Mary Shelley: povestea unui geniu

Introducere în viața lui Mary Shelley

Mary Shelley, născută pe 30 august 1797, în Londra, a fost o figură centrală în literatura romantică, remarcându-se prin opera sa emblematică, „Frankenstein”. Fiica filosofului William Godwin și a scriitoarei Mary Wollstonecraft, Shelley a crescut într-un mediu intelectual fertil, unde discuțiile despre filozofie, literatură și știință erau la ordinea zilei. Această atmosferă stimulată de idei a fost esențială în formarea viziunii sale literare.

Într-un context social tumultuos, Mary Shelley a fost martoră la numeroase schimbări culturale și politice, care au influențat profund gândirea ei creativă. La o vârstă fragedă, și-a pierdut mama, un eveniment tragic ce a lăsat o amprentă adâncă asupra ei, alimentând dorința de a explora teme precum viața, moartea și responsabilitatea. Interacțiunile timpurii cu personalități de seamă, precum poetul Percy Bysshe Shelley, cu care s-a căsătorit în 1816, au avut un impact semnificativ asupra evoluției sale literare.

Mary Shelley a fost foarte influențată de idealurile romantice, dar și de interesul crescut pentru știință în acea perioadă. Germenii de idei care preconizau descoperiri revoluționare în biologie și chimie au fost incorporate în scrierile sale, în special în episodul faimos din care își derivă creația „Frankenstein”. Această operă reflectă, de asemenea, complexitatea relațiilor familiale, prietenia și conflictele interumane. Astfel, viața lui Mary Shelley, marcată de tragedii personale și de o comoară de influențe literare și sociale, a constituit fundamentul călătoriei sale creative.

Influențele copilăriei și adolescenței

Mary Shelley, cunoscută în special pentru romanul său emblematic „Frankenstein”, a fost profund influențată de experiențele din copilărie și adolescență. Născută în 1797, într-o familie intelectuală, Mary a crescut într-un mediu saturat de discuții literare și filosofice. Părinții săi, William Godwin, un filozof, și Mary Wollstonecraft, o feministă proeminentă, au avut un impact semnificativ asupra formării sale intelectuale. Căsătoria lor, deși presărată cu idei progresiste, a fost marcată și de suferință, mama sa murind la câteva zile după nașterea ei. Această pierdere timpurie a lăsat o amprentă profundă asupra psihicului ei, modelându-i viziunea asupra iubirii și a morții.

La vârsta de 16 ani, Mary Wollstonecraft Godwin s-a întors la Londra, unde l-a întâlnit pe tânărul Percy Bysshe Shelley, unul dintre adepții politici ai tatălui său. În ciuda faptului că Percy era încă căsătorit cu prima sa soție, Mary a început o relație romantică cu el. Cei doi au fugit împreună în Franța, intenționând să se căsătorească, ceea ce a creat tensiuni semnificative între Mary și tatăl ei.

Mary și Percy Shelley au călătorit prin Europa împreună pentru o perioadă, dar au întâmpinat dificultăți financiare. Tragedia i-a lovit în 1815, când Mary a născut o fetiță care a murit la doar câteva zile după naștere. Această pierdere i-a marcat profund scrisul.

În vara anului 1816, cuplul a petrecut faimoasa „vară fără soare” alături de Lord Byron, John William Polidori și Jane Clairmont, lângă Geneva, Elveția. Într-o zi ploioasă, grupul a citit povești de groază, iar Lord Byron a sugerat ca fiecare să scrie propria poveste de groază. Aceasta a fost inspirația pentru capodopera lui Mary, Frankenstein, un roman ce explorează teme precum creația, ambiția și consecințele sfidării naturii.

Mai târziu, în 1816, sora vitregă a lui Mary, Fanny, și soția lui Percy și-au luat viețile. În decembrie același an, Mary și Percy s-au căsătorit. În 1817, Mary a publicat o relatare a escapadei lor europene, intitulată History of a Six Weeks’ Tour.

În 1818, Frankenstein, sau Prometeul Modern a apărut ca un roman anonim. Mulți au presupus că Percy Shelley era autorul, deoarece acesta scrisese introducerea, dar romanul s-a dovedit a fi un succes uriaș, consacrând-o pe Mary Shelley ca o voce unică în literatura universală.

La vârsta de 24 de ani, Mary a devenit văduvă după moartea tragică a lui Percy Shelley. În ciuda durerii, Mary a continuat să scrie și a publicat mai multe romane, inclusiv Valperga și The Last Man. O mare parte din timpul său l-a dedicat promovării poeziei lui Percy, asigurându-se că acesta va fi amintit în istoria literară.

Mary Shelley a murit de cancer cerebral pe 1 februarie 1851, la vârsta de 53 de ani. Aproape un secol după moartea sa, romanul său Mathilde a fost publicat în anii 1950.

Din punct de vedere literar, adolescența lui Mary Shelley a fost marcată de întâlniri cu figuri literare remarcabile care i-au îmbogățit perspectiva. Ralph Waldo Emerson și alții au contribuit la dezvoltarea ei timpurie ca scriitoare, dar nicio relație nu a fost mai influentă decât cea cu Percy Bysshe Shelley. Această legătură nu doar că a inspirat-o să scrie, dar a și determinat-o să își contureze identitatea ca autoare. Împreună cu Percy, Mary a participat la cercuri literare care au promovat idei revoluționare, provocând normele sociale ale vremii.

Întâlnirile sale cu personalități precum Lord George Gordon Byron au aprofundat dorința sa de a explora teme de identitate, suferință și creativitate. Aceste interacțiuni au fost esențiale, îmbogățindu-i nu doar cunoștințele literare, ci și narațiunile create, reflectând complexitățile relațiilor umane. Astfel, fundamentele influențelor sale au fost stabilite în acești ani formative, conturându-i viziunea literară și parcursul artistic.

Publicarea romanului ‘Frankenstein’

Publicarea romanului ‘Frankenstein’ este un moment semnificativ în istoria literară, având loc în anul 1818. Mary Shelley, tânăra autoare în vârstă de doar 18 ani, a scris această operă într-un context social și literar complex, marcat de normele stricte ale epocii victoriene. La acea vreme, femeile scriitoare se confruntau cu dificultăți majore, inclusiv prejudecăți și scepticism din partea societății, ceea ce a influențat atât procesul de scriere, cât și publicarea lucrărilor literare. În ciuda acestor provocări, Shelley a reușit să creeze o poveste captivantă care a reușit să bântuie mințile cititorilor pentru generații întregi.

Tematica romanului ‘Frankenstein’ este profundă și complexă, abordând teme precum creația, responsabilitatea creatorului și natura umană. Povestea lui Victor Frankenstein, un tânăr scientist obsedat de ideea de a crea viață, reflectă ambivalența și frica față de progresele științifice din perioada respectivă. Experimentul lui Victor cu material biologic mort naște o ființă, însă rezultatul acțiunilor sale este devastator. Aici, Shelley aduce în discuție dileme etice fundamentale care persistă și astăzi: până unde poate merge știința, și care sunt responsabilitățile celui care creează?

Impactul romanului ‘Frankenstein’ asupra literaturii gotice este considerabil. Opera lui Shelley a redefinit genul, îmbinând elemente de horror cu profunde reflecții asupra condiției umane. Prin explorarea fricii și alienării, romanul a deschis noi perspective asupra complexităților morale și emoționale ale existenței. ‘Frankenstein’ rămâne o lucrare emblematică, nu doar pentru inovațiile sale narative, ci și pentru relevanța sa contemporană, continuând să inspire discutii în rândul cititorilor și cercetătorilor literari deopotrivă.

Alte lucrări semnificative

Mary Shelley nu este doar autoarea romanului iconic „Frankenstein”, ci și o scriitoare prolifică cu o gamă variată de lucrări relevante pentru literatura contemporană. Printre acestea se numără „The Last Man”, un roman post-apocaliptic publicat în 1826, care explorează teme precum singurătatea, moartea și lupta umană împotriva destinului. Acest roman este adesea considerat o reflecție asupra fricii de exterminare a speciei umane, având în vedere că acțiunea se desfășoară în contextul unei calamitate globale. Prin intermediul personajului principal, Lionel Verney, Shelley proiectează propriile temeri și incertitudini, oferindu-le cititorilor o prismă asupra suferinței și a deciziilor morale dificile.

Un alt titlu semnificativ este „Mathilda”, o lucrare publicată postum în 1959, care abordează teme precum iubirea incestoasă și alienarea. În centrul povestirii se află o relație complexă între protagonistă și tatăl ei, explorând impactul emoțional al iubirii interzise și lupta cu stigmatizările sociale. „Mathilda” oferă o introspecție profundă asupra condiției umane, evidențiind atitudinile societății față de femei și rolul acestora, dar și perspectivele opresive care pot însoți relațiile familiale. Această lucrare ne ajută să înțelegem nu doar parcursul personal al lui Mary Shelley, ci și situația feminină în epoca sa.

Ambele lucrări reflectă nu doar talentul literar al lui Mary Shelley, ci și experiențele sale personale, chiar și în fața adversităților. Ele subliniază angajamentul său față de explorarea temelor relevante din societate și contribuie la înțelegerea profundă a evoluției sale ca scriitoare. Aceste scrieri aduc astfel o valoare considerabilă, adăugând nuanțe la imaginea complexă a unei geniile literare care continuă să inspire astăzi.

Mary Shelley și feminismul

Mary Shelley este recunoscută nu doar ca autoarea romanului „Frankenstein”, ci și ca o figură semnificativă în mișcarea feministă a secolului al XIX-lea. Opera sa reflectă o preocupare profundă față de identitatea feminină și provocările existențiale cu care se confruntau femeile în perioada romantică. Contextul social și politic al vremii sale era marcat de restricții severe asupra libertății femeilor, iar scrisul lui Shelley înglobează acest sentiment de revoltă, dar și de introspecție.

Prin intermediul personajelor feminine din lucrările sale, Shelley explorează complexitatea identității de gen și a locului femeii în societate. De exemplu, în „Frankenstein”, creatura lui Victor Frankenstein poate fi interpretată ca o analogie a suferinței și alienării, care poate reflecta lupta femeilor împotriva constrângerilor sociale. De asemenea, personajele feminine din nuvelă sunt adesea prinse între dorințele lor de autonomie și așteptările patriarhale, evidențiind conflictul dintre ambiția personală și normele impuse de societate.

Photo source – via pinterest.com)

Scrisul lui Shelley rezonează profund cu temele feministe, abordând subiecte precum sexualitatea, maternitatea și puterea. Aceasta contestă ideea convențională a rolurilor de gen, invitând cititorii să conteste valorile tradiționale ale masculinității și feminității. În ciuda provocărilor sale personale și a opresiunilor sociale, Mary Shelley a reușit să deschidă calea spre o literatură mai incluzivă, care a inspirat generații de scriitoare și gânditoare feministe. Astfel, contribuția sa la mișcarea feministă este un element esențial al moștenirii sale literare, demonstrând că literatura poate fi un instrument de schimbare socială și de autoexplorare.

Mary Shelley (via pinterest.com)

 „A crea o ființă umană este un act atât de nobil, dar și atât de terifiant.”

Acest citat reflectă conflictul între genialitatea științei și responsabilitatea morală a creatorului. În contextul epocii victoriene, când progresele științifice începeau să conteste limitele tradiționale, Mary Shelley subliniază complexitatea și riscurile înfăptuirii unor astfel de acte, îndemnând cititorii să reflecteze asupra eticii implicate în inovațiile tehnologice.

Un alt citat remarcabil este: „Sunt mai multe lucruri în cer și pe pământ decât își închipuie filosofia ta.” Aici, Shelley invită la o reconsiderare a limitelor cunoștințelor umane, sugerând că există aspecte ale existenței care rămân inaccesibile raționamentului uman. Acest mesaj este esențial, mai ales în modernitatea zilelor noastre, unde știința și tehnologia continuă să dezvăluie mistere ale universului. Shelley ne provoacă să ne deschidem mințile și să acceptăm că nu toate răspunsurile pot fi găsite prin rațiune, ci uneori, prin experiența umană.

În fine, un alt citat memorabil provine din „Frankenstein”, unde creatura exclamă: „Creează-mi un companion sau voi fi nevoit să te distrug.” Acest aspect subliniază tema singurătății și nevoii umane de conexiune. Într-un mod profund și dureros, Shelley ne face să ne gândim la impactul pe care l-au avut izolarea și respingerea asupra individului. Acest mesaj rezonează puternic și în societatea contemporană, unde alienarea este o problemă tot mai prevalentă. Citatele lui Mary Shelley nu doar că reflectă frământările epocii sale, dar rămân relevante și simbolice în dialogul cu cititorii de astăzi.

Recepția critică a operei lui Mary Shelley

Recepția critică a operei lui Mary Shelley a evoluat semnificativ de-a lungul timpului, reflectând schimbarile din societate și din peisajul literar. La debutul secolului al XIX-lea, romanele ei, în special „Frankenstein”, au fost întâmpinate cu o reacție mixtă. Criticii contemporani au fost, în mare parte, preocupați de temele provocatoare ale creației și ale responsabilității, dublate de o percepție negativă față de genul literar al science fiction-ului, care era considerat naiv și frivol. Aceasta a dus la o marginalizare a operei sale, deseori fiind clasată ca fiind o lucrare scrisă de o autoră de sex feminin, percepută astfel ca mai puțin valoroasă în ochii publicului și ai criticilor vremii.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut, perspectiva asupra scrierilor lui Shelley a început să se schimbe. Pe la jumătatea secolului al XX-lea, odată cu ascensiunea feminismului literar și a interesului crescut pentru scriitorii femei, operele lui Shelley au fost reevaluate. Criticii moderni au început să recunoască nu numai complexitatea temelor din lucrările sale, dar și inovația pe care a adus-o în literatură. Motivul central al creației și al conflictului moral din „Frankenstein” a fost interpretat din perspective variate, inclusiv psihologică și etică, ceea ce a dus la recunoașterea influenței ei în formarea genului horror și a lui science fiction.

Astăzi, Shelley este admirată nu doar ca autor, ci și ca o figură culturală semnificativă, iar opera sa continuă să inspire numeroase studii critice și adaptări contemporane. În acest context, influența sa literară este apreciată, iar mesajele profunde transmise prin personajele sale și prin felul în care acestea interacționează cu societatea sunt relevate în discuțiile despre identitate, alienare și condiția umană. Această transformare a percepției pune în evidență nu doar geniul lui Mary Shelley, ci și impactul durabil pe care îl are asupra literatura contemporană.

În cinematografie, „Frankenstein” a fost adaptat de mai multe ori, începând cu filmul mut clasic din 1910, până la celebrele producții din anii ’30, precum cea realizată de James Whale în 1931. Această adaptare a contribuit la popularizarea imaginii monstruoase a creaturii, pe care o recunoaștem astăzi, cu trăsături distincte și o poveste tragică. Filmele contemporane continuă să exploreze temele originale ale romanului, uneori cu o abordare modernizată, provocând audiențele să reflecteze asupra implicațiilor etice ale științei avansate. (AICI versiunea cu Robert de Niro).

De-a lungul anilor, teatrul a fost, de asemenea, un mediu fertil pentru reinterpretarea lucrărilor lui Shelley. Piese de teatru moderne au reimaginat povestea lui Frankenstein din perspective noi, explorând aspecte precum responsabilitatea creatorului față de creația sa, în timp ce multe producții dramatice s-au concentrat pe dilemele interumane și conflictele emoționale dintre personaje. Aceste adaptări subliniază relevanța continuă a operelor sale în discuțiile contemporane.

În plus, Mary Shelley a influențat și literatura science fiction, devenind un precursor al acestui gen, iar personajele sale complexe au inspirat mulți autori care explorează teme similare. Impactul său transcende limitele creației literare, facilitând o reflecție profundă asupra condiției umane și a interacțiunii dintre om și tehnologie.

Reflecții finale

Mary Shelley, o figură emblematică a literaturii gotice, a reușit să lase o amprentă indelebilă asupra culturii literare prin opera sa. Romanul său cel mai cunoscut, „Frankenstein”, nu este doar o poveste de groază, ci și o profundă reflecție asupra condiției umane, moralității și limitelor științei. Prin explorarea temelor precum creația, responsabilitatea și alienarea, Shelley a anticipat dilemele etice contemporane legate de progresele științifice și impactul acestora asupra societății. Această relevanță continuă a operei sale subliniază capacitatea sa de a atinge teme universale, chiar și la peste două secole de la publicare.

Influența lui Mary Shelley se extinde dincolo de paginile cărților sale, inspirând generații de scriitori, gânditori și artiști. Studiile recente au evidențiat modul în care viziunea sa a iluminat căi pentru explorarea identității, sexismului și secolului tehnologic. În acest sens, obrașul său literar poate fi considerat un teren fertil pentru discuții critice contemporane, ce implică nu doar literatură, ci și etică, tehnologie și drepturile omului. De aceea, cititorii de astăzi pot găsi în scrierile sale nu doar divertisment, ci și provocări intelectuale relevante.

Pentru cei care doresc să aprofundeze opera lui Mary Shelley, o modalitate excelentă este să se implice activ în discuții literare, să participe la cluburi de lectură sau la ateliere dedicate analizei literare. De asemenea, lectura altor lucrări de ficțiune și teorie literară contemporană, care abordează teme similare, poate oferi o perspectivă clară asupra impactului durabil al operei lui Shelley. Astfel, întreaga sa creație rămâne un izvor de inspirație și o sursă de reflecție profundă asupra realităților lumii moderne.

Sursă photo: Facebook)

Mary Shelley (2017): Povestea unei femei care a sfărâmat barierele timpului

„Mary Shelley” (2017) este un film dramatic biografic care explorează viața lui Mary Wollstonecraft Godwin (interpretată de Elle Fanning), tânăra care avea să devină autoarea legendarului roman Frankenstein. Regizat de Haifaa al-Mansour, filmul aduce în prim-plan creativitatea revoluționară a lui Mary și provocările pe care le-a întâmpinat într-o societate restrictivă a secolului al XIX-lea.

Povestea începe cu Mary în rolul unei adolescente rebele, trăind în umbra faimoasei sale mame feministe, Mary Wollstonecraft. În această perioadă, ea îl întâlnește pe poetul carismatic Percy Bysshe Shelley (Douglas Booth), iar pasiunea lor tumultuoasă îi determină să fugă împreună. Însă relația lor este marcată de infidelități, judecata severă a societății și pierderi personale devastatoare.

Pe măsură ce luptă să-și găsească vocea într-o lume care îi subestimează potențialul, Mary își canalizează durerea și reziliența în scris. Inspirația pentru Frankenstein vine din propria ei viață zbuciumată și dintr-o competiție de povestiri organizată la reședința lui Lord Byron. Romanul explorează teme precum creația, ambiția și consecințele sfidării legilor naturii. Cu toate acestea, Mary este nevoită să lupte pentru recunoașterea talentului său, deoarece cartea este inițial publicată anonim.

Filmul o prezintă pe Mary nu doar ca o icoană literară, ci și ca o femeie complexă, care se confruntă cu iubirea, pierderea și curajul de a sfida normele sociale. Interpretarea lui Elle Fanning surprinde perfect vulnerabilitatea și forța interioară a lui Mary Shelley, transformând acest film într-o explorare fascinantă a vieții din spatele unuia dintre cele mai durabile romane din literatură.

Disponibilitate pentru Streaming

Începând cu ianuarie 2025, „Mary Shelley” este disponibil pentru streaming pe Amazon Prime Video. 

Acest film este o odă adusă unei minți geniale și o reamintire a puterii de a crea, chiar și în cele mai întunecate momente ale vieții.

Bel Esprit