<p><strong>Nicolae LabiÈ: ”Pentru ce-am plecat, încotro mă îndrept&#8230;?”</strong></p>
<p>La 21 de ani, poetul <strong>Nicolae LabiÈ</strong>, născut în 2 decembrie 1935 în comuna suceveană Mălini, avea să-Èi trăiască ultimele secunde ale morÈii într-o luciditate înfiorătoare, după cum mărturisea prietenul care asistase la tragica scenă: „<em>La spital, Labiş mi-a povestit cum s-a consumat accidentul… Îmi aduc aminte că vorbea despre o scurtă vizită la Capşa, apoi însoţit de doi bărbaţi şi o femeie, balerină, coborâseră în pasaj la «Victoria» din Piaţa Bălcescu a vrut să ia un tramvai, nu spre casă, ci spre casa femeii, a încercat să se urce prin faţă la clasa a doua, dar cineva l-ar fi îmbrâncit şi, în ultima secundă, s-a prins de grătarul intermediar, dintre vagoane:„Ţineam ochii mari deschişi şi vedeam cum, din capul meu izbit de caldarâm, ies scântei»</em>“, a povestit <strong>Mihai Stoian</strong>, pentru revista <strong>„Luceafărul“</strong>, una dintre ultimele discuţii purtate cu poetul.</p>
<p>Nici acum nu se Ètie cu exactitate de ce <strong>a trebuit </strong>să moară cel care putea, pe urmele lui <a href="https://bel-esprit.ro/mai-cititi-l-pe-eminescu/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Mihai Eminescu</strong></a>, să devină unul din cei mai importanÈi scriitori români de talie universală. Se Ètie că „deranjase”, ca Èi mulÈi alÈii din generaÈia lui, suspect de vii, apoi suspect de morÈi&#8230;</p>
<p>Iată ce se spunea despre Nicolae LabiÈ, supranumit „buzduganul unei generaÈii”:</p>
<p>„<em>A veni toamna şi iar mi se face dor de cristalinul cântec al neuitatului nostru Labiş. A venit din nou toamna şi în gânduri tresare un braţ cu steag fluturând deasupra luptei împotriva inerţiei.</em>” (<strong>Nichita Stănescu</strong>)</p>
<p>„<em>Nu pot să nu-mi amintesc de Nicolae Labiş. Mă aflam la Spitalul de Urgenţă, când el şi-a trăit acolo ultimele zile. Eu nu-i cunoşteam poeziile, abia după moartea lui le-am citit şi am realizat ce talent uriaş se pierduse. Atunci, pentru prima oară, mi-am dat seama cât de comun şi neajutorat eşti în boală, indiferent ce ai în cap.</em>” (<strong>Aurel Romilă</strong>)</p>
<div id="attachment_44062" style="width: 472px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-44062" class="wp-image-44062" title="(Foto credit: pinterest.com)" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/78154045_555587481933657_9122799119851585536_n.jpg" alt="" width="462" height="633" /><p id="caption-attachment-44062" class="wp-caption-text">Nicolae LabiÈ, poetul fără moarte(Foto credit: pinterest.com)</p></div>
<p>„<em>Starea poetică descoperită de <strong>Nicolae LabiÈ</strong> se află cuprinsă toată între prospeÈimea candorii infantile în receptarea lumii Èi conservarea acestei ingenuitati până la o crispare tragică. </em><em>În acest sens poema „<strong>Moartea căprioarei</strong>” va marca spaÈiul originar al poetului, identificându-i timbrul specific. Aici, cu o perspectiva infantilă (poetică în absolut) el ia în stăpânire universul Èi existenÈa, mitizându-le involuntar. Lirismul acut vine din perceperea înfricoÈată a morÈii pe un fond de puritate originară. Perspectiva infantilă asupra vieÈii exclude moartea, astfel că revelaÈia fizică a extincÈiei apare neverosimilă Èi catastrofală, iar sentimentul liric devine o exclamaÈie dureroasă, nu lipsită de un anume retorism. Poezia picură însă cristalină, dând înfiorări profunde.” </em>(<strong>Marin Mincu</strong>)</p>
<p>Nu (mai) putem face altceva decât să-i recitim poezia, cu gândul la fragila <a href="https://www.radioromaniacultural.ro/portret-nicolae-labis-destinul-rapit-de-pasarea-cu-clont-de-rubin/" target="_blank" rel="noopener">punte dintre viaÈă Èi moarte</a>, dintre ceea ce suntem Èi ceea ce ar trebui să fim, în ochii celor care ne văd altfel.</p>
<div id="attachment_4174" style="width: 710px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-4174" class="wp-image-4174 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/700x526_201612020101-1.jpg" alt="Nicolae LabiÈ. Sursă foto: rotalianul.ro" width="700" height="526" /><p id="caption-attachment-4174" class="wp-caption-text">Nicolae LabiÈ. Sursă foto: rotalianul.ro</p></div>
<p> ;</p>
<h4 class="h" style="text-align: center;"><strong>Dor</strong></h4>
<p class="pv" style="text-align: center;"><em><strong>Pentru ce-am plecat,</strong></em><br />
<em><strong>Unde mă îndrept?</strong></em><br />
<em><strong>S-au întunecat</strong></em><br />
<em><strong>Sensurile-n piept,</strong></em><br />
<em><strong>Dar o flacără</strong></em><br />
<em><strong>Mă cheamă acolo</strong></em><br />
<em><strong>Sub straturi de nea</strong></em><br />
<em><strong>Şi vreau să treacă</strong></em><br />
<em><strong>Liniştea mea.</strong></em></p>
<h4 style="text-align: center;"><strong>Am iubit&#8230;</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Am iubit de când mă ştiu</strong></em><br />
<em><strong>Cerul verii, străveziu,</strong></em><br />
<em><strong>Despletitele răchite,</strong></em><br />
<em><strong>Curcubeiele pe stânci</strong></em><br />
<em><strong>Ori pădurile adânci</strong></em><br />
<em><strong>Sub ger alb încremenite.</strong></em><br />
<em><strong>Mi-a fost drag pe bărăgane</strong></em><br />
<em><strong>Să văd fetele morgane</strong></em><br />
<em><strong>Ori pe crestele din munte</strong></em><br />
<em><strong>Joc de trăsnete rotunde,</strong></em><br />
<em><strong>Scurgerea cocorilor,</strong></em><br />
<em><strong>Pacea înălţimilor,</strong></em><br />
<em><strong>Semeţia pinilor</strong></em><br />
<em><strong>Plini de scama norilor.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Am iubit iubirea pură,</strong></em><br />
<em><strong>Floare roşie pe gură</strong></em><br />
<em><strong>Şi în inimă arsură,</strong></em><br />
<em><strong>În priviri zăpezi candide</strong></em><br />
<em><strong>Şi-n piept voci necontenite.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>M-a înfiorat ades</strong></em><br />
<em><strong>Tot ce gândurile ţes:</strong></em><br />
<em><strong>Pe al filelor polei</strong></em><br />
<em><strong>Dansuri repezi, legănate,</strong></em><br />
<em><strong>De pe arcuri înstrunate,</strong></em><br />
<em><strong>Săgetarea de idei&#8230;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Toată-această măreţie</strong></em><br />
<em><strong>Ne-a fost dată din vecie&#8230;</strong></em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4 style="text-align: center;"><strong>Dragostea</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu ea şi mâine-oi hoinări sub soare,</strong></em><br />
<em><strong>Vom fi noi doi, zburdalnici ori cuminţi&#8230;</strong></em><br />
<em><strong>Dar mă mai mulţumesc şi astăzi oare</strong></em><br />
<em><strong>Doar sărutări şi-mbrăţişări fierbinţi?</strong></em><br />
<em><strong>Ades, în loc să cugete, ea râde,</strong></em><br />
<em><strong>Săruturile-năbuşesc idei,</strong></em><br />
<em><strong>Totuşi iubesc, încă iubesc frenetic,</strong></em><br />
<em><strong>Făptura ei şi mersul lin al ei.</strong></em><br />
<em><strong>De mâine, răsuci-voi tot ce-a fost &#8211;</strong></em><br />
<em><strong>Iubirea va lua drum nou, ori piere.</strong></em><br />
<em><strong>Sunt sigur, ea mă va privi ciudat</strong></em><br />
<em><strong>Şi lăcrăma-va, poate, în tăcere.</strong></em><br />
<em><strong>Îi va fi grea. Şi mie-mi va fi greu.</strong></em><br />
<em><strong>Voi îndura, gândind ce-o să urmeze.</strong></em><br />
<em><strong>Când urci pe munte, truda ţi-o înfrângi</strong></em><br />
<em><strong>Visând la piscuri, nalte metereze.</strong></em></p>
<h4 style="text-align: center;"><strong>Scrisoare mamei</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><em><strong>În munţii noştri astăzi zăpezile torc leneş,</strong></em><br />
<em><strong>Izvoarele îngheaţă în clinchete subţiri,</strong></em><br />
<em><strong>Şi caprele de munte nervoase prin poiene-şi</strong></em><br />
<em><strong>Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cred că pe masă vinul aşteaptă-n adormire &#8211;</strong></em><br />
<em><strong>E vinul roş din care pe-atunci n-ai vrut să-mi dai,</strong></em><br />
<em><strong>În vremurile-acelea săpate-n amintire</strong></em><br />
<em><strong>C-o mamă grijulie şi-un băieţel bălai.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Oh, lumea cenuşie cum se spărgea deodată</strong></em><br />
<em><strong>Şi năvălea într-însa al datinei popor! &#8211;</strong></em><br />
<em><strong>Strălucitoare capre cu lâna colorată</strong></em><br />
<em><strong>Şi toboşari de basme săltând într-un picior.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Şi feţi-frumoşi cu stele de-oglinzi din tălpi în creştet,</strong></em><br />
<em><strong>Şi draci blajini, tot focul punându-şi-l în joc,</strong></em><br />
<em><strong>Şi ursul cu dairaua purtând cojocul veşted,</strong></em><br />
<em><strong>Şi dorul de pădure purtându-l în cojoc.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Sau clopoţeii molcomi cernuţi pe-ntreaga vale,</strong></em><br />
<em><strong>Care-aduceau colinde la noi în lung convoi,</strong></em><br />
<em><strong>Când ascultam la geamuri şi palma dumitale</strong></em><br />
<em><strong>Îmi mângâia obrajii îmbujoraţi şi moi.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Azi e la fel, şi vinul aşteaptă-n adormire;</strong></em><br />
<em><strong>M-aştepţi cu vinul roşu, voioasă să mi-l dai,</strong></em><br />
<em><strong>Dar sunt acum departe, privind în amintire</strong></em><br />
<em><strong>O mamă grijulie şi-un băieţel bălai.</strong></em></p>
<div dir="auto"><strong>MOARTEA LUI LABIS (Stelian Tănase)</strong></div>
<div dir="auto"><em>S-a nascut la 2 decembrie 1935 la Mălini, in nordul Moldovei. A murit la 22 decembrie 1956 pe un pat de spital. Avea doar 21 de ani. Asasinat? S-a sinucis? Accident? Împrejurarea rămîne pină azi o enigmă. Am cerut dosarul morÈii sale la arhiva SRI în urmă cu 30 de ani. Mi s-a dat o pagină, într-un carton gri. Am făcut aceeaÈi încercare prin 2007-8 la CNSAS. Tot fără succes. Cineva mi-a spus o dată că ar fi văzut niÈte pagini. Ele trebuie să existe – măcar cele ale procesului intentat vatmanului. MiliÈia a făcut o anchetă Èi fiind un accident soldat cu victimă, l-a trimis în judecată. Exista depoziÈiile martorilor, fotografii, probe, măsurători. A fost un proces…Unde este dosarul acesta? A dispărut? Cine era interesat să îl ascundă? E de Ètiut. Securitatea? Numai ea avea puterea să distrugă un dosar.</em></div>
<div dir="auto"><em>Despre LabiÈ s-a vorbit în mai multe procese politice Èi anchete la Securitate prin 1958-59. Unii dintre prietenii lui au fost arestaÈi, interogaÈi, judecaÈi, închiÈi Èi eliberaÈi în 1964 la amnistie. Subiectul anchetelor a fost legătura unor studenÈi Èi tineri scriitori cu LabiÈ pe fondul revoluÈiei din Ungaria din toamna 1956. 1956 a fost Èi anul dispariÈiei poetului. Împrejurările acelea sunt pînă azi neclarificate deÈi s-a vorbit mult despre moartea lui. Pare să existe cineva care a obscurizat urmele întregii afaceri. A fost LabiÈ lichidat de Securitate!? Asta este întrebarea cheie. Unii au scris Èi cărÈi despre dispariÈia lui. Zvonurile s-au înmulÈit, versiunile diferă mult Èi merg de la asasinat la sinucidere, la un banal accident de tramvai, cu un beÈiv căzut sub Èine.</em></div>
<div dir="auto"><em>Cineva ii tradusese două poezii intr-o gazetă din Budapesta, ceea ce a alarmat oficialii de la BucureÈti. Apoi erau rivalii din Ècoala de literatură. Unii au pozat chiar în prieteni în anii 60 cînd figura lui fusesere reabilitată. Nicolae Labis, speranÈa poeziei regimului comunist din anii ’50, a întors oare armele împotriva acestuia? A fost pedepsit pentru faptul că susÈinea ideile revoluÈiei de la Budapesta? Că citea literatură interzisă, că scria în ultima vreme poezii protestatare ? Unde se ascunde adevărul? Era LabiÈ devotat regimului, poetul artei proletare ? Nu fusese oare un avîntat poet utecist?</em></div>
<div dir="auto"><em>Într-o zi rece de decembrie, doi bărbaÈi se pare că l-au îmbrîncit sub roÈile unui tramvai care între biserica Èi spitalul ColÈea Èi Muzeul Sutzu. Cind s-a stins, cîteva zile mai tîrziu, pe 22 decembrie, la spital din str. Ion Mincu, Nicolae LabiÈ nu a avut lumînări la căpătîi, ci doi securiÈti. “ Îl interogau si atunci. </em></div>
<div dir="auto"><em>În 1972 mi-a povestit Zaharia Stancu (zice Mircea Dinescu ) …în biroul lui somptuos: Să-Èi spun ceva despre LabiÈ! Ètii că a murit cu securiÈtii la căpătîi la spital? Doi stăteau la căpătîiul lui Èi el nu le-a spus ce voiau ei – cine i-a tradus cele două poezii care-i apăruseră atunci, in ’56, intr-o revista maghiară! Èi Ètii cum a murit? Da, călcat de tramvai! L-au împins puÈin, tovarăÈe Dinescu, l-au împins puÈin!”.</em></div>
<div dir="auto"><em>Ironia face, că acea noapte să fie prima în care tramvaiele circulau Èi după miezul nopÈii. “A fost dus imediat la Spitalul ColÈea, dar fiind fără speranÈă de supravieÈuire, nu au vrut să-l Èină bolnav acolo. A ajuns apoi la Spitalul nr. 9, dar nici aici nu au vrut să-l Èină. Într-un final a fost acceptat la Spitalul de pe strada Ion Mincu &#8222;, spune un martor.</em></div>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/eugen-ionescu-sunt-o-voce-care-cauta/" target="_blank" rel="noopener">Eugen Ionescu: Sunt o voce care caută&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;co&#110;&#099;ur&#115;&#064;&#121;a&#104;o&#111;.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Nicolae Labiș: ”Pentru ce-am plecat…?”
