<p><em>A venit Zavaidoc! A venit <a href="https://www.youtube.com/watch?v=j4ntv9ydq3c" target="_blank" rel="noopener">Zavaidooooooc</a>! Cântă la CapÈa astă seară! Lumeeeeee, lumeeeeeee, mare petrecere, hai la petrecereeee…..</em></p>
<p><em>– Stai, Èigane, spune la cât ajunge? Mai sunt locuri? Vino-ncoa, băiete!</em></p>
<p>Copilul (nu cred c-a împlinit 15 ani) se apropie de trăsură Èi flutură afiÈul de pe care lăutarul priveÈte lumea cu un zâmbet larg, îmbietor, Èinând în mână o vioară, probabil Stradivarius, din cele bune…</p>
<p><em>– A venit ieri sară de pe front Èi azi cântă la BucureÈti cu taraful, cu tot cu Vasile, frati-so Èi Zoia, soru-sa, cu acordeonul… haideÈi la CapÈa, e doar colea, zaiafet de zile mari, iei la cucoana flori, să trăiască Èi să te iubească, cucoane…</em></p>
<p><em>– Dar mai sunt locuri, tinere, ce Ètii? </em>îl întreabă amicul meu, amator de petreceri reuÈite, mai cu seamă că în seara aceasta pierdusem ocazia de a merge la teatru din cauza nămeÈilor care făcuseră impracticabile drumurile dinspre Cernica, unde fusesem la o nuntă. Vezi bine, mai rămăseseră ceva ore bune Èi euforia ne dădea ghes spre centru. Bine s-a nimerit!</p>
<p><em>– Cucoane, nu Ètii matale că e înghesuială tot timpul la petrecerea lui <a href="https://www.youtube.com/watch?v=tFmOY218LNo" target="_blank" rel="noopener"><strong>Zavaidoc</strong></a>? Ètii matale cine-i Zavaidoc? Cum a cântat el pe front răniÈilor, cu Enescu lângă el? Plângea lumea, cucoane, cât erau de răniÈi uite-aÈa le curgeau lacrimile, maică! Ce lăutar! Ce om, Zavaidoc acesta, cum le zice el de se înmoaie pietrele, numai el Ètie cum, să-i Èină bunul Dumnezeu harul!</em></p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/zavaidoc/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Zavaidoc în anul iubirii</strong></a></h3>
<p>Băiatul Ètia multe despre lăutar, semn că fusese trimis înadins să cheme lumea. O Ètia Èi pe sora lui, pe ConstanÈa, care povestise în cercurile pe care le frecventa despre ce fel de om era Zavaidoc, în afară de faptul că devenise cel mai cunoscut cântăreÈ de romanÈe Èi de muzică populară din vremea aceea dintre războaie Èi aproba vorbele ei, pentru că Èi tatăl său fusese în graÈiile lui: <em>Avea la Bucureşti trei maşini cu şofer. Cât cânta, şoferul stătea la o masă şi consuma orice, că plătea „tata”. Avea milioane, dar era darnic. Când trecea gunoierul pe stradă, îl chema în casă, deschidea şifonierul şi-i spunea să aleagă ce costum vrea! Le întreţinea şi pe nepoatele sale, dar ajuta cu bani şi studente de la Conservator…</em> Când te gândeÈti că renunÈase la cariera de tenor la Opera Română, el, care nici măcar nu era din capitală, ci tocmai din PiteÈti! Îi era mai dragă ca ochii din cap muzica lăutărească Èi cânta romanÈe de plângea inima în cel care asculta, de era îndrăgostit vai de sufletul lui! „Maria neichii, Marie”… „Mai vino seara pe la noi…”, ce melodii! Ce voce! Câtă pasiune! Nici Cristian Vasile, nici Moscopol nu-l puteau întrece când se dezlănÈuia! Se bătea lumea să-l audă Èi restaurantele gemeau de muÈterii! ÎÈi rupeau cucoanele pantofii lăcuiÈi pe ringul de dans Èi oftau toÈi domnii după ele! Ajunsese mare, el, Marinică, orfanul, fiul vestitului lăutar Tănase Teodorescu, care Èi-a crescut fraÈii cu greu, de la 14 ani, dar nu i-a părăsit la nevoie – a fost un luptător până la capăt, „năbădăios” din cale-afară, Èi aÈa i-a rămas porecla – <strong>Zavaidoc</strong>.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-5370" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/zavaidoc__vedeta_romaniei_57665400.jpg" alt="" width="620" height="348" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>– Dar am auzit că nu-i merge prea bine în ultima vreme, cum de cântă în seara asta?</em></p>
<p><em>– N-aÈi auzit, cucoane, la bombardamente, necaz mare pe capul lui: i-a distrus casa războiul acesta, coane, s-a tras cu familia la Caracal… Fără Èuca, ia l-a părăsit aflând că e însurat Èi cu copii… dar a iubit-o – mai, mai s-o lase pe nevastă-sa din cauza ei, mare iubăreÈ Zavaidoc, dar Èi fercheÈ, ce nu-Èi închipui. Am auzit Èi eu că ar avea ceva probleme cu ochii, Èi ceva tensiune, parcă a fost Èi la Spital internat, la Filantropia… Èi (s-a apropiat conspirativ de noi, să nu-l audă lumea din staÈia de tramvaI) am auzit că nu mai prea are lovele… nu-i prea merge bine, dar cântă, că aÈa sunt ai lui, de când i-a lăsat Dumnezeu pe pământ… aÈa trăiesc ei, cântând de dor Èi jale, dar Èi de bucurie, Èi mai ales de dragoste cu năbădăi, că, vorba lui: dragostea e ca Èi-o râie, te mănâncă Èi-n călcâie…</em></p>
<p>N-am mai găsit locuri la CapÈa, deÈi am plecat într-un suflet. Se înnoptase deja Èi oraÈul era deja liniÈtit, ca după război. Ne-am încălzit cu un ceai fierbinte la mine acasă, citind <em>Scrisorile lui Eminescu</em> din ediÈia Maiorescu pe care o primisem în dar de la un prieten drag. Mi-a părut rău de petrecere, dar Èi mai rău mi-a părut de soarta lui Zavaidoc, se arătase atât de prielnică Èi el atât de înzestrat cu toate cele – Èi arătos, cu vocea lui pătrunzătoare putea să facă o carieră strălucită, iubit de femei, adulat de publicul care se înghesuia să-l asculte când le cânta de inimă albastră… trecuseră toate acestea (<em>sic transit gloria mundi!</em>) aÈa cum trec toate cele frumoase Èi rămăsese numai amintirea unui mare, mare lăutar, care acum îÈi trăia ultimele sclipiri… Èi povestea Zarazei, frumoasa Èigancă de care se îndrăgostise fatal…</p>
<p><em><strong>Zi-le, Zavaidoc, de peste vremi, să nu uite lumea să petreacă Èi să se veselească, zi-le că timpul trece Èi viaÈa se duce ca fumul…</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">***</p>
<p>Textul de mai sus este o fantezie despre <strong>Zavaidoc,</strong> pe numele adevărat <b>Marin Teodorescu</b> (n. 8 martie 1896, PiteÈti — d. 13 ianuarie 1945, BucureÈti), care a fost un cântăreÈ român de muzică populară românească Èi de romanÈe din perioada interbelică. <em>„Când cânta «Maria neichii, Marie»&#8230; ehe&#8230; plângea lumea&#8230; Èi plâng Èi eu acum&#8230; Cânta multe cântece.: «De când ne-a aflat mulÈimea», cânta Èi romanÈe, cântece de petrecere, cânta de toate&#8230; El încheia programul. Ridica sala-n picioare. Era un bărbat cuminte, la locul lui, iubit de public Èi de femei. Nu era înalt. Era arătos.”, </em>a lăsat amintire Florea Voinicilă, violonist în taraful lui Zavaidoc.</p>
<p>De dragul vremurilor bune, ascultaÈi-l&#8230;</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="mxlUK3Jy_nY" data-param-list="PLJ2I_U9XF3oCO3xvafazm6ZAvE3Cc44Xr" title="Zavaidoc - Iarbă verde din zăvoi"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=mxlUK3Jy_nY&;list=PLJ2I_U9XF3oCO3xvafazm6ZAvE3Cc44Xr"><img src="https://i.ytimg.com/vi/mxlUK3Jy_nY/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Zavaidoc - Iarbă verde din zăvoi"></a></amp-youtube></p>
<p><!--more--></p>
<p>Numele de scenă <strong>Zavaidoc</strong> provine din cuvântul arhaic românesc &#8222;zavaidoacă&#8221;, care înseamnă &#8222;năbădăios&#8221; sau &#8222;năstruÈnic&#8221;. Acest apelativ i-a fost atribuit lui Marin Gheorghe Teodorescu, cunoscut ulterior ca Zavaidoc, de către generalul Traian MoÈoiu în timpul Primului Război Mondial. Generalul, apreciind energia Èi temperamentul artistului, l-a poreclit astfel, iar numele a rămas asociat cu el pe parcursul carierei sale muzicale.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#111;n&#099;ur&#115;&#114;a&#100;&#117;&#115;&#116;a&#110;&#099;a&#064;&#121;ah&#111;&#111;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>