<p><strong><em>Memoria unor poeme sfâÈiate</em></strong></p>
<p><em><u>Gabriel HasmaÈuchi, volumul Noduri, Editura Agnos, Sibiu,2018</u></em></p>
<p><em><u>Impresii de lectură, Prof. Valy Lorela BuÈa</u></em></p>
<p>Poezia este o demascare a eului, divulgarea intimităÈii sale, a trăirilor interioare. E despre sine!</p>
<p>După lectura primului poem, am crezut că am să citesc o poezie negativistă, o cădere într-un eu cuprins de deznădejde <em>”Stau pe marginea unui abis/ Èi-mi pregătesc rostogolirea”</em> . Dar nu, Volumul Noduri, apărut la Editura Agnos, Sibiu, 2018, aduce în atenÈia cititorului o poezie luminoasă, concepută în starea ei cea mai pură: <em>„Oare ce se naÈte din ciocnirea luminii/ cu întunericul?”</em>. De fapt, este doar punctul de plecare Èi trecerea treptată spre ”lumină” sau luminare prin actul creativ, prin Èi pentru iubire.</p>
<p>Alcătuit din două concepte distincte: <em>”În legătură cu mine”/ ”În legătură cu tine”</em>,volumul formează ideea de întreg, de ”noi” ca o îmbinare fericită, realizată prin iubire.</p>
<p>Autorul recurge la <em>”un exerciÈiu neconvenÈional/ de limpezire”,</em> un exerciÈiu la care-l invită viitorul, unul solid ” fără verigi slabe”. Printre fumul oraÈelor autorul găseÈte ”eliberarea”, conÈtient de condiÈia sa de poet: <em>”între cuvinte Èi sens/ e o luptă cu viaÈa”.</em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-6945" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/49898659_738804279831591_574170130280349696_n-e1551022780978.jpg" alt="" width="600" height="448" /></p>
<p>Cumva, de la poemul V, pozitivismul capătă aripi <em>”M-am hotărât:/ vreau să am aceste aripi tot timpul”</em>. Moartea oferă o perspectivă Èi după, prin viaÈa de apoi care ”<em>vine în fiecare zi/ la cafea.”</em></p>
<p>Poezia curge permanent, ca o chemare la spectacol. Autorul pare a striga <em>”Ăsta sunt eu! Acestea îmi sunt gândurile, asta mi-e viaÈa!”</em>, iar noi, umili spectatori aÈteptăm cu emoÈie, următoarea sa experienÈă.</p>
<p>ReverberaÈia ideii de moarte revine obsesiv, dar fără premoniÈia unui sfârÈit <em>” Teama de ceva anume/ îÈi face loc în casa fiecărei zile/ cu o perseverenÈă/ cum numai cea a morÈii/ de neoprit/ despică/ gândurile în care/ nu mi-am pus niciodată ordine”</em></p>
<p>Luntrea, ce trece dincolo, se poate întoarce, sigur, prin propria voinÈă, a actului creator, al cuvintelor ce vin: <em>”văd roiuri de cuvinte/ destrămând tăcerea/ din trupuri semănate-n cimitir”</em></p>
<p>Cum moartea Èi viaÈa nu pot fi definite fără existenÈa divinităÈii, Dumnezeu e prezentat ca o conÈtiinÈă a eului <em>”Am tăcut multe zile/ Èi pe neaÈteptate/ mi-ai redat cuvintele Tale de lumină”.</em></p>
<p>Metafora împlinirii iubirii are un sublim aparte, o sensibilitate , ca Èi cum i-ar fi teamă să nu destrame ceva din miracolul întâmplării: <em>” Ne umplem reciproc/ inimile de dragoste/ Èi ne împlinim ca tăcerea/din veÈnicia cuvântului nespus/la logodna noastră”.</em></p>
<p>Lumina aduce cu sine împăcarea sufletească, uitarea de sine. Eul singularităÈii devine un ”noi” a căror inimă bate la unison<em>: ”Să ne contopim/Èi să devenim un singur suflet”. Dumnezeu e martorul iubirii, iar ”Ce a unit Dumnezeu/rămâne unit”</em></p>
<p>Cu toate acestea teama ancestrală de a nu mai fi, revine pe alocuri, deÈi estompată de tema iubirii. Antiteza celor două teme are rolul de a lega destine, de Èine la un loc polii opuÈi ai existenÈei umane. Implicit îmi vine în minte motto-ul lui L. Blaga”<em>: Opreste trecerea. Ştiu că/ unde nu e moarte nu e nici iubire/ &#8211; ,şi totuşi te rog: opreÈte, Doamne, ceasornicul cu carene măsuri destrămarea”. </em> Cu o tehnică aparte, Èi <strong>Gabriel HasmaÈuchi</strong> caută să răzbată în această trinitate constituită de moarte, de iubire Èi supravegheată îndeaproape de Dumnezeu. Stilul personal este dat, pe lângă temele Èi motivele literare predilecte, de ”curgerea” poeziei sale. O curgere care te îmbie la lectură, care accede destul de uÈor spre sufletul cititorului însetat de frumos.</p>
<p>Simbolistica titlului o găsim în definiÈia din dicÈionar a cuvântului <strong><em>NOD,</em></strong><em> noduri, s. n. <strong>1.</strong> Loc în care se leagă două fire, două sfori, două fâÈii de pânză etc. ca să se Èină strâns împreună<a href="#_ftn1" name="_ftnref1"><strong>[1]</strong></a>; </em>sau, completăm doi, două entităÈi aparte, care, în final, formează un tot indestructibil. Titlul volumului ”Noduri”, are recurenÈe pe întregul său: <em>”pe nodurile unor cruci”, ” să schimbăm între noi cuvinte liniÈtite/ despre noduri Èi momeli”, ”Atârnăm unii de alÈii legaÈi cu sfori/ nu cu nodurile solidarităÈii”.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Nu în ultimul rând, la nivel lexical se poate observa o predilecÈie pentru derivatele cu prefixul <strong><em>ne-,</em></strong>: <em>neÈtiut ,neoprit, necontenit, nepătruns, neumblate, nevăzute, nemuritoare, </em> având, de altfel, rolul de negare a unei existenÈe banale, dar, în aceeaÈi măsură, o cale de a găsi un viitor perpetuu, o cale de a găsi nemurirea:</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Èi-aduci aminte de primul trandafir </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>pe care l-ai văzut </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>răsărind din visul inimilor noastre, </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>când între noi </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>lumina Èi-a întins aripile nemuritoare?</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em> </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Cuvintele se încarnau în gesturi </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Èi dragostea ce ne învăluia </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>îÈi înfigea rădăcinile </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>în fiinÈa noastră păÈind în veÈnicie. </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em> </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Te oglindeai în mine </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Èi eu în tine </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>conjugaÈi la un viitor continuu..</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em> </em></strong>Cum se supravieÈuieÈte timpului? Care este sensul propriei experienÈe? Cum să-Èi decodifici fericirea? Sunt întrebări la care autorul încearcă să-Èi răspundă sieÈi, pentru că doar el Ètie că ”<em>ViaÈa nu ne-o mai măsoară timpul/ Clipele ne bat în inimi de copii,/ Beatrice Èi Ema azi ne spun colindul/ Èi povestea verbului a fi ./ Sensul vieÈii mi-l găsesc în voi/ Èi-n lumina gândului divin./ Fericirea glăsuieÈte-n noi/ Èi-n prezentul anilor ce vin./” </em></p>
<p>Ce e important în tot acest amalgam de senzaÈii pe care viaÈa Èi le oferă? LiniÈtea de moment, din care trebuie să înveÈi să te bucuri, viaÈa în sine Èi iubirea pe care să o retrăieÈti de fiecare dată sub impulsul celebrului dicton ”Carpe diem”. Asta ne învaÈă volumul lui Gabriel HasmaÈuchi, în întregul său, asta crede cu tărie autorul. Ultimul poem e o stare de fapt, un cadrul idilic în care viaÈa e purificată de focul sacru, o binefacere a unui moment sublim pentru poet, poate neînsemnat pentru alÈii, dar care ne învaÈă că fiecare îÈi poate culege fericirea din fiecare răsărit, din atingeri, din contemplări:</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Roua se prelinge de pe umerii tăi </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>pe rădăcinile mele însetate. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong> </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Pe o colină e un foc de tabără: </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong> </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>flăcările dansează </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi ne cheamă în Èoaptă numele, </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>arată spre noi </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi trimit scântei spre chipurile noastre. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong> </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ne spunem da </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>în dansul flăcărilor fără regret.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong> </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Roua continuă să cadă domol, </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>dansul flăcărilor e tot mai înviorat </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>de sufletul tău. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong> </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ne spunem da </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>de la răsărit până la asfinÈit. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi după aceea. </strong></em></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1">[1]</a> https://dexonline.ro/intrare/nod/38002</p>
<p>Un articol de <strong>Valy BuÈa</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pc&#111;&#110;c&#117;&#114;&#115;&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Memoria unor poeme sfâșiate (Gabriel Hasmațuchi) – Valy Buța
