<p style="text-align: center;"><strong>Crăciunul lui Chiru</strong></p>
<p style="text-align: center;">de <strong>Alexandru Cazaban</strong></p>
<p>Bucuros că-Èi înfundase pivniÈa cu lemne de foc, Chiru intră în casă frecându-Èi mâinile zgomotos:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Acu&#8217; ne mai trebuie Èi o tonă de cărbuni &#8230; Èi am scăpat de iarnă!</em></p>
<p>Nevasta lui i-aruncă o privire recunoscătoare Èi suspină uÈor:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Măcar anul ăsta s-o ducem mai bine &#8230; Èi-aduci aminte cum ne-a găsit an[ul trecut] Crăciunul?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Ei, bine</em> &#8211; răspunse Chiru. <em>Era altceva atunci &#8230; Ètii ce leafă aveam &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Da &#8230; eu mă mir cum o mai puteam întinde &#8230; Èi datorii Èi câte Èi mai câte &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Acu&#8217;, slavă Domnului, parcă s-au mai schimbat lucrurile &#8230; da&#8217; am Èi răbdat destul &#8230; cinci ani!</em> &#8211; oftă Chiru mângâind uÈor capul unei fetiÈe de vreo patru ani.</p>
<p>Copilul, care îÈi încruntase privirea, urmărind ilustraÈiile dintr-o revistă mare, colorată, înÈelegând parcă mulÈumirea părinÈilor, prinse dintr-odată mâna lui tată-său Èi mângâindu-Èi obrajii de dosul fierbinte al palmei, se alintă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Èi vine, nu-i aÈa tată, MoÈ Crăciun cu jucării &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Vine! &#8230; cum să nu vie?! Dacă eÈti cuminte îÈi aduce Èi un pom &#8230; Èi mamii o să-i aducă ceva &#8230;</em></p>
<p>Nevasta lui Chiru zâmbi. Apoi, după puÈină gândire, întrebă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Èi când crezi că o să poÈi lua cocs?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Luna cealaltă &#8230; desigur! </em> &#8211; o încredinÈă Chiru mereu frecându-Èi mâinile &#8230;</p>
<div id="attachment_29988" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/familia.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-29988" class="wp-image-29988 size-full" title="facebook.com/ArhivadeFotografie" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/familia.jpg" alt="facebook.com/ArhivadeFotografie" width="400" height="633" /></a><p id="caption-attachment-29988" class="wp-caption-text">facebook.com/ArhivadeFotografie</p></div>
<p>Femeia îÈi încruntă deodată sprâncenele:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Da&#8217; Ètii una? &#8230; Auzi, ce-mi spunea ieri doamna Spiridonescu! &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Ce-Èi mai spunea moara cea stricată?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Spunea că Ministrul ăsta nu o să facă o schimbare printre funcÈionari &#8230;pe unii spune că o să-i dea chiar afară &#8230; că Èi lui Spiridonescu i-e frică &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Lui Spiridonescu poate să-i fie frică! &#8211;</em> se legănă Chiru nepăsător cu mâinile în buzunar. <em>Mie însă nu-mi pasă! &#8230; Pe mine nu mă schimbă nimeni aÈa de uÈor &#8230; È&#8217;apoi cu ăÈtia sunt mai bine. N-avea nicio grijă! &#8230; Vezi, chiar ieri am întâlnit pe stradă pe secretarul general &#8230; când l-am salutat mi-a răspuns zâmbind &#8230; mă cunoaÈte &#8230; cu tata a fost prietin pot să zic &#8230; după Sărbători mă duc la el cu petiÈie în care cer înaintarea &#8230; nici nu mă las până ce nu mă voi vedea înaintat! &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Să dea Dumnezeu!</em> &#8211; se rugă nevasta &#8230;</p>
<p style="text-align: left;"><em>Desigur! &#8230; De ce să nu ceri avansarea! &#8230; Trebuie să fii îndrăzneÈ! &#8230; În ziua de azi &#8230; Numai tu crezi că-Èi recunoaÈte altu&#8217; meritele! &#8230; Dacă nu te lăsai călcat de toÈi &#8230; Trebuie să pui picioru&#8217; în prag! &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Îl pun! &#8230; S-a sfârÈit! &#8230; Nu mă mai las!</em> &#8211; se îndârji Chiru.<em> O să încep Èi eu să fac ca toată lumea &#8230; Èi linguÈitor o să fiu, numai s-ajung! &#8230; NiÈte nulităÈi Èi au casă proprie &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Desigur! &#8230; Èi noi trebuia s-avem până acum o casă, cât de mică &#8230; da&#8217; s-avem!</em> &#8211; hotărî femeia cu un gest bărbătesc &#8230;</p>
<p style="text-align: center;"><em>Las&#8217;, n-avea grijă &#8230; Vine Èi timpul ăla &#8230; Să Ètii, sunt hotărât! &#8230; După Sărbători, la el cu petiÈia-n proÈap! &#8230;</em></p>
<p>Èi prins de o bucurie mare, îÈi luă fetiÈa în braÈe Èi începu să se joace prin casă. Nevasta începu să râdă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Da&#8217; nebun mai eÈti! &#8230; Lasă acu&#8217; jocu&#8217; Èi haidem la masă! &#8230; E aproape unu &#8230;</em></p>
<p>Trecură în sufragerie, adecă în bucătărie, căci acolo stăteau la masă, în fumul Èi mirosul greu de bucate &#8230; &#8222;De am avea Èi noi o sufragerie!&#8221; era vorba lor de câte ori se aÈezau la masă &#8230; Chiru de-abia îÈi luase locul Èi trebuie să se scoale. Cineva bătuse la uÈa din faÈă. Era un uÈier de la minister. Chiru îl cunoscu îndată. Cu o tresărire în inimă îi deschise uÈa. Dintr-o condică învechită de atâta purtătură, uÈierul scoase o hârtie, un ordin. Chiru, luând repede coala de hârtie, nu vru să treacă dincolo, ca s-o citească faÈă de nevastă-sa. Dar aruncându-Èi ochii, se opri. Un vârtej de ameÈeală îl prinse deodată, dar avu puterea să nu cadă. Ordinul îl vestea că pe ziua de 1 Ianuarie era licenÈiat din slujbă. În cap nu-i veni alt gând decât acela s-ascundă nevestii groaznicul adevăr. Când o auzi strigându-l, vârî repede osânda în buzunar Èi fluierând fără grijă, ca Èi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, intră în sufragerie. Fără să bănuiască nimic, nevasta îl întrebă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Ce caută omul ăla? &#8230; Parcă era un uÈier &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Da &#8230; Nimic &#8230; Mă cheamă la minister &#8230; E mult de lucru &#8230; Trebuie să facem ore suplimentare &#8230;</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><em>Să-Èi plătească în plus!</em> &#8211; îl povăÈui femeia care pricepea ca un bărbat toate treburile de la birou.</p>
<p style="text-align: center;"><em>Da, da!</em> &#8211; încuviinÈă Chiru, înghiÈind fără să mestece.</p>
<p>FetiÈa îl apucă de braÈ Èi-l scutură:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Eu vreau să-mi aducă moÈ Crăciun o păpuÈe mare, mare, cu ochi &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>ÎÈi aduce &#8230; da&#8230; mare &#8230;</em></p>
<p>Fata începu să bată din palme de bucurie.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/fetita-cu-papusa.jpg"><img class="aligncenter wp-image-16887" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/fetita-cu-papusa.jpg" alt="" width="451" height="602" /></a></p>
<p>La toate întrebările Chiru răspundea liniÈtit, deÈi în spate simÈea că-i intră tăiÈul unui pumnal. Nemaiputând răbda nepăsarea Èi veselia din jurul său, se sculă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Mă duc &#8230; Trebuie să mă duc! &#8230; Nu vreau &#8230; Ètii, să le dau prilej &#8230; Ètii &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Dar mai stai, omule!</em> &#8211; îl opri nevasta &#8230; <em>Că doar nu se isprăveÈte lumea &#8230; Să n-ai nici tihnă la masă.</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Lasă-mă &#8230; Nu, trebuie să plec.</em></p>
<p>SimÈind că începeau să-i tremure buzele, îÈi luă repede paltonul Èi ÈâÈni pe uÈă, după ce mai avu putere să facă o glumă cu fetiÈa.</p>
<p>O zi cu lapoviÈă rece, apăsătoare. Pospaiul de zăpadă se topise înmulÈind supărător mocirla revărsată în lungul străzilor. De când a ieÈit pe poartă Chiru a umblat în neÈtire. Numai atâta se putea întreba: &#8222;Se poate una ca asta!&#8221; Fără să-Èi dea parcă seama de sărăcia Èi de neajunsurile în care trebuia să se abată, de acum înainte îl deznădăjduia numai întâmplarea că tocmai în clipa când credea că steaua lui a început să strălucească, tocmai în clipa aceea să primească o astfel de veste! &#8222;Noroc că n-a aflat nevasta!&#8221;. Èi se gândea cu ruÈine cum s-ar fi privit amândoi în clipa aceea. Ce scenă bună de comedie! &#8230; Cum ar fi făcut haz galeria de mutra plouată a eroului, a lăudărosului! &#8230; Din când în când se oprea la o răspântie Èi rămânea cu ochii Èintă la cer să nu mai vadă noroiul din drumul lui. La aprinsul felinarelor de-abia, când umezeala serii îl pătrunsese adânc, se întoarse acasă zgribulit în paltonul său stropit până sus de noroi. Când îl văzu aÈa de abătut Èi în aÈa hal, femeia îl întrebă îngrijorată:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Ce ai? Èi s-a întâmplat ceva?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Ce să mi se întâmple! &#8230; Nimic. Am alergat mult! &#8230; Am venit pe jos &#8230; Èi ce noroi!</em> &#8230; răspunse Chiru Èi căutând să pară liniÈtit, adăugă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Da&#8217; fetiÈa unde-i?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Doarme &#8230; Nu s-a sculat încă &#8230; PoÈi chiar s-o scoli &#8230;</em></p>
<p>Chiru intră în camera de culcare Èi, fără să mai aprindă lampa, se lungi pe pat lângă fetiÈă care cum îl simÈi începu să se miÈte. O strânse în braÈe cu căldură ca Èi cum ar fi vrut s-o apere de o nenorocire. ÎÈi simÈi îndată faÈa mângâiată de mâinile mici, moi Èi calde ale fetiÈei. Deodată copiliÈa îl întrebă:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Da MoÈ Crăciun e bun!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Nu! &#8230; Nu e bun! &#8230; E rău!</em> &#8211; îi răspunse Chiru cu glas înecat.</p>
<p style="text-align: center;"><em>Èi nu aduce jucării? &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Nu &#8230; Ba aduce pe la copiii celor puternici, celor răi &#8230;</em></p>
<p>Tocmai atunci intră în casă nevasta lui aducând o lampă aprinsă.</p>
<p style="text-align: center;"><em>Ei, ce-i asta, Chiru?!</em> &#8211; îl luă din scurt. <em>De ce necăjeÈti copilul &#8230; Ce fel de glumă e Èi asta.</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Nu-i glumă! &#8230; De ce să creadă în toate fleacurile!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Cum fleacuri?</em> &#8230; se supără ea. <em>De ce n-o laÈi să creadă încă un an doi &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>De ce s-o mai înÈelăm? &#8230; Mai ales că anul ăsta n-am să-i pot cumpăra nimic, da&#8217; nimic!</em> &#8211; apăsă Chiru Èi mângâindu-Èi copilul, îi vorbi:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Nu-Èi aduce nimic Èie &#8230; aduce băieÈilor secretarului general &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Vezi ce rău eÈti! Biata fată &#8230; Uite că-i gata să plângă &#8230; Apoi tu până ce nu-mi strici cheful, nu poÈi trăi!</em> &#8211; oftă femeia gata să plângă Èi ea.</p>
<p style="text-align: center;"><em>Las&#8217; să plângă!</em> &#8211; strigă Chiru sculându-se deodată.<em> Èi tu trebuie să plângi! &#8230; Cu toÈii trebuie să plângem!</em></p>
<p>Atunci îÈi dete ea seama că se dezlănÈuie o furtună în sufletul bărbatului.</p>
<p style="text-align: center;"><em>Ce s-a întâmplat, omule? &#8230; Spune &#8230; O, doamne, doamne! &#8230;</em></p>
<p>Chiru, într-o clipă de slăbiciune, era cât p&#8217;aci să-i descopere adevărul. Dar gândindu-se că i-ar strica inima tocmai de sărbători, se stăpâni înghiÈind un suspin:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Nu s-a întâmplat nimic, zău &#8230;</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Ba da &#8230; spune drept!</em> &#8211; stărui femeia privindu-l drept în ochi.</p>
<p>Fără să-Èi plece privirea, Chiru o lămuri:</p>
<p style="text-align: center;"><em>Ei bine, să-Èi spun drept! &#8230; Am avut astăzi o mare supărare &#8230; Un dobitoc m-a insultat în cafenea, faÈă de toată lumea!</em></p>
<p>A doua zi Chiru îÈi amanetă ceasul ca să poată &#8222;MoÈ Crăciun&#8221; s-aducă o păpuÈe fetiÈei lor!</p>
<p>(povestire publicată în revista <strong>Cosânzeana</strong>, OrăÈtie, decembrie 1914)
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:b&#114;k&#064;&#121;&#097;h&#111;o.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>