<h1><strong><em>Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii. </em>(Nicolae Iorga)</strong></h1>
<p><em>– O să trimit după ceai, se vede că iarăÈi ai febră… Poate ar fi bine să laÈi măcar un pic scrisul Èi să te odihneÈti, măcar două ceasuri…</em></p>
<p><em>– O nouă scrisoare de la mareÈalul Antonescu… trebuie să-i răspund negreÈit în seara aceasta. Mă roagă din nou să părăsesc Èara, se pare că apele s-au tulburat Èi mai mult. Ne-a găsit o locuinÈă în Italia, în apropiere de Milano, dar nu pot accepta, e peste demnitatea mea. Nu sunt un fugar. Sunt Iorga, încă n-am terminat tot ceea ce aveam de spus.</em></p>
<p><em>– Dar, dragul meu, ar trebui să te gândeÈti că ai jertfit totul pentru familia asta mare în care noi, familia ta adevărată, abia am încăput. Ce se va alege de copii? Alina e plecată acum cu câinele, dar tare îngrijorată am găsit-o. Vede peste tot ameninÈări. Èi apoi, cum să nu fie, a aflat Èi ea că te-au căutat de dimineaÈă la Institut la BucureÈti. Toate scrisorile de ameninÈare au trecut Èi prin mâinile ei. Le-a ascuns în cărÈile de pe ultimul raft, aduse de la Văleni. Tare mi-e teamă de ce va urma…</em></p>
<p><em>– Ecaterina Iorga, eu nu mă tem. Uite cărÈile mele, uite întreaga Istorie a Românilor, uite totul despre limba Èi literatura lor, ziarele mele, articolele Èi studiile mele de romanistică, tot ce-am scris despre Èara asta Èi încă nu s-a terminat izvorul datoriei mele. Cum să plec? Mai am puÈin Èi termin cursul acesta de istorie universală, săptămâna viitoare voi deschide o nouă epocă. Nu mi-e teamă, vezi bine. Èi, în ciuda ameninÈărilor, voi mai scrie despre Legionari, întâi la ziar, apoi a venit vremea să încep o carte despre miÈeliile acestor trădători. ”Sinistra vedenie cu barbă şi umbrelă”, cum mă numesc aceÈti vânzători de Èară, nu Èi-a spus încă ultimul cuvânt. De ce să te miri că e neruşinat omul care s-a deprins cu ruşinea? Sunt leneşi fără suflet, care trăiesc în linişte; celor cu suflet le cresc în el buruieni veninoase, ca pe o ţarină bogată ce nu s-a învrednicit de lucru. De ce m-aÈ teme? Horia Sima stă ascuns în cuibul lui, Garda de Fier nu Èi-a întins încă peste tot hidoasele tentacule. Ce-ţi pasă de otrava ce-ţi întind duşmanii, când din conştiinţa ta curge limpede izvorul cel veşnic? Nu te supăra de critica oamenilor întunericului. Vii cu lumina în turn şi vrei să-ţi mulţumească liliecii pe care i-ai zburătăcit? Catinco, am obosit să-Èi mai spun, mergi de vezi de ceaiul acela, parcă mă iau frisoanele…</em></p>
<div id="attachment_3869" style="width: 573px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3869" class="wp-image-3869 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/5399f01cab59dcf43864a8b38d3786cb.jpg" alt="istorieÈicivilizatii.ro" width="563" height="787" /><p id="caption-attachment-3869" class="wp-caption-text">Nicolae Iorga</p></div>
<p><em>E o după-amiază friguroasă de <strong><span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/27-noiembrie/" target="_blank" rel="noopener">27 noiembrie</a></span></strong>, un cer de plumb se lasă greu peste munÈi Èi topeÈte lumina. Ultimele cuvinte se pierd în puternice bătăi în uÈă. Din biroul său de la etajul vilei din Sinaia, se aud strigăte Èi zgomote înfundate, se trântesc uÈi iar ferestrele răspund cu tremolo ascuÈit. Pe faÈa lui Iorga, un val de sudoare se pierde în părul cărunt de la tâmple Èi silueta masivă se profilează întunecată în penumbra pereÈilor albi. Din holul mare, glasuri tunătoare îl cer: ”pentru interogatoriu, la BucureÈti. De la Poliţia Legionară a Capitalei”, dar numele nu se aud, deÈi se pare că s-au prezentat.</em></p>
<p><em>Catinca răspunde drept, cu voce spartă, însă: ”Profesorul e bolnav, are febră. Nu vă poate însoÈi”. Sunt Èapte tineri, în nici un caz trecuÈi de 30 de ani, în faÈa lui Iorga privesc sfidător Èi răstesc cu glas neiertător cinci rânduri scurte din mandat. Nicio posibilitate de scăpare, nici o intenÈie de a se sustrage sau de a cere explicaÈii. Cel mai mare istoric al românilor, faÈă în faÈă cu călăii, cărora nu le e teamă să stea în dreptul lui Èi să-l privească sfidător în ochi. Au o misiune de îndeplinit, asemenea câinilor de luptă, Èi toată energia lor e concentrată în a-l sechestra pe cel desemnat duÈman al lor Èi al Èării.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Păstrându-Èi cumpătul, schiÈează un gest aprobator, cu credinÈa că lucrurile nu mai pot suferi amânare Èi nici întoarcere din drumul lor hotărât de soartă. Istoria se scrie, de cele mai multe ori, dictată de forÈe străine, care îi forÈează mersul. Cu sacrificii Èi sânge, care pătează conÈtiinÈa unui popor întreg. În ceasurile grele, ceasurile mari, de răscruce, nu poÈi decât să te supui, gândindu-te la ceilalÈi. La fiii tăi legitimi Èi la acei fii de viitorul cărora te-ai legat iremediabil, prin însăÈi viaÈa ta. Nu e momentul nici de întrebări, nici de explicaÈii. În privirea acestor copoi e numai ură Èi ameninÈarea forÈei. Abia mai are o secundă, în treacăt, să-Èi îmbrăÈiÈeze soÈia care stă să-i leÈine în braÈele puternice, Èi să-i transmită încrederea că va fi bine. <strong>Dumnezeu te întăreÈte pentru celălalt, atunci când e în primejdie: ”În sufletele mari, viaţa bate ca valurile în stâncă şi cei mai mulţi înţeleg din ele numai nisipul ce cade.”</strong></em></p>
<p>„Dimineaţa, la orele 07.15 (28 noiembrie, n.n), s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. Şeful de post a încheiat acte şi predat procurorului Sichitiu, când a ieşit la faţa locului unde s-a petrecut faptul. Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiţi şi nici prinşi”, scrie raportul numărul 2024 din 29 noiembrie 1940, al locotenent-colonelului <strong>Alexandru Ionescu,</strong> adresat Prefecturii din Prahova.</p>
<p>Într-un local din apropierea Predealului, câÈiva ofiÈeri în civil, îmbrăcaÈi în haine negre de piele, lungi până la glezne, risipesc prin aburii alcoolului ultimele impresii de la ”locul faptei”, agitând două revolvere. ”9 cartuÈe am descărcat în el, nici n-a miÈcat, a ascultat sentinÈa Èi Èi-a făcut cruce, cu degetele împreunate. Un foc sau două în cap, fiindcă ne-a privit cu un dispreÈ pe care nu l-am înghiÈit. L-am lăsat acolo, în voia lupilor. Ne întoarcem la BucureÈti, să facem raportul. Misiune îndeplinită.”</p>
<p><strong>Raportul medico-legal numărul 5940</strong> despre moartea istoricului, evidenÈia: ,,<strong>Moartea lui Nicolae Iorga</strong>, profesor universitar, în vârstă de 69 ani, a fost violentă. Ea se datoreşte unei plăgi ale capului cauzată prin armă de foc şi hemoragie internă. La examenul medical corporal nu s-a constatat nici un alt semn de violenţă”. Semnat de medicul legist Stănescu.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi <a href="https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-fost-ciopartit-si-batjocorit-nicolae-iorga-576166.html" target="_blank" rel="noopener">cum a fost măcelărit trupul savantului</a></strong></h3>
<h3>Savantul spusese cândva, cu glas profetic: <strong><em>Ce te priveşte mai puţin e moartea ta.</em></strong></h3>
<p>LecÈia acestei poveÈti imaginate la <a href="https://www.facebook.com/DosareSecrete/videos/182397416045453/" target="_blank" rel="noopener"><strong>moartea</strong></a> cărturarului e simplă: <strong><em>”Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iartă cel mai greu”</em></strong>, spunea moralistul francez <strong>La Bruyère,</strong> probabil referindu-se la faptul că batjocura e arma celor pentru care inteligenÈa Èi bunătatea nu mai reprezintă valori Èi soluÈii. Oricine poate face apel la mijloacele ei, pentru că ea presupune instinctualitate, prin urmare sinceritatea răutăÈii omului fie imatur, fie înăsprit. Ea Èterge, pentru cel batjocorit, orice urmă a vreunui sentiment pur sau a vreunei înÈelegeri, pentru că muÈcă din miezul lucrurilor grave, cu intenÈia de a răni Èi chiar de a ucide, după cum s-a văzut.</p>
<p>În faÈa muntelui, cei care batjocoresc se plâng de înălÈimea lui Èi, neputând urca, îi ponegresc urcuÈul.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Despre (adevărata) faÈă a morÈii lui <a href="https://www.stelian-tanase.ro/cum-a-murit-nicolae-iorga/" target="_blank" rel="noopener">Nicolae Iorga</a></strong></h3>
<p>&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..</p>
<p>NICOLAE IORGA (1871–1940), <em>istoric, om de stat, ziarist, dramaturg şi poet, s-a născut la Botoşani, a studiat la universităţile din Iaşi, Berlin şi Paris. În 1894 a câştigat prin concurs la Universitatea din Bucureşti Catedra de istorie universală medievală şi modernă, pe care a deţinut-o până în 1940. Şi-a dovedit de timpuriu formidabila putere de cercetare ca editor de documente privind istoria românilor, când aceasta era doar parţial cunoscută&#8230;</em></p>
<p>CitiÈi mai multe accesând linkul către <a href="https://humanitas.ro/autori/nicolae-iorga" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;"><strong>HUMANITAS.</strong></span></a></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;oncur&#115;radu&#115;t&#097;n&#099;a&#064;&#121;&#097;ho&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>