suspendarea Oxigenului Èi &#8230; 3 din 4 menÈin valorile în standard 98-99-100%. Uraaa!</em></p>
<p><em>Apoi este<strong> doamna MF</strong>, are 92 de ani. DemenÈă senilă. VorbeÈte doar în dialect. Sunt singurul care înÈelege ceva. DoctoriÈa Poli nu este încă aici, pentru că a început tura în cealaltă aripă a departamentului. Celălalt doctor cu mine, cardiolog, este <strong>doctor Campana</strong>. Asistentele, stâlpii acestei scufundări, oameni speciali. Doamna MF este foarte drăguÈă. Chiar dacă se plânge încontinuu.</em><br />
<em>Dar este în regulă. O altă victorie. Se pare. Va fi externată în curând. Èi, ar trebui să vorbească mai puÈin. SaturaÈia</em><br />
<em>coboară când vorbeÈte.</em></p>
<p><em>Sunt cei care s-au simÈit rău în timpul scufundării nocturne. Cu o seară înainte. Nu pentru respiraÈie. Unii se obiÈnuiesc cu lipsa de aer. Pentru vărsături sau enterite care însoÈesc adesea aceste scufundări virale. Dar acum sunt mai bine. ÎÈi scot doar casca pentru a mânca. Au totuÈi ochelari.</em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-21288" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/un.jpg" alt="" width="564" height="846" /></p>
<p><em>O altă doamnă este neliniÈtită, anxioasă. Nu suportă C-pap. O înÈeleg. Nu este rău, dar nici bine. Îi dau să bea. Cu paiul. Stau puÈin cu ea. O încurajez. Anxietatea este o fiară urâtă. O cunosc. Prescriu un calmant, dar nu prea mult Èi numai de un anumit tip. Sunt medicamente periculoase &#8230; pentru respiraÈie. E mai bine. Să sperăm.</em></p>
<p><em>Văd ultimul pacient. Din Palermo. Recunosc imediat accentul. ZâmbeÈte. Pensionar. Simpatic. Dar nu este prea bine. Coboară în adâncime. Trecem de la masca Venturi la masca cu rezervor. Fac o probă de sânge arterială pentru analiza gazelor de sânge (fiabilitate maximă Èi mai multe informaÈii despre oximetru). Examen dureros. Arterele sunt bine inervate. De la încheietura a 7-a. Nu se vaietă. Încerc să fiu cât mai rapid, dar fără să ratez Èinta. Nu este uÈor. Sângele închis la culoare (de obicei venos), dar presiunea (arterială) iese. Provine din arteră. Nu este un semn bun culoarea asta blestemată.</em><br />
<em>Urăsc violetul, toÈi colaboratorii mei Ètiu Èi acum Èi ei îl vor urî.</em></p>
<p><em>Rezultatele PaO2 (presiunea oxigenului în sânge), 68 (valori normale 80-100) ajung. Mai rău &#8230; raportul dintre PaO2 / FiO2 este de doar 90. Indică anume cât sunt alveolele de oxigenate Èi cât încorporează elementul dorit. La un pacient sănătos valoarea este de 450. El are 90. Cu toate acestea, vorbeÈte calm. Dar respiraÈia este rapidă. Tahipnee. AÈtept Poli. Mi se pare de C-PAP. Am terminat turul pacienÈilor. Ba nu. SoseÈte Federica Poli.</em></p>
<p><em>Refacem întregul tur, mai repede, cu ea. Imediat decide pentru pacientul aproape de fund: C-Pap. Comunică cu</em><br />
<em>anestezistul. AÈteptăm. Un pic mai bine, dar nu prea mult. Să sperăm. Aproape, foarte aproape de fund. Nu Ètie, mai bine aÈa. Cred. Poate că urcă! Turul se încheie.</em></p>
<p><em>E ora 13.30. Mă dezbrac. AtenÈie maximă. Este momentul în care este cel mai uÈor să te contaminezi. Există un ritual specific. Ca într-o adevărată scufundare. Aici este în joc sănătatea ta Èi nu numai.</em></p>
<p><em>Îmi iubesc familia Èi nu aÈ vrea să fiu cauza bolii lor. Da, sunt izolat în casă. Dar este un moment. Distragerea ne</em><br />
<em>salvează adesea de cele mai grave gânduri, dar în unele cazuri este dăunătoare Èi mortală.</em><br />
<em>Să sperăm. Mă dezbrac. Un scurt debriefing. Îl întreb pe asistentul Èef <strong>Gianni Zaffino</strong> dacă este posibil să se mute cadavrele din camerele lor, pentru a nu afecta sensibilitatea celorlalÈi pacienÈi. El îmi spune despre <strong>legea de 2 ore</strong>. O urăÈte Èi el. Găseste o soluÈie. Este un bărbat. Un tip dur. A trăit multe că asistent Èef al chirurgiei cardiace din San Donato. Dar este un om bun. O să vizitez un tânăr libian. Tânărul specialist în ortopedie, doctorul <strong>Manuel Mazzoleni</strong> este deja acolo. Èi el a fost la scufundări, dar în cealaltă aripă a departamentului.</em></p>
<p><em>Au terminat primii. Poli era cu 8 dintre ei. Tânărul libian Èi-a rupt un deget, de ceva timp, fără să-Èi dea seama. El are o leziune neurologică cauzată de un traumatism de război care îl Èine într-un scaun cu rotile. Èi nu-l face să simtă durere. Incredibil să spun, dar &#8230; cred că e norocos. Nu se scufundă. Totul este relativ.</em></p>
<p><em>Mâine este o altă zi. Alte scufundări. Alte fundaluri. Pe care sper că nimeni nu trebuie să le atingă. Se vede mult mai bine de aici, de sus.</em></p>
<p><em>Mâine toÈi medicii Èi infirmierii din San Donato vor fi acolo, la locul lor. Chiar dacă alÈii ar putea fi în altă parte, să se protejeze. Foarte puÈini au stat pe margine, doar câte un medic mai &#8222;fragil cu sănătatea&#8221;, obligat de noi, colegii lui. Majoritatea copleÈitoare este prezentă. Unii mai înspăimântaÈi decât alÈii, dar prezenÈi.</em></p>
<p><em>Medici de toate specialităÈile, inclusiv noi, Ortopezii, sau mai bine zis Ortopeumologii. Tineri Èi bătrâni. UniÈi. Unii s-au întors bărbaÈi. AlÈi s-au întors medici.</em></p>
<p><em>ToÈi pregătiÈi pentru următoarea scufundare.</em>&#8221;</p>
<p><strong>Filippo Randelli</strong></p>
<p><em>Responsabilul UnităÈii de Ortopedie Èi Traumatologie al Policlinicii din San Donato Milanese</em></p>
<p>Cu mulÈumiri pentru traducere, Marietta Dobrin!. O găsiÈi Èi<a href="https://www.catchy.ro/author/marietta-dobrin" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong> aici</strong></a>, pe Catchy.ro.</p>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;&#110;&#099;u&#114;s&#064;yah&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>