<p>„<em>Nebun n-am fost, dar că, cu inima mea peste fire simţitoare, am căzut pradă uşurinţii şi vulgarităţii simţirilor unei fiinţe fără inimă, fără conştiinţă, lipsită chiar de acea pătrundere de minte ce ar fi făcut dintr-însa o zână inspiratoare mult-puţinelor mele facultăţi intelectuale. Mi s-a întâmplat să iubesc şi alte femei în viaţa mea şi câteva din acelea au fost pentru mine îndemnătoare la cele mai bune şi mai alese ale mele lucrări. Aceasta însă, pe care am iubit-o mai mult decât pe oricare, a fost adevăratul mormânt al inteligenţei, al iluziilor, ba chiar şi al vieţii mele”</em>, îi scria Odobescu prietenului său Anghel Demetriescu. Scrisoarea datează din noaptea de 5 spre 6 noiembrie 1895, când va avea loc prima tentativă de sinucidere.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-14221" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/alexandru-odobescu.jpg" alt="" width="560" height="679" /></p>
<p>Dar cine era această Lolita cu 30 de ani mai tânără după care înnebuneÈte scriitorul de 55 de ani, căsătorit cu o prinÈesă adevărată? Era <strong>Hortensia RacoviÈă</strong>, profesoară de geografie la o şcoală de fete din Bucureşti, cu doi soţi la activ: dramaturgul Alexandru Davila (între 1885 şi 1888, mariaj din care rezultă doi copii) şi D. Racoviţă, şeful de cabinet al lui Titu Maiorescu (între 1890 şi 1891, când soţul îi moare de mielită).</p>
<p>În 1892, Odobescu era îndrăgosit şi în prag de divorţ, “antrenat cu forţa cea mai irezistibilă, cea mai suveran dominantă, într-o afecţiune foarte puternică pe care n-am mai simţit-o niciodată“.</p>
<p>„Odobescu îşi îndepărtează soţia la Curtea de Argeş. O imploră apoi să-i redea libertatea. Soţia, Saşa, se arată plină de îngăduinţă”, povesteşte istoricul Ion Bulei. Saşa va face un lucru incredibil: îi va cere Hortensiei să se căsătorească cu soţul său! (vă puteÈi imagina una ca asta?). Dar femeia care iniţial îi acceptase iubirea şi se spune că îi şi alimentase pasiunea va spune “nu”. Odobescu nu va putea trece peste refuzul Hortensiei Èi a doua tentativă de sinucidere îi va reuÈi în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1895, în urma unei supradoze de morfină. Femeia s-a recăsătorit în acelaşi an cu un profesor de geografie…</p>
<p><img class=" wp-image-14220 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/index.jpg" alt="" width="545" height="371" /></p>
<p>Iată acum ce scrie pe blogul său <strong>Stelian Tănase</strong> despre „<strong><a href="https://bel-esprit.ro/alexandru-odobescu-fals-tratat-de-iubire-interzisa/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">personajul Odobescu</a></strong>”.</p>
<p>“…<em>este f. interesant. Provenea din clasa boierească, cu moÈii în Teleorman. A făcut studii la BucureÈti Èi Paris. Era un estet, am spune, chiar un dandy sau un playboy, un om al voluptăÈilor. Era un bărbat frumos, un afemeiat. Era un boem, dar nici ambiÈiile nu i-au lipsit. Datorită relaÈiilor de familie a încercat în politică să îÈi facă o carieră, dar nu a fost suficient de tenace. A primit diverse sinecuri de la rude, guverne, etc. Uneori chiar posturi importante, cum a fost cel de la legaÈia din Paris, de unde a fost demis de primul ministru Ion C. Brătianu (rudă indepărtată prin mama lui Obodescu, din familia CaracaÈ) pentru risipă. A fost mai harnic la scris. “Pseudokinegeticos” e o carte bună, dar nu o capodoperă cum s-a spus. A scris o monografie a tezarului de la Pietroasa. Avea cunoÈtinte vaste în domeniul arheologiei, Èi chiar s-a pasionat de săpături Èi cercetări diverse. A Èinut Èi un curs la Universitate. A fost pentru un timp directorul Teatrului NaÈional etc. S-a plimbat prin multe posturi, fără să prindă cheag undeva.</em></p>
<p><em>Azi dă impresia că nu îÈi găsea locul. AparÈinînd elitei prin naÈtere Èi avînd o bună educaÈie, putea să facă orice fel de carieră. Nu s-a decis niciodată definitiv pentru ceva anume – scris, arheologie, politică, diplomaÈie. A fost un hedonist. I-au plăcut mult luxul, ceremoniile, decoraÈiile, uniformele, rangurile, să se frece de lumea bună. A fost nu doar un estet Èi un grandoman, dar Èi un închipuit. A fost ruinat întii de toate de luxul în care s-a complăcut. A trăit la un nivel pe care însă nu Èi l-a putut permite. Era foarte cheltuitor. G Călinescu observă bine că era un personaj balzacian, mereu îngropat în datorii. Creditorii il urmăreau peste tot ca să-Èi recupereze împrumuturile.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>S-a căsătorit în 1858 , la 24 de ani, cu Alexandra ( SaÈa ) Prejbeanu, o femeie frumoasă, cu nume Èi avere. Era fiica naturală a lui Pavel Kiseleff, general rus, fostul guvernator al Principatelor Unite. Era unul din cei Èase copii făcuÈi cu Ruxandra Băleanu. Èarul nu le-a permis să se căsătorească chiar dacă cei doi au trăit pînă la moarte impreuna în Rusia si la Paris, unde Kiseleff a fost ambasador. Asta a făcut ca progeniturilor să nu li se recunoască rangul princiar. Copiii au fost înfiaÈi de familii din Èara Românească.</em></p>
<p><em>Cei doi OdobeÈti, SaÈa Èi Alexandru, au avut un singur copil, Ioana. Mariajul celor doi a funcÈionat bine trei decenii. Fidela Èi răbdătoarea SaÈa Prejbeanu fireÈte a închis ochii la aventurile amoroase ale soÈului ei Èi i-a plătit mereu datoriile. Ca efect, a scăpătat, trebuind să îÈi vînda casele, moÈiile. Èi Obobescu a sărăcit, a rămas în cîÈiva ani fără avere. Toată viaÈa nu a facut decît să fugă de creditori – bănci, rude, amici – care au făcut imprudenÈa să îl împrumute…</em></p>
<p><em>O altă chestiune care a existat între cei doi era dependenÈa lui de morfină. Cu timpul această dependenÈă a crescut. Era o un viciu costisitor chiar Èi pentru el. Starea lui de sănătate s-a depreciat. Îmbătrînea urît, solicitînd cunoÈtintelor posturi Èi sinecuri, împrumutindu-se cu diverse sume, curtînd femeile, injectîndu-Èi morfină. Pe acest fond a intervenit pasiunea pe care a făcut-o pentru Hortensia RacoviÈă. Repede, aventura devine cunoscută în BucureÈti, oraÈul cel mai indiscret Èi bîrfitor din cîte există. Odobescu era prea bătrîn pentru o intrigă amoroasă cu o femeie tînără, povestea dă naÈtere la discuÈii. Odobescu se pune într-o postură ridicolă.</em></p>
<p><em>Respectul pentru el, om bătrîn, intelectual cu merite, om cu suprafaÈă în societatea romanească, se risipeÈte repede. Lumea rîde de el. Odobescu s-a aflat într-o postură ridicolă. SaÈa Prejbeanu crede întîi că e vorba de o simplă aventură, mai trecuse prin episoade asemănătoare. De data asta insă era f. serios. SaÈa află chiar de la el că este iremediabil îndrăgostit de Hortensia RacoviÈă. Mai mult chiar, Odobescu o roagă să divorÈeze Èi să mijlocească pentru el o căsătorie cu amanta ingrată, “femeia pe care o dumnezeia”, cum a scris într-o scrisoare. Omul iÈi pierduse minÈile probabil de la morfină, din pasiune, de la hăituitul continuu al creditorilor, de la bătrîneÈe.</em></p>
<p><em>În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 1895, încearcă să se sinucidă. Nu reuÈeÈte, doza fiind prea mică. Sau a fost o simulare ca s-o determine pe iubita care îl respingea să se întoarca la el !? Nu Ètim, putem doar să facem presupuneri. Cert este Hortensia RacoviÈă nu se arată impresionată de suferinÈele adoratorului ei. Cîteva zile mai tîrziu, la 8 noiembrie, Alexandru Odobescu face o nouă tentativă de suicid în aceeaÈi manieră, luînd morfină în casa unde locuia din strada Cuza Vodă nr 5. De data asta a reuÈit. A murit două zile mai tîrziu, la 10 noiembrie 1895.</em></p>
<p><em>Caragiale a scris un articol legat de această împrejurare tragică, dar Èi stupidă, despre postura lui Odobescu„ “amant ridicul şi batjocorit”… Trist sfîrÈit pentru un om fălos, bărbat chipeÈ, educat, cu multe talente. A ratat prin dezlînare Èi uÈurinÈă. Poate pentru că era prea dotat, superdăruit de la natură. A putut face orice pînă la un moment dat în lumea românească. A cedat la final, cum chiar el a scris în scrisoarea de adio, în faÈa „uşurinţei şi vulgarităţii simţurilor</em>”.</p>
<p>(fiÈă de roman – Partida de vînătoare )</p>
<p>CitiÈi întregul articol pe Catchy.ro, <a href="https://www.catchy.ro/cand-sotia-devine-petitoarea-amantei/71398" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;n&#099;u&#114;s&#064;&#121;ah&#111;&#111;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>