Avem întotdeauna locul nostru preferat din copilăria amintirilor noastre, păpușa sau soldățelul cu care plecam de fiecare dată la grădiniță, strângând mâna părintelui care ne ducea în locul acela cu multă gălăgie și mulți copii. Timpul nu se mai poate întoarce decât prin roata memoriei noastre afective, care macină fără încetare și ne aduce, iar și iar, bucuria sau frica simțită în anii aceia. Peste vremuri, descoperim că am crescut pe niște rădăcini care nu erau întru totul ale noastre și încercăm să ne desprindem precum altoiul în altă tulpină, tânjind spre soare. Zăpezile de-atunci nu le vom mai revedea niciodată, dar le simțim răceala în fiecare anotimp care ne îngroapă în albul său.
Iar verile, ah, verile acelea de poveste…
Poza veche
Otilia Cazimir
Sunt eu, fetiţa asta serioasă
Ce stă pe-un scăuieş, cuminte,
Strângând la piept, cu mâinile-amândouă
Păpuşa nouă,
De care încă-mi mai aduc aminte?
(Avea rochiţă albă, de mătasă.)
Mi-e milă de mânuţa ei,
De trupul mic, şi firav, şi puţin:
Mi-e milă ca de-un copilaş străin
Ce-ar fi murit, demult, sub ochii mei…
Pe vremea ceea nu mă cunoşteam, –
Oglinzile erau aşa de nalte!
O dată doar, în luciul unui geam
Am bănuit o clipă chipul meu,
Am prins în ochi surâsul celeilalte
Şi n-am ştiu că-s eu.
Dar într-o zi am coborât din cui
O cadră-n care nu era nimic –
Decât o fată cu priviri căprui.
Ca un pisoi prostuţ şi mic,
Am cercetat pieziş, cu frică,
Vedenia stângace.
Am râs: – Săraca, tare-i mititică!
A râs şi ea. – Ai şi mata cercei?
De ce nu vrei să vii oleacă-ncoace?…
Dar mâna care-o căuta pe-a ei
A pipăit zadarnic sticla, rama,
Şi-nspăimântată am fugit la mama…
Azi, din fetiţa aceea nu mai este
Decât o poză ştearsă şi-o poveste.
Cu ochii mari, cu cerceluşii din ureche,
Mi-a adormit – păpuşa veche
Pe scăuieşul din grădină –
În suflet, printre cioburi de lumină.
Dar de Crăciun, când fulgi subţiri de fum
Coboară linişte pe suflet şi pe drum,
Când bate-n geamuri cea dintâi colindă, –
Din întunericul uitat în mine
Eu simt, încetişor, cum vine
Fetiţa din oglindă,
Cum îşi deschide ochii calzi şi vii
Şi-mi cere iarăşi râs şi jucării.
Citiți și Când voi pleca, mă vei uita ușor
