Site icon Bel-Esprit

Moldova: Scurtă introducere în istoria Țării

<p><strong>Scurt&abreve; introducere în istoria Moldovei &lpar;1354-1432&rpar; &lpar;I&rpar;<&sol;strong><&sol;p>&NewLine;<p><em>„În anul 6867&lpar;1359&rpar; de la facerea lumii&comma; cu voia lui Dumnezeu&comma; s-au început țara Moldovei&period;” &lpar;Letopisețul de la Putna&rpar;<br &sol;>&NewLine;<&sol;em><br &sol;>&NewLine;Întemeierea Moldovei s-a f&abreve;cut prin „desc&abreve;lecare”&comma; termen medieval ce desemneaz&abreve; formarea unei ț&abreve;ri&period; Întâi a fost desc&abreve;lecatul lui Dragoș&comma; apoi cel al lui Bogdan&period; Cronicile și izvoarele istorice indic&abreve; anul 1359&period; Ele povestesc c&abreve; în acest an&comma; Dragoș din Maramureș ieșise la vânat&period; Și a întâlnit în drumul s&abreve;u un bour pe care îl gonise cu ai s&abreve;i câini pân&abreve; h&abreve;t pe malurile Moldovei&comma; unde l-a și ucis&period; În locul cu pricina f&abreve;cuse un osp&abreve;ț cu boierii s&abreve;i&comma; ținut pe care s-a hot&abreve;rât Dragoș s&abreve; se așeze&period; Și în acest fel&comma; s-a întemeiat Moldova&period;<&sol;p>&NewLine;<div id&equals;"attachment&lowbar;2540" style&equals;"width&colon; 632px" class&equals;"wp-caption aligncenter"><img aria-describedby&equals;"caption-attachment-2540" class&equals;"wp-image-2540 size-full" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2018&sol;10&sol;6&period;-Stema-Moldovei-din-1716&period;png" alt&equals;"graiesc&period;md" width&equals;"622" height&equals;"768" &sol;><p id&equals;"caption-attachment-2540" class&equals;"wp-caption-text">Stema Moldovei în 1716<&sol;p><&sol;div>&NewLine;<p>De aceea Moldova poart&abreve; stema capului de bour&period; Alte surse ne spun c&abreve; mult iubita c&abreve;țea pe nume Molda&comma; s-a înecat într-un râu atunci când era pe urmele bourului și de la numele ei&comma; ț&abreve;rii i-a revenit&comma; în fine&comma; denumirea de „Moldova”&period; Cât adev&abreve;r&comma; cât legend&abreve;&&num;8230&semi;sâmbure de adev&abreve;r tot exist&abreve;&period;<br &sol;>&NewLine;Dragoș venise din Maramureș&comma; el fiind primul „domn” al ț&abreve;rii desc&abreve;lecate&period; Apoi firul istoriei este dep&abreve;nat pân&abreve; la un anume Bogdan din Cuhea care i-a izgonit pe urmașii lui Dragoș-Balc și Sas-&comma; s-a luptat cu ungurii veniți la comanda Casei de Anjou s&abreve;-l subjuge&comma; i-a înfrânt și așa a dus mai departe ceea ce a f&abreve;cut predecesorul s&abreve;u&comma; Dragoș&period; Astfel&comma; Dragoș fusese chemat de Ludovic de Anjou&comma; regele Ungariei&comma; s&abreve; curme expedițiile de prad&abreve; ale t&abreve;tarilor și așa s-a f&abreve;cut o marc&abreve; de ap&abreve;rare și-dup&abreve; cum spune cronica-„cu cârmuirea ei fu îns&abreve;rcinat Dragoș&comma; voievodul românilor din Maramureș&period;”<&sol;p>&NewLine;<&excl;-- WP QUADS Content Ad Plugin v&period; 2&period;0&period;92 -->&NewLine;<div class&equals;"quads-location quads-ad1" id&equals;"quads-ad1" style&equals;"float&colon;none&semi;margin&colon;0px 0 0px 0&semi;text-align&colon;center&semi;">&NewLine;&NewLine;<&sol;div>&NewLine;&NewLine;<p>Ținutul din nordul Moldovei cât și acest vast și bogat teritoriu nu era sec&abreve;tuit de populații&comma; ci se g&abreve;seau diferite așez&abreve;ri omenești aici&period; Bogdan n-a fost singur când și-a întemeiat pesemne țara&comma; ci a fost ajutat de populația local&abreve;&period; Bogdan era amintit în cronicile maghiare cu diverse apelative&colon;„infidel”&comma;„infidel notoriu” faț&abreve; de Coroan&abreve;&period; Și în sprijinul spuselor mele&comma; adaug&abreve; „Cronica Dubnicens&abreve;”&colon;„&&num;8230&semi;și&comma; deși el a fost comb&abreve;tut adeseori de oastea regelui&comma; totuși&comma; crescând num&abreve;rul românilor locuitori în acea țar&abreve;&comma; ea s-a întins și s-a constituit ca stat&period;” Și-n acest fel glasul izvoarelor vorbesc la unison de anul 1365 ca fiind anul întemeierii statului independent c&abreve;reia i se spune Moldova&period;<br &sol;>&NewLine;Bogdan a fost cel care a dat ț&abreve;rii prima dinastie&period; A ctitorit l&abreve;cașuri sfinte&comma; biserica din R&abreve;d&abreve;uți fiind ridicat&abreve; datorit&abreve; lui&comma; acolo fiind și înmormântat&period; Mormântul s&abreve;u este împodobit cu o lespede pe care se poate citi&colon;„Io Ștefan voievod-este vorba de Ștefan cel Mare-domnul Ț&abreve;rii Moldovei&comma; fiul lui Bogdan voievod&comma; a împodobit acest mormânt str&abreve;moșului s&abreve;u b&abreve;trânul Bogdan voievod&period;”<&sol;p>&NewLine;<p>Tot lui Bogdan i se recunoaște ctitoria bisericii de lemn din Volov&abreve;ț&period; Cât despre întinderea proasp&abreve;tului stat al lui Bogdan&comma; cronica lui Grigore Ureche și ale celorlalți cronicari&comma; zic c&abreve; a ajuns în final pân&abreve; la Dun&abreve;re și la ț&abreve;rmul m&abreve;rii&comma; în timpul lui Roman I&period; Deci „cu sabia a ocupat Bogdan ținuturile peste care avea s&abreve; domneasc&abreve; apoi&period;” Din boierii lui Bogdan își va afla originea boierimea de pe vremea lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare&period;<&sol;p>&NewLine;<div id&equals;"attachment&lowbar;2541" style&equals;"width&colon; 656px" class&equals;"wp-caption aligncenter"><img aria-describedby&equals;"caption-attachment-2541" class&equals;"wp-image-2541 size-full" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2018&sol;10&sol;646x404&period;jpg" alt&equals;"adev&abreve;rul&period;ro" width&equals;"646" height&equals;"404" &sol;><p id&equals;"caption-attachment-2541" class&equals;"wp-caption-text">Ștefan cel Mare<&sol;p><&sol;div>&NewLine;<p>Dup&abreve; Bogdan&comma; urmeaz&abreve; la conducerea Moldovei&comma; fiul s&abreve;u Lațco&comma; de la care din p&abreve;cate&comma; sursele istorice nu ne spun mai nimic&period; Domnia sa coincidea cu o puternic&abreve; propagand&abreve; catolic&abreve;&comma; care dup&abreve; spusele papei Urban al V-lea&comma; era „pentru cultivarea viei Domnului”&comma; în aceasta fiind inclus&abreve; și spațiul la care facem referire&period; Lațco a fost cel care a sprijinit catolicismul&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Siretul&comma; orașul lui Lațco&comma; a devenit reședința noului episcop catolic&period; Populația Siretului era format&abreve; din sași&comma; moldoveni&comma; armeni și unguri&period; Lațco este cel care trece el însuși la catolicism&comma; iar orice influenț&abreve; ortodox&abreve; trebuia s&abreve; dispar&abreve;&period; S-a pus problema divorțului dintre el și soția sa Ana&period; A murit îns&abreve; relativ aproape de momentul botezului s&abreve;u&comma; în 1373&comma; depus fiind la biserica din R&abreve;d&abreve;uți&period; Se prea poate ca propaganda catolic&abreve;&comma; dac&abreve; s-ar fi des&abreve;vârșit&comma; istoria ecleziastic&abreve; a ț&abreve;rii s&abreve; fi luat un alt curs…<&sol;p>&NewLine;<p>Citiți și „<a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;cat-de-daci-suntem-noi&sol;" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener">Cât de daci suntem noi<&sol;a>”&comma; de același autor&period;&NewLine;<div class&equals;"saboxplugin-wrap" itemtype&equals;"http&colon;&sol;&sol;schema&period;org&sol;Person" itemscope itemprop&equals;"author"><div class&equals;"saboxplugin-tab"><div class&equals;"saboxplugin-gravatar"><img alt&equals;'Emanuel Iavorenciuc' src&equals;'https&colon;&sol;&sol;secure&period;gravatar&period;com&sol;avatar&sol;108334e71b1e2ccba74a6bbdf56a5804b66f8a295d53b2c644cf0f406502718a&quest;s&equals;100&&num;038&semi;d&equals;mm&&num;038&semi;r&equals;g' srcset&equals;'https&colon;&sol;&sol;secure&period;gravatar&period;com&sol;avatar&sol;108334e71b1e2ccba74a6bbdf56a5804b66f8a295d53b2c644cf0f406502718a&quest;s&equals;200&&num;038&semi;d&equals;mm&&num;038&semi;r&equals;g 2x' class&equals;'avatar avatar-100 photo' height&equals;'100' width&equals;'100' itemprop&equals;"image"&sol;><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-authorname"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;author&sol;emanuel-iavorenciuc&sol;" class&equals;"vcard author" rel&equals;"author"><span class&equals;"fn">Emanuel Iavorenciuc<&sol;span><&sol;a><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-desc"><div itemprop&equals;"description"><&sol;div><&sol;div><div class&equals;"clearfix"><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-socials "><a title&equals;"User email" target&equals;"&lowbar;self" href&equals;"mailto&colon;&&num;101&semi;&&num;105&semi;&&num;097&semi;vore&&num;110&semi;ci&&num;117&semi;c&&num;064&semi;&&num;121&semi;&&num;097&semi;&&num;104&semi;&&num;111&semi;&&num;111&semi;&&num;046&semi;c&&num;111&semi;m" rel&equals;"nofollow noopener" class&equals;"saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden&equals;"true" class&equals;"sab-user&lowbar;email" role&equals;"img" xmlns&equals;"http&colon;&sol;&sol;www&period;w3&period;org&sol;2000&sol;svg" viewBox&equals;"0 0 512 512"><path fill&equals;"currentColor" d&equals;"M502&period;3 190&period;8c3&period;9-3&period;1 9&period;7-&period;2 9&period;7 4&period;7V400c0 26&period;5-21&period;5 48-48 48H48c-26&period;5 0-48-21&period;5-48-48V195&period;6c0-5 5&period;7-7&period;8 9&period;7-4&period;7 22&period;4 17&period;4 52&period;1 39&period;5 154&period;1 113&period;6 21&period;1 15&period;4 56&period;7 47&period;8 92&period;2 47&period;6 35&period;7&period;3 72-32&period;8 92&period;3-47&period;6 102-74&period;1 131&period;6-96&period;3 154-113&period;7zM256 320c23&period;2&period;4 56&period;6-29&period;2 73&period;4-41&period;4 132&period;7-96&period;3 142&period;8-104&period;7 173&period;4-128&period;7 5&period;8-4&period;5 9&period;2-11&period;5 9&period;2-18&period;9v-19c0-26&period;5-21&period;5-48-48-48H48C21&period;5 64 0 85&period;5 0 112v19c0 7&period;4 3&period;4 14&period;3 9&period;2 18&period;9 30&period;6 23&period;9 40&period;7 32&period;4 173&period;4 128&period;7 16&period;8 12&period;2 50&period;2 41&period;8 73&period;4 41&period;4z"><&sol;path><&sol;svg><&sol;span><&sol;a><&sol;div><&sol;div><&sol;div>

Exit mobile version