<p>Pe la mijlocul anilor ’80 ai veacului trecut, când am ajuns în Suedia, pe ecranele cinematografelor rula un film despre care îmi amintesc că s-a vorbit mult la acea vreme. Cum eu încă nu cunoÈteam limba Èării de adopÈie, nu m-am dus să-l văd, dar de la tv am înÈeles că filmul fusese foarte apreciat de publicul suedez. “Amorosa” se numea Èi avea ca temă viaÈa zbuciumată a scriitoarei <strong>Agnes von Krusenstjerna</strong>. Autoarea (1894-1940) s-a născut într-o familie aristocrată, după cum indică Èi numele. Tatăl, ofiÈer de carieră, a impus celor din jur scara sa de valori strict conservatoare din care nu lipseau cinstea, loialitatea, sentimentul datoriei, credinÈa în Dumnezeu, respectul faÈă de autorităÈi Èi faÈă de ordinea socială.</p>
<p>În copilărie, Agnes a adoptat rolul fetiÈei supuse Èi bine educate. La vârsta adolescenÈei însă apar la ea primele simptome ale unei boli psihice de care va suferi toată viaÈa. Are ameÈeli Èi leÈinuri inexplicabile la Ècoală, ceea ce face ca, pe la 17 ani, să întrerupă studiile Èi să se consacre visurilor sale de scriitoare. Este foarte productivă. Produce romane inspirate de Louisa May Alcott, Dickens Èi Selma Lagerlöf, scriitori consideraÈi în cercurile înaltei burghezii autori de literatură bună. Ca formă, Èi cărÈile ei pot fi etichetate drept romane tradiÈionaliste în care tema predominantă este setea de dragoste a femeii. Cercetate mai îndeaproape însă, ele dezvăluie un conÈinut de-a dreptul exploziv întrucât surprind aspecte ce, în literatura timpului, nu răzbeau prin imaginea vieÈii idilice impuse de clasa politică dominantă. ExistenÈa închistată a femeii, sexualitatea ori incestul, de exemplu, erau subiecte tabu la acea vreme.</p>
<p><img class="size-full wp-image-18859 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/agnes.jpg" alt="" width="260" height="378" />Ajunsă la vârsta măritiÈului, pentru familia tinerei femei era de la sine înÈeles că trebuia să se căsătorească cu Gerard Odencratz, un student la medicină. Viitorul soÈ aparÈinea unei pături sociale ce împărtăÈea normele etice ale părinÈilor ei, aÈa că viitorul lui Agnes părea trasat odată pentru totdeauna. Atâta doar că femeia nutrea în secret sentimente aprinse pentru un chipeÈ locotenent. Poate că tocmai teama pentru sentimentele sale ascunse, pentru toată gama de trăiri refulate, a făcut ca femeia să sufere curând o comoÈie cerebrală urmată de internarea urgentă într-un spital de boli nervoase. La capătul câtorva săptămâni de tratament, începe totuÈi să se pregătească serios pentru viitoarea sa viaÈă de gospodină Èi se înscrie la două cursuri: unul de îngrijire a copilului Èi altul de întreÈinere a locuinÈei. Simte însă că nu se va putea adapta unei asemenea existenÈe aÈa că decide să rupă logodna.</p>
<p>În toamna anului 1918, Agnes von Krusenstjerna are o nouă criză. Este internată într-o clinică de psihiatrie pe timp de un an. Medicii îi pun diagnosticul “isterie”, denumire folosită numai în cazul femeilor, care, potrivit teoriilor lui Freud, în mare vogă la acea vreme, sunt cauzate de traume sexuale suferite în copilărie. Urmează convalescenÈa, perioadă în care Agnes face o călătorie în Anglia în compania unei mătuÈi, unde comite un spectaculos act de revoltă împotriva tuturor normelor prescrise de morala timpului: fuge de la Londra la Manchester în compania unui comerciant pe care l-a cunoscut cu ocazia călătoriei cu vaporul. Judecând după o notaÈie din jurnalul său intim, se pare că acÈiunea ei a fost una pe deplin conÈtientă: “&#8230; în loc de cămin, dragoste, viaÈă ordonată, scria Agnes, necunoscut Èi aventură. Dar eu m-am săturat de înalta nobilime, de credinÈa în Dumnezeu Èi de onorabilitate”.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-8672" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/26238917_10155895366003796_7658281515199052533_n-e1555324989821.jpg" alt="" width="600" height="600" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Boala psihică Èi încălcarea grosolană a aÈteptărilor familiei i-a dat lui Agnes libertatea de a se dedica scrisului cu trup Èi suflet, lucru care însă n-o împiedică să-l cunoască pe omul care avea să exercite o mare influenÈă asupra ei pentru tot restul vieÈii. <strong>David Sprengel</strong> este numele lui. L-a cunoscut în vara anului 1922, s-au îndrăgostit unul de altul Èi s-au căsătorit în toamna aceluiaÈi an. Bărbatul, cu 14 ani mai în vârstă decât Agnes, era un cunoscut critic literar; cinic Èi extrem de exigent. Cu toate acestea, Sprengel reprezintă unul din rarele cazuri de bărbaÈi care au renunÈat la propriile ambiÈii scriitoriceÈti pentru a sprijini cariera literară a tovarăÈei lor de viaÈă. El a fost cel care s-a îngrijit de contactele ei cu ziarele Èi cu editurile, asumându-Èi chiar Èi rolul de lector Èi editor al textelor ieÈite de sub pana soÈiei. Cei doi au călătorit mult împreună, petrecând lungi perioade de timp în sudul Europei. Romanele scrise în această perioadă abordează Èi ele subiecte tabu precum fantezii lesbiene Èi onania.</p>
<p>În general, noile volume au fost întâmpinate pozitiv, chiar dacă unii critici îi reproÈau faptul că pasajele erotice ocupau o parte prea însemnată din gândurile unei fete tinere precum eroina din cărÈile sale. În seria de romane despre domniÈoarele von Pahlen, scrise între 1930-1938, accentul pus pe condiÈia vitregă a femeilor în societate este Èi mai apăsat. Petra, personajul lor principal o adoptă pe tânăra Angela împreună cu care reuÈeÈte să pună bazele unei comunităÈi de femei, plasate undeva pe o moÈie izolată de lume. IntenÈia lor era de a creÈte împreună copilul pe care Angela urmează să-l nască. Se pare că această utopie, unde bărbaÈii aveau un rol secundar, îndeplinind doar funcÈia de reproducere, a constituit pentru reprezentanÈii ordinii socială o ameninÈare chiar mai mare decât pasajele despre incest Èi homosexualitate. Ca urmare, în presa timpului a izbucnit o polemică acerbă în care Agnes von Krusenstjerna a fost atacată în termeni virulenÈi de către criticii de orientare conservatoare.</p>
<p>Potrivit unor istorici literari de mai târziu însă, cazul Pahlen a fost provocat nu atât de fragmentele, să le spunem licenÈioase, din romane, cât determinat de spiritul timpului. După căderea burselor internaÈionale urmate de falimentul lui Ivar Kreuger, regele chibriturilor din Suedia, optimismului din anii ’20 i-a luat locul idealul purităÈii morale, promovat peste tot de către cercurile naÈionaliste. În Germania, de exemplu, se Ètie că naziÈtii au făcut ruguri de cărÈi “nesănătoase”. În Suedia, editura Bonniers, unde publica Agnes, pentru a nu se expune în mod inutil curentelor de opinie antisemite în vigoare la acea dată, a adoptat o atitudine retrasă, având în vedere rădăcinile evreieÈti ale conducătorilor ei.</p>
<p>Oricare ar fi explicaÈia, pe Agnes situaÈia creată a afectat-o atât de mult încât psihicul său Èubred a cedat din nou. A început să bea Èi să facă abuz de medicamente. În câteva rânduri a fost chiar ridicată de poliÈie de prin cârciumile din Stockholm, fapt care a dat naÈtere la tot felul de bârfe, atrăgându-Èi oprobiul public nu doar în calitate de scriitoare, ci Èi de persoană privată. Pentru a scăpa de tot Èi de toate, Agnes von Krusenstjerna Èi soÈul ei au părăsit Suedia refugiindu-se în Spania. Era în vara anului 1934. În luna august a suferit o nouă criză Èi, după o nereuÈită încercare de sinucidere, a fost internată într-o instituÈie catolică de boli nervoase din Malaga. După o vreme, cei doi au revenit la Stockholm unde au dus o existenÈă retrasă până în anul 1940 când Agnes a fost diagnosticată cu o tumoare la creier. A murit într-o zi de februarie. Avea 45 de ani, vârstă la care, pentru mulÈi alÈii, viaÈa adevărată abia începe. Poate că printre musafirii de la Pavilionul Doamnelor de Spirit se va găsi careva, femeie sau bărbat, care să confirme această ultimă aserÈiune… dacă nu acum, poate că într-un viitor mai mult sau mai puÈin îndepărtat. Cine Ètie!</p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/cioara-si-fiii-ei-daniel-onaca/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Cioara Èi fiii ei</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Daniel Onaca' src='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/daniel-onaca/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Daniel Onaca</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#101;&#118;a&#110;t&#105;n&#064;&#104;&#111;tm&#097;il.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>