<h3><strong><em>Marta Petreu, „Despre bolile filosofilor. Cioran” (ediÈia. a III-a, revăzută Èi adăugită, IaÈi, Polirom, 2017)</em></strong></h3>
<div id="attachment_16597" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/res_319d49ad6767597728f983514a26f4de_450x450_kd09.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-16597" class="wp-image-16597" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/res_319d49ad6767597728f983514a26f4de_450x450_kd09.jpg" alt="Marta Petreu" width="600" height="600" /></a><p id="caption-attachment-16597" class="wp-caption-text">sursă foto: emag.ro</p></div>
<p><a href="https://clujulcultural.ro/poeta-marta-petreu-a-fost-aleasa-membru-corespondent-al-academiei-romane/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3VxDle4iLod0xgyK2RKqDs8C5h3aQRBHm-giIdB_e_VyAKJqRpOzQsk7M_aem_AR8FDof9FwFUz6cMlFvLbpgBdUvpybLEnn1WCm9pKBf5W-N4yX8UZZk28-dkKree7PUz5aSxOBtuxDDWD1kR-LGA" target="_blank" rel="noopener"><strong>Marta Petreu </strong></a>este pseudonimul literar al <strong>Rodicăi Marta Vartic</strong>, născută în comuna Jucu de Jos (Cluj) la data de 14 martie 1955. Poetă, eseistă Èi romancieră optzecistă, formată în cadrul miÈcării literare „Echinox” a UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai” (Cluj-Napoca), este profesor în cadrul FacultăÈii de Istorie Èi Filosofie a aceleiaÈi universităÈi.</p>
<p>Începând cu anul 1990, este redactor-Èef la revista „Apostrof”. Marta Petreu debutează editorial în 1981 cu volumul de poezie „AduceÈi verbele”. Autoarea a scris numeroase volume de poezie Èi eseistică, dintre care amintesc: „Poeme neruÈinate” (1983), „Apocalipsa după Marta” (1999), „Asta nu este viaÈa mea” (2014), „Ionescu în Èara tatălui” (2001), „Diavolul Èi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian” (2009), „Cioran sau un trecut deocheat” (2011), „De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească” (2011). În anul 2011 scrie primul său roman, „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului”, urmat de „Supa de la miezul nopÈii” (2017). Martei Petreu i s-au acordat numeroase premii Èi distincÈii, dintre care amintesc: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1981, 1997), Premiul Nichita Stănescu (1997) Èi Premiul ARIEL, pentru Diavolul Èi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2010).</p>
<div id="attachment_16598" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/0302marta-petreu-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-16598" class="wp-image-16598 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/0302marta-petreu-1.jpg" alt="" width="600" height="401" /></a><p id="caption-attachment-16598" class="wp-caption-text">Marta Petreu (sursă foto: suplimentuldecultura.ro)</p></div>
<p>Prima ediÈie a acestui volum a apărut în Serbia anului 2008, cu titlul „O bolestima filozofa. Cioran”<em>, </em>iar a doua ediÈie a apărut în limba română la editura Polirom, în anul 2010. Marta Petreu atrage atenÈia asupra durerilor fizice creatoare ale filosofului, cum ar fi cele reumatice, conÈtientă fiind de aparenta trivialitate a aducerii lor în discuÈie. Acestea sunt des menÈionate în operele cioraniene, justificându-se astfel prezenÈa lor în eseul autoarei.</p>
<p><strong><a href="https://bel-esprit.ro/emil-cioran-in-momentele-cand-iubirea-te-doare-2/" target="_blank" rel="noopener">Emil Cioran</a></strong> menÈionează – nu o dată – în operele sale, că boala este sursa lor, <strong><a href="https://bel-esprit.ro/intilnirea-marta-petreu/" target="_blank" rel="noopener">Marta Petreu</a></strong> observând o relaÈie sinuoasă a filosofului cu boala pe care o numeÈte <strong>iubireură</strong>; acesta încadrează boala în categoria relelor necesare, fiind creatoare, dar totodată o corvoadă. Autoarea urmăreÈte, în prezenta ediÈie, „rolul bolii în declanÈarea creativităÈii lui Cioran”<em>,</em> utilizând în cercetarea sa mărturisiri din <em>Pe culmile disperării,</em> mărturisiri epistolare, din interviuri, din „RevelaÈiile durerii”<em>,</em> „Neajunsul de a te fi născut”, „Caiete”, dar Èi referinÈe la lucrări precum „Cartea amăgirilor”<em>, „</em>Lacrimi Èi SfinÈi” sau „Schimbarea la faÈă a României”. Autoarea ridică o supoziÈie, plauzibilă (întrucât este bazată pe suferinÈele invocate de Cioran în opera sa filosofică), conform căreia „aÈa-zisul lui nihilism” ar putea fi un rezultat al stării sale „somatopsihice”<em>. </em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Marta Petreu consideră că <strong>„Pe culmile disperării”</strong> poate fi citită ca „dezlănÈuirea unui mistic refuzat”, dar Èi „ca o fiÈă clinică sau ca un voluminos dosar medical”, trăirea mistică putând fi activată de boală. Imaginarul creÈtin rezultă dintr-un limbaj teologic, Cioran neutilizând exclusiv limbajul conceptual-filosofic Èi experimentând sacrul, însă intermitent, observă Marta Petreu. Autoarea presupune că această oscilaÈie cioraniană între credinÈa creÈtină Èi Dumnezeu privit ca o limită îÈi are rădăcinile în credinÈa tatălui său, preotul din RăÈinari, Èi necredinÈa mamei. Atât „Lacrimi Èi SfinÈi”, cât Èi „Cartea amăgirilor” sunt, observă autoarea, cărÈi de filosofie lirică, iar Cioran găseÈte o scuză tot în boală pentru „ireverenÈele” aduse sfinÈilor în controversata lucrare „Lacrimi Èi SfinÈi”<em>.</em> De asemenea, în viziunea Martei Petreu, scrierea lucrării extremiste „Schimbarea la faÈă a României” reprezintă atât o influenÈă a mediului german, cât Èi o evadare din „sevrajul mistic în care trăia”<em>.</em> Autoarea încearcă o viziune cât mai obiectivă asupra operei lui Cioran, admiÈând că, pe de-o parte, structura interioară este foarte precisă, dar pe de altă parte este monotonă, filosoful nerenunÈând la obsesiile Èi convingerile sale de natură filosofică. „Logica lui Cioran este românească”, observă Marta Petreu, tocmai pentru că este de natură arhaică, ideile sale fiind autentice prin faptul că sunt trăite. Această apologie a bolii în genere începe să se diminueze prin intermediul înaintării în vârstă, astfel, odată cu deteriorarea firească a trupului, filosoful a înlocuit excesele cu medicaÈia homeopată, bolile devenind din ce în ce mai greu de suportat. Cu toate acestea, Cioran are perioade în care alege să-Èi ignore boala, cum ar fi perioada în care a fost îndrăgostit de tânăra de origine germană, Friedgard Schulte-Thoma. De asemenea, autoarea menÈionează faptul că sinuciderea nu a reprezentat niciodată un scop pentru Cioran, ci, mai degrabă, un gând, acesta având o viziune oscilantă în privinÈa morÈii, fie dorind-o, fie văzând-o într-o lumină grotescă.</p>
<div id="attachment_16599" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/Cioran-si-Friedgard-Thoma.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-16599" class="wp-image-16599" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/Cioran-si-Friedgard-Thoma.jpg" alt="Marta Petreu" width="600" height="495" /></a><p id="caption-attachment-16599" class="wp-caption-text">Friedgard Thoma Èi Emil Cioran (sursă foto: stelian-tanase.ro)</p></div>
<p>În capitolul al Èaptesprezecelea, <em>Medicul Cioran</em>, filosoful, în mod paradoxal, devine medic metaforic pentru fratele său, Relu. Astfel, condiÈia victimei se transformă în condiÈia temporară a salvatorului, întrucât Cioran s-a îmbolnăvit de Alzheimer, singura lui Èansă de a regresa (nu în sens peiorativ, ci de întoarcere la starea dinaintea „fisurilor” din viaÈa sa: cea de la 10 ani, când a trebuit să plece din satul natal pentru a studia la Sibiu Èi cea de la 16-17 ani, declanÈatoare a reumatismului Èi a insomniei) pentru filosof, observă autoarea.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="ToRkQsRYtHE" title="Mic dejun cu un campion: Marta Petreu (@TVR2)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=ToRkQsRYtHE"><img src="https://i.ytimg.com/vi/ToRkQsRYtHE/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Mic dejun cu un campion: Marta Petreu (@TVR2)"></a></amp-youtube></p>
<p>citeÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/emil-cioran-chirurgul-realitatii-victor-chircu/">Emil Cioran, chirurgul realităÈii &#8211; Victor Chircu</a></p>
<p><strong>Imaginile au scop pur ILUSTRATIV!</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:miruna&#046;&#109;ir&#111;&#110;&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>