<p>Numai cei care încearcă absurdul vor realiza imposibilul.</p>
<p><strong>“Only those who attempt the <a href="https://bel-esprit.ro/numai-cel-care-i…liza-imposibilul/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">absurd</a> will achieve the impossible. I think it’s in my basement…let me go upstairs and check.” &#8211; </strong><strong>M.C. Escher</strong></p>
<p><b>Maurits Cornelis Escher</b>, cunoscut Èi după iniÈialele sale, <b>M.C. Escher</b> (n. 17 iunie 1898 – d. 27 martie 1972), a fost un artist plastic, gravor Èi grafician olandez. A locuit mult timp la Haga, Olanda, unde a fost deschis un muzeu în cinstea sa, <strong>Muzeul Escher.</strong></p>
<p>Cele mai cunoscute lucrări ale sale au ca punct de plecare obiecte imposibile Èi iluzii optice.</p>
<p>Scară de piatră, de lemn, urcată alene, coborâtă în fugă, dumnezeiască sau lumească. Element de arhitectură sau metaforă.</p>
<p>Urcă sau coboară &#8211; aÈa o Ètim, îi găsim sensul în aceea că duce undeva, spre ceva, spre cineva, că înseamnă schimbare, că ne aduce mai aproape sau ne îndepărtează, că-Èi are un început Èi un sfârÈit, un Èel, un motiv, că poartă un dor.</p>
<p>O scară fără început Èi fără sfârÈit, infinită, urcând fără să ajungă, coborând până în punctul cel mai înalt, pare fără sens.</p>
<p>Lumea imposibilă a lui <strong>Mauritus Cornelis Escher</strong> nu este totuÈi imposibil de înÈeles deÈi este plasată la intersecÈia matematicii cu arta Èi cu poezia.</p>
<p><img class="wp-image-10968 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Convex-and-Concave-300x256.jpg" alt="" width="372" height="317" /></p>
<p><strong><em>”Science and art sometimes can touch one another, like two pieces of the jigsaw puzzle which is our human life, and that contact may be made across the boderline between the two respective domains.”</em></strong></p>
<p>Matematicienii, cristalografii, inginerii, chimiÈtii Èi fizicienii au fost printre primii admiratori ai artei lui Escher. Artistul se Èi simÈea mai aproape de oamenii de ÈtiinÈă decât de artiÈti, pentru că aceÈtia au fost admiratorii lui dintâi Èi statornici în bucuria redescoperirii a noi interpretări pe care artistul le dădea teoriilor lor ÈtiinÈifice. Matematicienii continuă să-i promoveze opera Èi să-i folosească modelele cu figuri de animale pentru a explica simetria, translatia Èi rotaÈia iar fizicienii au descoperit în lucrările lui reinterpretări ale legilor fizicii.</p>
<p><strong><em>”My work is a game, a very serious game”</em></strong></p>
<p>Un joc serios neluat în serios de galeriile de artă o lungă perioadă.</p>
<p>Prietenul artistului, matematicianul <strong>Roger Penrose</strong> – profesor la Universitatea Oxford, spunea că un timp galeriile pur Èi simplu l-au ignorat deÈi a fost foarte iubit de public, foarte popular. Lucrările lui delicate spărgeau canoanele artei din secolul al XX-lea. În timp ce artiÈtii convenÈionali urmau toti aceeaÈi cale, el îÈi crea propria lume.</p>
<p>Cine a fost de fapt MC Escher, maestrul iluziilor?</p>
<p>Cel care a creat cele mai memorabile imagini ale secolului XX, nu a fost niciodată pe deplin acceptat de lumea artei. În toate galeriile Èi muzeele britanice se poate găsi o singură lucrare a lui Maurits Cornelis Escher Èi acest lucru nu s-a întâmplat până la a 70-a aniversare a artistului când a fost organizată prima retrospectivă integrală în Èara lui natală, Olanda.</p>
<p>În vara anului 2015, <strong>Galeriile NaÈionale din ScoÈia</strong> au găzduit cea mai importantă expoziÈie a lui Escher care a avut loc vreodată în Marea Britanie, Èi prima din această Èară, în care au fost prezentate desenele originale ale artistului, precum Èi printurile sale. Mark Veldhuysen, titularul companiei MC Escher din Olanda, a exprimat atunci punctul de vedere al multor fani ai artistului: &#8222;Cred că este minunat că în sfârÈit cineva din Marea Britanie s-a trezit si a decis că ar trebui să aibă loc o expoziÈie Escher. Îl felicit pe Patrick Elliott”. Prin expoziÈia numită ”Uimitoarea lume a lui M.C. Escher”, s-a dorit o re-canonizare a artistului. Curatorii acestuia au declarat: &#8222;Sperăm că această expoziÈie va conduce, într-o oarecare măsură, spre reevaluarea artei sale&#8221;.</p>
<p><img class="wp-image-10969 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Relativity-300x285.jpg" alt="" width="322" height="306" /></p>
<p><strong><em>”To tell you the truth, I am rather perplexed by the concept of &#8216;art&#8217;. What one person considers to be &#8216;art&#8217; is often not &#8216;art&#8217; to another. &#8216;Beautiful&#8217; and &#8216;ugly&#8217; are old-fashioned concepts that are seldom applied these days; perhaps justifiably, who knows? Something repulsive, which gives you a moral hangover, and hurts your ears or eyes, may well be art. Only &#8216;kitsch&#8217; is not art &#8211; we&#8217;re all agreed about that. Indeed, but what is &#8216;kitsch&#8217;? If only I knew!”</em></strong></p>
<p>Se spune că un artist are nevoie de două calităÈi pentru a ajunge mare: imaginaÈie Èi tehnică. Escher a excelat în amândouă.</p>
<p>MiÈcarea hippie a anilor ’60 l-a văzut ca pe un pionier al artei psihedelice.</p>
<p>Însă Escher nu a aderat niciunei miÈcări, niciunui curent, nu s-a simÈit acasă în nicio miÈcare din câte încercau să-l revendice. Într-o scrisoare adresată unui prieten în 1969, artistul se referea Èi la hippioÈii din San Francisco care continuau să tipărească, fără vreun drept legal, lucrările lui de grafică. Odată i-a fost trimis un catalog al UniversităÈii Libere din California care conÈinea trei reproduceri ale lucrărilor sale alternând cu fotografii ale unor fete goale, seducătoare. Pentru Escher aceasta era o mostră de prost gust dar, în ciuda aparentei lipse de respect, tinerii erau fascinaÈi de viziunile lui Èi-l doreau în viaÈa lor. Chiar Èi atunci când, deranjat de îndrăzneala cu care Mick Jagger i s-a adresat folosindu-i prenumele, Escher i-a răspuns asistentului acestuia: “Te rog spune-i Domnului Jagger că nu sunt Maurits pentru el”, a fost conÈtient de admiraÈia Èi dorinÈa de apropiere a cântăreÈului.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong><em>”What I give form to in daylight is only one per cent of what I have seen in darkness.”</em></strong></p>
<p>Într-o prelegere din 1963 despre imposibil, Escher declara: “Dacă vrei să exprimi ceva imposibil, trebuie să respecÈi anumite reguli. Elementul de mister asupra căruia vrei să atragi atenÈia trebuie să fie încadrat Èi învăluit în lucruri evidente, uÈor de recunoscut, fireÈti.” &#8211; E ceea ce putem recunoaÈte în lucrările lui Èi unii consideră că îl defineÈte: un om obiÈnuit care face lucruri ieÈite din comun, extraordinare.</p>
<p><strong><em>”Hands, are the most honest part of the human body, they cannot lie as laughing eyes and the mouth can.”</em></strong></p>
<p>Escher considera că miÈcarea creionului pe hârtia albă este o formă de magie, că nu el e cel care creează formele, ci desenul îÈi are propria voinÈă, sau lipsă de voinÈă, atunci când contururile determină mâna să le urmărească, ca Èi cum artistul ar fi un medium. În 1953, Escher făcea publică opinia sa cu privire la diferenÈa dintre “oamenii care simt”- artiÈtii care se concentrează asupra formei umane, Èi “oamenii care gândesc” din categoria cărora simÈea că face Èi el parte, “entuziaÈtii realităÈii”, interesaÈi de “limbajul materiei, spaÈiului Èi universului”.</p>
<div id="attachment_10970" style="width: 438px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-10970" class="wp-image-10970" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Up-and-Down-139x300.jpg" alt="" width="428" height="923" /><p id="caption-attachment-10970" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p><strong><em>”Are you really sure that a floor can&#8217;t also be a ceiling?”</em></strong></p>
<p>Tema favorită a lui Escher, cea a scărilor, o găsim de exemplu în ”Casa Scărilor” (1951), Relativitate” (1953), ”Convex Èi Concav” (1955), ”Sus Èi Jos” (1947). În aceste desene, călătorii se întorc invariabil în punctul de plecare, parcursul lor e ciclic: în ”Casa Scărilor”, creaturi asemănătoare cu larvele urcă treptele suspendate doar pentru a se afla din nou în punctul de unde îÈi vor reîncepe ascensiunea. În ”Relativitate”, scările interioare ale unui mare conac sunt privite din mai multe unghiuri în acelaÈi timp. Figurine umanoide fără chip urcă sau coboară scările care par să conducă în toate direcÈiile dar Èinta, scopul deplasării lor, nu e posibil de identificat.</p>
<p><strong><em>”So let us then try to climb the mountain, not by stepping on what is below us, but to pull us up at what is above us, for my part at the stars; amen.”</em></strong></p>
<p>În 18 martie 1960, Escher încheie litografia ”Urcând Èi coborând” &#8211; cel mai cunoscut dintre obiectele imposibile create de Escher. Lucrarea a fost rezultatul unui remarcabil schimb de idei între artistul grafic Èi matematicianul britanic Roger Penrose. Acesta din urmă a descoperit lucrarea lui Escher la expoziÈia sa personală de la Muzeul Stedelijk din Amsterdam, care a avut loc în timpul Congresului InternaÈional al Matematicienilor din 1954.</p>
<p>Lucrarea lui Escher l-a impresionat profund pe matematicianul Penrose Èi, la scurt timp după aceea, a început să creeze chiar el &#8222;imagini imposibile&#8221;. Tatăl său, Lionel, expert în genetică Èi matematică, l-a ajutat Èi a proiectat câteva modele bazate pe desenele lui Roger. Împreună, au publicat un articol în ediÈia din februarie 1958 a Jurnalului britanic de psihologie numit &#8222;Obiecte imposibile: un tip special de iluzie vizuală&#8221;. Acesta a inclus un desen Èi un model tridimensional al unui zbor continuu de paÈi, care par să urce (sau să coboare) pentru totdeauna. Escher a primit o copie a articolului Èi de data aceasta el a fost cel impresionat. Articolul i-a dat idea lucrării ”Urcând Èi coborând” la care a început să lucreze la sfârÈitul anului 1959. În aprilie 1960 artistul le-a scris o scrisoare lui Roger Èi lui Lionel Penrose, în care le-a mulÈumit pentru invenÈia lor. Odată cu scrisoarea, le-a trimis Èi un exemplar din lucrarea ”Urcând Èi coborând”.</p>
<p><strong>“Only those who attempt the absurd will achieve the impossible. I think it’s in my basement…let me go upstairs and check.” </strong></p>
<div id="attachment_10971" style="width: 412px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10971" class="wp-image-10971" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Ascending-and-Descending-250x300.jpg" alt="" width="402" height="483" /><p id="caption-attachment-10971" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>Uimitoare este lucrarea “Urcând Èi coborând” din 1960 în care 2 rânduri de figuri umane trudesc din greu ca să urce mereu o scară eternă cu patru laturi, o scară imposibilă.</p>
<p>Escher îi admira mult pe Dostoievski Èi pe Camus – reprezentanÈi ai existenÈialismului &#8211; Èi a adus în atenÈie aceleaÈi teme profunde Èi dureroase. În timp ce lucra la “Urcând Èi coborând”, îi scria unui prieten: “Scara este un subiect mai degrabă trist, pesimist, foarte profund Èi absurd. Cu aceleaÈi întrebări pe buze, a murit Èi al nostru Albert Camus izbindu-se cu maÈina unui prieten de un copac. O moarte absurdă care m-a afectat. Da, da, urcăm Èi iar urcăm, ne imaginăm că suntem în ascensiune; fiecare pas este de aproximativ 10 inch înălÈime, teribil de obositor – Èi unde ne duce asta? Nicăieri”.</p>
<p>Această mostră de inutilitate este accentuată de cele două figuri care nu se află pe această scară veÈnică. Una îi priveÈte pe cei condamnaÈi la urcare, stând pe o terasă laterală; cealaltă este aÈezată pe o scară inferioară. “Două persoane recalcitrante care refuză deocamdată să ia parte la acest exerciÈiu. Asta nu le e de nici un folos dar, fără îndoială, mai devreme sau mai târziu vor fi aduse ca să constate ce greÈeală au făcut neconformându-se”.</p>
<p>Èi totuÈi, personajele urcă neîncetat scara, preferând această caznă nesfârÈită morÈii Èi resemnării. Alte chipuri fără nume ale lui Sisif. Pare să ne fie singura alegere acceptabilă.</p>
<p> ;</p>
<p>De aceeaÈi autoare citiÈi Èi: <a href="https://bel-esprit.ro/la-varsarea-fluviului/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">https://bel-esprit.ro/la-varsarea-fluviului/</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Eli Sandu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/8530bf699d49b000b8c2507a1bc3a78946978bdc5dfc47c78b6537b586cfd636?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/8530bf699d49b000b8c2507a1bc3a78946978bdc5dfc47c78b6537b586cfd636?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/eli-sandu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Eli Sandu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:ro&#100;&#105;ca&#095;paven&#064;ya&#104;oo.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>