Natalie Wood: „Știți ce aș vrea? Aș vrea ziua de ieri”

Născută pe 20 iulie 1938 cu numele adevărat Natalia Nikolaevna Zakharenko din părinți emigranți ruși în Statele Unite, Natalie Wood și-a început cariera artistică încă din copilărie, la vârsta de opt ani fiind distribuită în filmul Miracol pe strada 34, în rolul partenerei lui … Moș Crăciun. Frumusețea, candoarea, talentul și dezinvoltura  acestei fetițe au atras atenția producătorilor de la Hollywood. Era următorul copil-minune după Shirley Temple sau Judy Garland. Mama ei a devenit managerul carierei ei timpurii până la vârsta majoratului. Dar a jucat și un rol decisiv în drama vieții lui Natalie prin tăcerea asupra faptelor, pe care i-a impus-o mereu.

În adolescență a apărut alături de James Dean, o altă legendă de la Hollywood, și Sal Mineo în filmul Rebel fără cauză (1955), un film-manifest al generației tinere postbelice ce nu își mai găsea locul în societate. Coincidență sau nu faptul că toți trei protagoniștii și-au găsit sfârșitul încă de tineri, în condiții suspecte, parțial neelucidate până în prezent? Natalie s-a înecat, Jimmy (Dean) a murit într-un tragic accident de mașină și Sal Mineo se pare că a fost asasinat.

Într-o biografie a lui Natalie Wood publicată în anul 2001, autoarea, Suzanne Finstad, relatează că, pe când avea doar 16 ani, a fost victima unui viol bine tăinuit, agresorul fiind chiar regizorul peliculei Rebel fără cauză, Nicolas Ray. La momentul respectiv Natalie a fost prea speriată și intimidată pentru a raporta incidentul poliției, însă trauma i-a rămas întipărită în sufletul fragil.

Succesul cu Splendoare în iarbă (1961) unde a interpretat rolul principal alături de Warren Beatty, în regia lui Elia Kazan, a propulsat-o definitiv în rândul cinefililor de pe întreg mapamondul. Decenii mai târziu, regizorul își amintea:

«Când am văzut-o, am sesizat în spatele aparenței de tânără soție manierată, un licăr de disperare în ochii ei … am vorbit cu ea în liniște chestiuni personale. Voiam să aflu din ce fel de material  era alcătuită, care era viața ei lăuntrică. … Atunci mi-a spus că face psihoterapie.»

Experiența rolului a fost pozitivă dar și chinuitoare pentru Natalie, care s-a văzut nevoită să-și înfrângă demonii interiori pe platoul de filmare. Scena în care, după pierderea iubirii pentru Bud (Beatty), riscă să se înece în apele învolburate, pare premonitorie pentru tragedia care a avut loc ani mai târziu pe yacht-ul numit … Splendoare (Splendour). La aceasta s-a adăugat și spaima lui Natalie indusă de către mama superstițioasă prin intermediul unei «ghicitoare» care i-a prezis că va muri înecată în ape întunecate.

Pentru acest rol a fost nominalizată la premiile Oscar, Globurile de Aur și BAFTA.

A urmat succesul de casă – West Side Story/ Poveste din cartierul de vest (1961) un film muzical în care joacă rolul unei tinere portoricane, Maria,  îndrăgostită de un american sadea. Iubirea pură, dincolo de frontiera rasială, este o alegorie inspirată de povestea lui Romeo și a Julietei.

Un alt rol semi-autobiografic a fost cel din Inside Daisy Clover/ În mintea lui Daisy Clover (1965) în care Natalie interpretează un personaj labil psihic.

«Daisy Clover a înfruntat fiecare criză majoră a vieții singură. Nimeni nu a scos-o din necaz. Am simțit că am multe în comun cu Daisy.» – avea să declare Natalie mai târziu.

Între timp îl întâlnise pe cel care îi va marca destinul, iubirea vieții ei și viitorul soț, în persoana actorului Robert Wagner, de care era îndrăgostită încă din copilărie. Și-au dat întâlnire în chiar ziua în care Natalie împlinea 18 ani. Wagner avea 26 … un an mai târziu s-au căsătorit, dar au divorțat după patru ani și jumătate de mariaj.

În 1969 s-a căsătorit cu producătorul britanic Richard Gregson cu care a avut o fiică, Natasha. Au divorțat după trei ani pentru a-i face loc, din nou, lui Wagner în viața ei, de data aceasta până moartea i-a despărțit. Și cu Wagner a avut o fiică născută în 1974. Căsătoria lor a fost privită ca una dintre cele mai reușite de la Hollywood.

«Uneori e mai bine să ai diavolul pe care îl cunoști, decât pe cel pe care nu-l cunoști.» – declara Natalie referitor la a doua căsătorie cu Robert Wagner.

Misterul în jurul morții tragice a lui Natalie pe data de 29 noiembrie 1981, la vârsta de 43 de ani, a fost readus în actualitate în anul 2011 când s-a redeschis cazul. Trupul ei neînsuflețit a fost găsit plutind cu fața în jos în Oceanul Pacific în apropiere de Insula Catalina, în California. Își petrecuse week-end-ul de Ziua Recunoștinței alături de soțul ei, Robert Wagner și actorul Christopher Walken, alături de care lucra la cel mai recent film, pe yacht-ul personal numit Splendour. Alături de ei mai era și căpitanul vasului.  A doua zi, pe 30 noiembrie, medicul legist din Los Angeles a declarat cauza oficială a morții drept «înec accidental». A consemnat contuziile „superficiale” de pe corpul lui Natalie, ca urmare a căderii în apă și urmele de zgârieturi de pe barca de salvare, ca dovezi ale încercărilor ei de a urca din nou la bord înainte de a sucomba de epuizare.

Două zile mai târziu Hollywood-ul deplângea tragica dispariție a actriței, înmormântarea având loc în prezența lui Robert Wagner în lacrimi sărutând sicriul lui Natalie, iar investigația a fost oficial închisă pe data de 11 decembrie.

Ulterior, au apărut întrebări care au infirmat cauza inițială a decesului. De ce, în toiul nopții, Natalie a coborât de pe yacht și a dezlegat barca de salvare? Unde se îndrepta? Și de ce a durat atât de mult pentru ceilalți pasageri de la bord să observe dispariția ei? Cum a fost posibil ca Wood, a cărei spaimă bine cunoscută față de «ape întunecate» să se aventureze singură pe o noapte fără stele? Se părea că cei doi actori, Wagner și Walken erau angajați într-o dezbatere politică la momentul respectiv.

«Urăsc oceanul, urăsc apa. Nu știu să înot și nu-mi place să fiu în jurul vreunei ape.»

În martie 2000 căpitanul vasului a făcut niște declarații pentru Vanity Fair în care relata contextul tragediei. Se consumase mult alcool, Wood era acuzată de flirt cu Walken de către soțul gelos, iar când s-au alarmat de dispariția ei și au încercat să o localizeze prin radio, era tardiv. Mai târziu, în 2008, Wagner a declarat:

«Sunt două posibilități – fie ea a încercat să evite o ceartă sau să lege barca de salvare de yacht. Ideea e că nimeni nu știe cu adevărat ce s-a întâmplat.»

Cazul a fost redeschis în 2011 în urma apariției cărții Goodbye Natalie, Goodbye Splendour scrisă de căpitanul vasului, Dennis Davern în 2009, și mai târziu reclasificat ca suspect. În vara lui 2012 încadrarea cazului s-a schimbat la «înec și alți factori determinanți», reexaminându-se contuziile de pe imaginile cu corpul lui Natalie din care reieșea că victima fusese agresată. În lumina acestor ultime investigații, s-a ajuns la concluzia că Natalie a fost împinsă să cadă din yacht.

«Unele lucruri este mai bine să nu fie spuse.»

«Știți ce aș vrea? Aș vrea ziua de ieri.» – a spus Natalie cu puțin înainte să moară.

Citiți și 10 dintre cele mai celebre inele de logodnă din istorie