Site icon Bel-Esprit

Marta Petreu: „Despre bolile filosofilor. Cioran”

<h3><strong><em>Marta Petreu&comma; „Despre bolile filosofilor&period; Cioran” &lpar;ediția&period; a III-a&comma; rev&abreve;zut&abreve; și ad&abreve;ugit&abreve;&comma; Iași&comma; Polirom&comma; 2017&rpar;<&sol;em><&sol;strong><&sol;h3>&NewLine;<div id&equals;"attachment&lowbar;16597" style&equals;"width&colon; 610px" class&equals;"wp-caption aligncenter"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2019&sol;12&sol;res&lowbar;319d49ad6767597728f983514a26f4de&lowbar;450x450&lowbar;kd09&period;jpg"><img aria-describedby&equals;"caption-attachment-16597" class&equals;"wp-image-16597" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2019&sol;12&sol;res&lowbar;319d49ad6767597728f983514a26f4de&lowbar;450x450&lowbar;kd09&period;jpg" alt&equals;"Marta Petreu" width&equals;"600" height&equals;"600" &sol;><&sol;a><p id&equals;"caption-attachment-16597" class&equals;"wp-caption-text">surs&abreve; foto&colon; emag&period;ro<&sol;p><&sol;div>&NewLine;<p><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;clujulcultural&period;ro&sol;poeta-marta-petreu-a-fost-aleasa-membru-corespondent-al-academiei-romane&sol;&quest;fbclid&equals;IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3VxDle4iLod0xgyK2RKqDs8C5h3aQRBHm-giIdB&lowbar;e&lowbar;VyAKJqRpOzQsk7M&lowbar;aem&lowbar;AR8FDof9FwFUz6cMlFvLbpgBdUvpybLEnn1WCm9pKBf5W-N4yX8UZZk28-dkKree7PUz5aSxOBtuxDDWD1kR-LGA" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener"><strong>Marta Petreu <&sol;strong><&sol;a>este pseudonimul literar al <strong>Rodic&abreve;i Marta Vartic<&sol;strong>&comma; n&abreve;scut&abreve; în comuna Jucu de Jos &lpar;Cluj&rpar; la data de 14 martie 1955&period; Poet&abreve;&comma; eseist&abreve; și romancier&abreve; optzecist&abreve;&comma; format&abreve; în cadrul mișc&abreve;rii literare „Echinox” a Universit&abreve;ții „Babeș-Bolyai” &lpar;Cluj-Napoca&rpar;&comma; este profesor în cadrul Facult&abreve;ții de Istorie și Filosofie a aceleiași universit&abreve;ți&period;<&sol;p>&NewLine;<p>Începând cu anul 1990&comma; este redactor-șef la revista „Apostrof”&period; Marta Petreu debuteaz&abreve; editorial în 1981 cu volumul de poezie „Aduceți verbele”&period; Autoarea a scris numeroase volume de poezie și eseistic&abreve;&comma; dintre care amintesc&colon; „Poeme nerușinate” &lpar;1983&rpar;&comma; „Apocalipsa dup&abreve; Marta” &lpar;1999&rpar;&comma; „Asta nu este viața mea” &lpar;2014&rpar;&comma; „Ionescu în țara tat&abreve;lui” &lpar;2001&rpar;&comma; „Diavolul și ucenicul s&abreve;u&colon; Nae Ionescu – Mihail Sebastian” &lpar;2009&rpar;&comma; „Cioran sau un trecut deocheat” &lpar;2011&rpar;&comma; „De la Junimea la Noica&period; Studii de cultur&abreve; româneasc&abreve;” &lpar;2011&rpar;&period; În anul 2011 scrie primul s&abreve;u roman&comma; „Acas&abreve;&comma; pe Câmpia Armaghedonului”&comma; urmat de „Supa de la miezul nopții” &lpar;2017&rpar;&period; Martei Petreu i s-au acordat numeroase premii și distincții&comma; dintre care amintesc&colon; Premiul Uniunii Scriitorilor din România &lpar;1981&comma; 1997&rpar;&comma; Premiul Nichita St&abreve;nescu &lpar;1997&rpar; și Premiul ARIEL&comma; pentru Diavolul și ucenicul s&abreve;u&colon; Nae Ionescu – Mihail Sebastian &lpar;2010&rpar;&period;<&sol;p>&NewLine;<div id&equals;"attachment&lowbar;16598" style&equals;"width&colon; 610px" class&equals;"wp-caption aligncenter"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2019&sol;12&sol;0302marta-petreu-1&period;jpg"><img aria-describedby&equals;"caption-attachment-16598" class&equals;"wp-image-16598 size-full" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2019&sol;12&sol;0302marta-petreu-1&period;jpg" alt&equals;"" width&equals;"600" height&equals;"401" &sol;><&sol;a><p id&equals;"caption-attachment-16598" class&equals;"wp-caption-text">Marta Petreu &lpar;surs&abreve; foto&colon; suplimentuldecultura&period;ro&rpar;<&sol;p><&sol;div>&NewLine;<p>Prima ediție a acestui volum a ap&abreve;rut în Serbia anului 2008&comma; cu titlul „O bolestima filozofa&period; Cioran”<em>&comma; <&sol;em>iar a doua ediție a ap&abreve;rut în limba român&abreve; la editura Polirom&comma; în anul 2010&period; Marta Petreu atrage atenția asupra durerilor fizice creatoare ale filosofului&comma; cum ar fi cele reumatice&comma; conștient&abreve; fiind de aparenta trivialitate a aducerii lor în discuție&period; Acestea sunt des menționate în operele cioraniene&comma; justificându-se astfel prezența lor în eseul autoarei&period;<&sol;p>&NewLine;<p><strong><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;emil-cioran-in-momentele-cand-iubirea-te-doare-2&sol;" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener">Emil Cioran<&sol;a><&sol;strong> menționeaz&abreve; – nu o dat&abreve; – în operele sale&comma; c&abreve; boala este sursa lor&comma; <strong><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;intilnirea-marta-petreu&sol;" target&equals;"&lowbar;blank" rel&equals;"noopener">Marta Petreu<&sol;a><&sol;strong> observând o relație sinuoas&abreve; a filosofului cu boala pe care o numește <strong>iubireur&abreve;<&sol;strong>&semi; acesta încadreaz&abreve; boala în categoria relelor necesare&comma; fiind creatoare&comma; dar totodat&abreve; o corvoad&abreve;&period; Autoarea urm&abreve;rește&comma; în prezenta ediție&comma; „rolul bolii în declanșarea creativit&abreve;ții lui Cioran”<em>&comma;<&sol;em> utilizând în cercetarea sa m&abreve;rturisiri din <em>Pe culmile disper&abreve;rii&comma;<&sol;em> m&abreve;rturisiri epistolare&comma; din interviuri&comma; din „Revelațiile durerii”<em>&comma;<&sol;em> „Neajunsul de a te fi n&abreve;scut”&comma; „Caiete”&comma; dar și referințe la lucr&abreve;ri precum „Cartea am&abreve;girilor”<em>&comma; „<&sol;em>Lacrimi și Sfinți” sau „Schimbarea la faț&abreve; a României”&period; Autoarea ridic&abreve; o supoziție&comma; plauzibil&abreve; &lpar;întrucât este bazat&abreve; pe suferințele invocate de Cioran în opera sa filosofic&abreve;&rpar;&comma; conform c&abreve;reia „așa-zisul lui nihilism” ar putea fi un rezultat al st&abreve;rii sale „somatopsihice”<em>&period; <&sol;em><&sol;p>&NewLine;<&excl;-- WP QUADS Content Ad Plugin v&period; 2&period;0&period;92 -->&NewLine;<div class&equals;"quads-location quads-ad1" id&equals;"quads-ad1" style&equals;"float&colon;none&semi;margin&colon;0px 0 0px 0&semi;text-align&colon;center&semi;">&NewLine;&NewLine;<&sol;div>&NewLine;&NewLine;<p>Marta Petreu consider&abreve; c&abreve; <strong>„Pe culmile disper&abreve;rii”<&sol;strong> poate fi citit&abreve; ca „dezl&abreve;nțuirea unui mistic refuzat”&comma; dar și „ca o fiș&abreve; clinic&abreve; sau ca un voluminos dosar medical”&comma; tr&abreve;irea mistic&abreve; putând fi activat&abreve; de boal&abreve;&period; Imaginarul creștin rezult&abreve; dintr-un limbaj teologic&comma; Cioran neutilizând exclusiv limbajul conceptual-filosofic și experimentând sacrul&comma; îns&abreve; intermitent&comma; observ&abreve; Marta Petreu&period; Autoarea presupune c&abreve; aceast&abreve; oscilație cioranian&abreve; între credința creștin&abreve; și Dumnezeu privit ca o limit&abreve; își are r&abreve;d&abreve;cinile în credința tat&abreve;lui s&abreve;u&comma; preotul din R&abreve;șinari&comma; și necredința mamei&period; Atât „Lacrimi și Sfinți”&comma; cât și „Cartea am&abreve;girilor” sunt&comma; observ&abreve; autoarea&comma; c&abreve;rți de filosofie liric&abreve;&comma; iar Cioran g&abreve;sește o scuz&abreve; tot în boal&abreve; pentru „ireverențele” aduse sfinților în controversata lucrare „Lacrimi și Sfinți”<em>&period;<&sol;em> De asemenea&comma; în viziunea Martei Petreu&comma; scrierea lucr&abreve;rii extremiste „Schimbarea la faț&abreve; a României” reprezint&abreve; atât o influenț&abreve; a mediului german&comma; cât și o evadare din „sevrajul mistic în care tr&abreve;ia”<em>&period;<&sol;em> Autoarea încearc&abreve; o viziune cât mai obiectiv&abreve; asupra operei lui Cioran&comma; admițând c&abreve;&comma; pe de-o parte&comma; structura interioar&abreve; este foarte precis&abreve;&comma; dar pe de alt&abreve; parte este monoton&abreve;&comma; filosoful nerenunțând la obsesiile și convingerile sale de natur&abreve; filosofic&abreve;&period; „Logica lui Cioran este româneasc&abreve;”&comma; observ&abreve; Marta Petreu&comma; tocmai pentru c&abreve; este de natur&abreve; arhaic&abreve;&comma; ideile sale fiind autentice prin faptul c&abreve; sunt tr&abreve;ite&period; Aceast&abreve; apologie a bolii în genere începe s&abreve; se diminueze prin intermediul înaint&abreve;rii în vârst&abreve;&comma; astfel&comma; odat&abreve; cu deteriorarea fireasc&abreve; a trupului&comma; filosoful a înlocuit excesele cu medicația homeopat&abreve;&comma; bolile devenind din ce în ce mai greu de suportat&period; Cu toate acestea&comma; Cioran are perioade în care alege s&abreve;-și ignore boala&comma; cum ar fi perioada în care a fost îndr&abreve;gostit de tân&abreve;ra de origine german&abreve;&comma; Friedgard Schulte-Thoma&period; De asemenea&comma; autoarea menționeaz&abreve; faptul c&abreve; sinuciderea nu a reprezentat niciodat&abreve; un scop pentru Cioran&comma; ci&comma; mai degrab&abreve;&comma; un gând&comma;  acesta având o viziune oscilant&abreve; în privința morții&comma; fie dorind-o&comma; fie v&abreve;zând-o într-o lumin&abreve; grotesc&abreve;&period;<&sol;p>&NewLine;<div id&equals;"attachment&lowbar;16599" style&equals;"width&colon; 610px" class&equals;"wp-caption aligncenter"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2019&sol;12&sol;Cioran-si-Friedgard-Thoma&period;jpg"><img aria-describedby&equals;"caption-attachment-16599" class&equals;"wp-image-16599" src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2019&sol;12&sol;Cioran-si-Friedgard-Thoma&period;jpg" alt&equals;"Marta Petreu" width&equals;"600" height&equals;"495" &sol;><&sol;a><p id&equals;"caption-attachment-16599" class&equals;"wp-caption-text">Friedgard Thoma și Emil Cioran &lpar;surs&abreve; foto&colon; stelian-tanase&period;ro&rpar;<&sol;p><&sol;div>&NewLine;<p>În capitolul al șaptesprezecelea&comma; <em>Medicul Cioran<&sol;em>&comma; filosoful&comma; în mod paradoxal&comma; devine medic metaforic pentru fratele s&abreve;u&comma; Relu&period; Astfel&comma; condiția victimei se transform&abreve; în condiția temporar&abreve; a salvatorului&comma; întrucât Cioran s-a îmboln&abreve;vit de Alzheimer&comma; singura lui șans&abreve; de a regresa &lpar;nu în sens peiorativ&comma; ci de întoarcere la starea dinaintea „fisurilor” din viața sa&colon; cea de la 10 ani&comma; când a trebuit s&abreve; plece din satul natal pentru a studia la Sibiu și cea de la 16-17 ani&comma; declanșatoare a reumatismului și a insomniei&rpar; pentru filosof&comma; observ&abreve; autoarea&period;<&sol;p>&NewLine;<p><amp-youtube layout&equals;"responsive" width&equals;"1530" height&equals;"861" data-videoid&equals;"ToRkQsRYtHE" title&equals;"Mic dejun cu un campion&colon; Marta Petreu &lpar;&commat;TVR2&rpar;"><a placeholder href&equals;"https&colon;&sol;&sol;www&period;youtube&period;com&sol;watch&quest;v&equals;ToRkQsRYtHE"><img src&equals;"https&colon;&sol;&sol;i&period;ytimg&period;com&sol;vi&sol;ToRkQsRYtHE&sol;hqdefault&period;jpg" layout&equals;"fill" object-fit&equals;"cover" alt&equals;"Mic dejun cu un campion&colon; Marta Petreu &lpar;&commat;TVR2&rpar;"><&sol;a><&sol;amp-youtube><&sol;p>&NewLine;<p>citește și <a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;emil-cioran-chirurgul-realitatii-victor-chircu&sol;">Emil Cioran&comma; chirurgul realit&abreve;ții &&num;8211&semi; Victor Chircu<&sol;a><&sol;p>&NewLine;<p><strong>Imaginile au scop pur ILUSTRATIV&excl;<&sol;strong>&NewLine;<div class&equals;"saboxplugin-wrap" itemtype&equals;"http&colon;&sol;&sol;schema&period;org&sol;Person" itemscope itemprop&equals;"author"><div class&equals;"saboxplugin-tab"><div class&equals;"saboxplugin-gravatar"><img src&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;wp-content&sol;uploads&sol;2018&sol;09&sol;40237857&lowbar;530855230699467&lowbar;3142522343784448000&lowbar;n&period;jpg" width&equals;"100" height&equals;"100" alt&equals;"" itemprop&equals;"image"><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-authorname"><a href&equals;"https&colon;&sol;&sol;bel-esprit&period;ro&sol;author&sol;miruna-miron&sol;" class&equals;"vcard author" rel&equals;"author"><span class&equals;"fn">Miruna Maria Miron<&sol;span><&sol;a><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-desc"><div itemprop&equals;"description"><p>M-am n&abreve;scut în Cluj-Napoca&comma; județul Cluj&comma; la data de 22 ianuarie 1995&period; Am absolvit Liceul de Coregrafie și Art&abreve; Dramatic&abreve; „Octavian Stroia” &lpar;secția art&abreve; dramatic&abreve;&comma; promoția 2010-2014&rpar;&comma; Facultatea de Istorie și Filosofie &lpar;secția Filosofie&comma; nivel licenț&abreve;&rpar; în cadrul Universit&abreve;ții „Babeș-Bolyai”&comma; Cluj-Napoca &lpar;promoția 2015-2018&rpar; și cursurile masterale ale Facult&abreve;ții de Litere&comma; în cadrul aceleiași universit&abreve;ți &lpar;masteratul de Studii Literare Românești&comma; promoția 2018-2020&rpar;&period; Am publicat poezii în revistele  „Literatura de Azi”&comma; „Cenaclul de la P&abreve;ltiniș”&comma; „eCreator” și „EgoPHobia”&comma; fiind membr&abreve; a Cercului Literar de la Cluj&comma; începând cu iarna anului 2017 pân&abreve; în vara anului 2018 și membr&abreve; a Cenaclului Literar Studențesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 pân&abreve; în luna mai a anului 2020&period; De asemenea&comma; am publicat texte de proz&abreve; scurt&abreve; în revista on-line „Catchy”&period; În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingv&abreve; &lpar;româno-suedez&abreve;&rpar; a editurii Bifrost „Echivalențe”&period;<&sol;p>&NewLine;<&sol;div><&sol;div><div class&equals;"clearfix"><&sol;div><div class&equals;"saboxplugin-socials "><a title&equals;"User email" target&equals;"&lowbar;self" href&equals;"mailto&colon;&&num;109&semi;&&num;105&semi;ru&&num;110&semi;a&period;&&num;109&semi;i&&num;114&semi;o&&num;110&semi;&&num;064&semi;y&&num;097&semi;&&num;104&semi;o&&num;111&semi;&&num;046&semi;&&num;099&semi;&&num;111&semi;m" rel&equals;"nofollow noopener" class&equals;"saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden&equals;"true" class&equals;"sab-user&lowbar;email" role&equals;"img" xmlns&equals;"http&colon;&sol;&sol;www&period;w3&period;org&sol;2000&sol;svg" viewBox&equals;"0 0 512 512"><path fill&equals;"currentColor" d&equals;"M502&period;3 190&period;8c3&period;9-3&period;1 9&period;7-&period;2 9&period;7 4&period;7V400c0 26&period;5-21&period;5 48-48 48H48c-26&period;5 0-48-21&period;5-48-48V195&period;6c0-5 5&period;7-7&period;8 9&period;7-4&period;7 22&period;4 17&period;4 52&period;1 39&period;5 154&period;1 113&period;6 21&period;1 15&period;4 56&period;7 47&period;8 92&period;2 47&period;6 35&period;7&period;3 72-32&period;8 92&period;3-47&period;6 102-74&period;1 131&period;6-96&period;3 154-113&period;7zM256 320c23&period;2&period;4 56&period;6-29&period;2 73&period;4-41&period;4 132&period;7-96&period;3 142&period;8-104&period;7 173&period;4-128&period;7 5&period;8-4&period;5 9&period;2-11&period;5 9&period;2-18&period;9v-19c0-26&period;5-21&period;5-48-48-48H48C21&period;5 64 0 85&period;5 0 112v19c0 7&period;4 3&period;4 14&period;3 9&period;2 18&period;9 30&period;6 23&period;9 40&period;7 32&period;4 173&period;4 128&period;7 16&period;8 12&period;2 50&period;2 41&period;8 73&period;4 41&period;4z"><&sol;path><&sol;svg><&sol;span><&sol;a><&sol;div><&sol;div><&sol;div>

Exit mobile version