
<p>Într-o lume năpădită de artificial, se mai poate găsi vreo dâră de lumină ? Probabil că da, dacă scormoneÈti cărările bătucite ale Istoriei Èi te laÈi ghidat de spoturile reci lansate de unul dintre cei mai surprinzători realizatori, Radu Afrim. Precum o Cordelie, subtilul creator îÈi declară dragostea în felul său, original, Èi îÈi invită spectatorii să descopere &#8211; într-o altă lumină &#8211; <em>Pădurea spânzuraÈilor</em>. Iconoclast asumat, Radu Afrim sparge tiparul relaÈiei cu textul de la care-a pornit prin argumentele sincere ale voinÈei sale de a afirma un univers personal, fără compromisuri. Artist cu o profundă vocaÈie a transformării, a bricolajului, a metisajului estetic, a reciclării, a remixului imaginilor Èi cuvintelor, transformă drama psihologică &; istorică într-o nouă raportare cu Istoria, într-o abordare à la Tarantino (<em><strong>Inglourious Basterds</strong>).</em></p>
<figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-4705" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/48363152_273269196668922_6431240284788490240_n.jpg" alt=""></figure> 
<p>AÈadar, în An Centenar, la Teatrul NaÈional din BucureÈti, se montează o dramatizare după opera lui Liviu Rebreanu: <a href="http://www.tnb.ro/ro/padurea-spanzuratilor"><strong>Pădurea spânzuraÈilor</strong></a>. Departe de teatrul angajat, vizionar în concepÈie, Radu Afrim atacă teme dure Èi formulează întrebări incomode unui public pe care-l provoacă dintr-o dublă perspectivă: conceptual, prin tematica discursului Èi prin destabilizarea estetică a formelor scenice reunite (grupuri de actori în miÈcare, proiecÈii video /<em>mapping</em>, univers sonor aparte &#8211; Lenuţa şi Teodora Purja sunt două interprete originare din comuna în care s-a născut Liviu Rebreanu, ambele emoÈionând prin măiestrie artistică ), reuÈind să confere o notă de natural unei drame istorice /de epocă.</p> 

<p>Realizatorul ne oferă din start elemente de compoziţie reunite în imagini surprinzătoare: bocetele autentice ale cântăreÈei care aminteÈte de corul tragic din Antichitate sunt alăturate imagistic unor butuci la capătul cărora tronează niÈte tineri (poză à la <em>Chippendales</em>) cu fierăstraie.</p>
<p><amp-vimeo data-videoid="320744569" layout="responsive" width="1530" height="861"></amp-vimeo></p>

<p>Radu Afrim este prins între pasiunea pentru literatură Èi nevoia organică de a exprima un adevăr personal cu mijloacele estetice ale unui climat postmodern. Prin efervescenÈa unor idei care scurtcircuitează gândul, Radu Afrim aminteÈte fiecărui spectator de propria sa umanitate. Structura narativă a poveÈtii sale se naÈte din spiritul cosmopolit al acestui regizor pentru care cartea Èi computerul sunt planete ale aceleiaÈi galaxii. Regizorul pune în discuÈie câteva dintre marile teme ale civilizaÈiei europene crepusculare, marcate încă de Istoria tulbure a secolului al XX-lea. Afrim vorbeÈte lumii prezentului despre violenÈele care-au zguduit o lume, au mutilat destine, despre raportul cu Divinitatea („căile” Èi „mâinile” Domnului prezente în spaÈiul de joc), despre credinÈe deÈarte &#8211; neputinţa omului de a iubi în măsura iubirii divine -, despre Eros (fantasmele dansante à la Pina Bausch), despre criza valorilor spiritului Èi despre sfârÈitul Istoriei (statuia soldatului chior din parcul în care dansează/pulsează un june ambetat de muzica ascultată la căÈti Èi petul de Coca-Cola lăsat de izbeliÈte). Cu asemenea ambiÈii lăsate la vedere, dar fără excesele „regizorilor de bibliotecă” (cei cu lecturi nedigerate până la capăt), Radu Afrim adresează întrebări dureroase conÈtiinÈei, dar Èi teatrului ca artă (neputinÈa teatrului de a rămâne sincer prin vechile sale mijloace), reconverteÈte spaÈiul scenic, totodată Èi energia interpreÈilor Èi demontează mecanismul urii la scară largă. Bunăoară, Afrim remixează textele canonice (incluse în <em>curricula</em> Ècolară preuniversitară) Èi creează o legitimitate proprie pe care o anunÈă din primele momente ale spectacolului («URA REA »/«Pădurea spânzuraÈilor»), bulversând (pe alocuri) orizontul de aÈteptări estetice ale privitorului din fotoliu. Cărăruia Èerpuitoare, care traversează scena (Scenografie: Cosmin Florea), conduce spre un „loc al pierzaniei”, punct fix din care se vor reconverti sensurile textului.</p>
<figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-4707" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/48403762_661840224213529_8593754918165151744_n.jpg" alt=""></figure>
<p>Ca în orice aventură a fantasticului (pendularea între real Èi fabulos, cum îl caracteriza Todorov), realitatea sălii de teatru funcÈionează ca un tărâm populat cu obiecte stranii (apariÈii din bestiarul arhaic, măÈti populare, tulnice, potop de lumini Èi copaci lăsaÈi din cer) Èi de ecrane de fundal. ProiecÈiile sunt extensii metaforice ale unui univers de mult apus sau al unuia ce nu poate fi redus la dimensiunile fizice ale scenei. Elementele carepopulează spaÈiul scenic (actori, imagini, proiecÈii, sunt coerent integrate, fără ca vreunul să-Èi revendice prioritatea. Radu Afrim orchestrează teatralitatea, cât Èi dimensiunea textului, fiindcă reasamblează corpusul literar originar (Liviu Rebreanu), transfigurându-l într-un scenariu dramatic. Imaginile proiectate potenÈează emoÈia produsă de glasul actorilor. SpaÈiul se completează, între «prezenÈa» interpretului Èi «imaginea» lui se iveÈte un raport de continuitate (Video <em>mapping</em>: Cozlac Andrei). Mizând pe valenÈele unor spaÈii înrudite (ecranul Èi scena), creează o vibraÈie uniformă, pentru că ambele sunt reflecÈii ale viziunii unui regizor ce pare să refuze o alegere decisivă. Meta-teatralitatea spaÈiului seduce prin natura complexă. Universul teatral compus Èi propus de Radu Afrim e un palimpsest tridimensional care conÈine un întreg arsenal cultural: citate, aluzii, ironii la tot pasul, <em>kitsch</em>. Poezia vizuală se intersectează cu vâna teatralităÈii neo-suprarealiste, în care legile fireÈti ale poveÈtii sunt sublim distorsionate (Generalul Karg &#8211; desăvârÈitul contorsionist Istvan Teglas) devine o fiinÈă de soiul „călăreÈul fără cap”, ce-Èi târăÈte galoanele-un gigantic lampadar <em>shabby chic</em>, iar valenÈele simbolice ale făpturii se pot decripta: lipsa de inimă &; minte, vanitatea. Gestul regizorului sugerează lumea exceselor în care trăim. Subtilul creator inserează Èi scurtcircuitează logica poveÈtii pentru câteva clipe, apelând la fragmente scenice amestecate într-o logică proprie. Regizorul urmăreÈte atât conturul microscopic al miÈcărilor, cât Èi elanul exploziv al volumelor scenice.</p>
<figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-4708" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/48376114_344829922914443_1335296789636448256_n.jpg" alt=""></figure><p>În actuala montare de la TNB, subiectul istoric, psihologic e doar un (subtil) pretext pentru explorări pertinente ale teatralităÈii, iar Sala Mare devine un veritabil laborator al Istoriei, al miÈcărilor la scară amplă. În spaÈiul larg de joc, regizorul eliberează actorul de constrângerile tabuurilor teatrale Èi îl ajută să elimine artificiile interpretării.</p>
<p>Odată cu rolul Apostol Bologa, tânărul Alexandru Potecean a primit un fel de card pentru succes. În spatele chipului de „apostol” se ascunde o mare forţă emoţională. Fără să recurgă la excese, convinge pur Èi simplu &#8211; prin atitudine, rostire Èi postură. Întreaga sa evoluţie marchează determinarea eroului apt să-şi înfrunte destinul potrivnic şi creează un personaj credibil. Apostol Bologa, întrupat de tânărul actor, aduce un suflu plin de naturaleţe şi are o indiscutabilă expresivitate scenică. Regizorul utilizează din plin ambiguitatea sentimentelor, interpunându-i lui Apostol (Alexandru Potecean) ConÈtiinÈa (MariusManole – tulburător ca prezenÈă, mai ales în proximitatea interpretelor demuzică populară autentică). Există Èi unele dublete în distribuÈie, astfel încât unii dintre actori sunt surprinÈi în duble ipostaze, de tipul faÈă-verso. Clasic în rigoare, actorul Richard Bovnoczki confirmă, prin replica personajului său, Klapka, drama laÈităÈii, a depersonalizării prin obedienÈă Èi teamă. Cu toate acestea, nu ezită să păÈească Èi-n ritm de „<em>Goalie Goalie</em>”. De asemenea, Andrei Atabay (Medic militar) punctează graniÈa fragilă dintre datorie Èi compromis, intr-o interpretare ce respiră o cuceritoare sinceritate.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>


<p>Grupurile de bărbaÈi (Andrei Atabay, Cristian Bota, Alexandru ChindriÈ, Tiberiu Enache, Vlad IonuÈ Popescu, Octavian Voina, Vlad Galer, Cosmin Ilie, CiprianValea, Silviu Mircescu, George Olar, Bogdan Iacob) devin energii incandescente, vehicule ale virilităÈii (cazone, cu aluzii Èi la Centrul de detenÈie de la <em>Guantanamo</em>), fără a pica, însă, în decorativism, Èi sunt supuse celui mai crâncen examen al funcÈionalităÈii (Coregrafie: Andrea Gavriliu). Actorii aleÈi de Radu Afrim se reduc la energie Èi spiritualitate. Interpretarea a scos în faÈa privitorilor un colectiv bine închegat Èi unitar.</p>

<p>O nouă încărcătură simbolică primeÈte personajul <strong>Doamna Bologa </strong>(Natalia Călin cucerind prin naturaleÈea Èi acurateÈea ardelenismelor), fiind umanizată de propriile slăbiciuni. ÎncruciÈările de trasee sentimentale din romanul lui Rebreanu alimentează generos resorturile dramatice ale scenariului. Astfel, Ilona(Raluca Aprodu) este un veritabil magnet, în jurul ei gravitează evenimentele, în vapori de un naturalism discret-fantastic. Fata cu cosiÈe împletite, purtând laibăr unguresc sau doar în cămăÈuÈa/neglijeu poate părea o prezenţă explozivă. În spatele unui fizic provocator, tânăra ascunde, totuşi, o fragilitate ce se va lăsa dezvăluită pe tot parcursul spectacolului. Tot pe coordonate incitante se poziÈionează Èi Marta (Ada GaleÈ, fermecătoare de sub pletele aurii ale perucii), dar într-o versiune ironic-moralizatoare a frivolei (cochetează cu locotentul ungur „multiplicat”, devenit personaj colectiv). Nu în ultimul rând, ne sunt prezentate dimensiunile umanitare (proiecÈii video) &#8211; importantele contribuÈii ale femeilor din Ardeal în Primul Război Mondial (maturizarea relativ rapidă a organizaÈiilor de femei).</p>
<ul class="wp-block-gallery columns-1 is-cropped wp-block-gallery-1 is-layout-flex wp-block-gallery-is-layout-flex">
<li class="blocks-gallery-item">
<figure><img class="wp-image-4715" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/Padurea-spanzuratilor-2-.jpg" alt="" data-id="4715" data-link="https://bel-esprit.ro/?attachment_id=4715"></figure>
</li>
</ul>
<p>SpaÈiul devine o combinaÈie neverosimilă de haos Èi (aparentă) ordine, pendularea între aÈa-zisa rigoare militărească Èi o nebunie a lumii dezăgăzuite, într-o explozie de energie. Cel care priveÈte e izbit de energia frustă a grupurilor în miÈcare, fie că e vorba despre lumea revolută a războiului, fie că reprezintă o actualitate colcăitoare. În fapt, <strong>Pădurea spânzuraÈilor </strong>afrimiană e un comentariu asupra mijloacelor artei teatrale, într-o epocă atât de confuză de fragmentare Èi depersonalizare.</p>
 
<p><strong><a href="http://www.tnb.ro/ro/padurea-spanzuratilor#tabs-1">Pădurea spânzuraÈilor</a> </strong>devine un conglomerat de coduri culturale diferite, directorul de scenă face artă pentru o nouă generaÈie de spectatori, al cărei orizont existenÈial e infiltrat de imagini video, de internet, de <em>clubbing</em>, tinerii mărÈăluiesc prin scenă cu adevărate extensii ale braÈelor: nelipsitele <em>gadgeturi</em>, astfel montarea capătă contururi polifonice (ce duc la identificări din lumea actuală). Amestecului dozat de imagini video Èi muzică remixată îi corespunde în planul ideilor o intertextualitate Èi o intervizualitate în care se regăsesc diferite surse. În versiunea afrimiană, <strong>Pădurea spânzuraÈilor</strong> este o operă scenică în care imaginile, implicit Èi spaÈiul, se nasc din viziuni Èi sensibilităÈi proprii. Umanitatea abulică pe care spectacolul o dezvăluie se miÈcă încontinuu. Unica rigoare este cea impusă de regizor actorilor, care compun cu bună ÈtiinÈă imaginile dispersate ale unui haos uman. Cioburile unei umanităÈi distorsionate de ură trezesc stări contradictorii Èi transmit un mesaj dureros.</p> 

<p>Ca un moralist discret, Afrim a scormonit textul lui Rebreanu Èi-a transformat <strong>Pădurea spânzuraÈilor</strong>într-o <em>panoramă a deÈertăciunilor </em>Èi-a făcut o reverenÈă în faÈa Istoriei, cultivând autenticitatea.</p>
 
<p><strong><a href="http://www.tnb.ro/ro/padurea-spanzuratilor#tabs-1">Pădurea spânzuraţilor</a></strong></p> 

<p><strong>după Liviu Rebreanu</strong></p>
 
<p>Regie: <a href="http://www.tnb.ro/ro/radu-afrim">Radu Afrim</a></p> 
 
<p>Scenariu: <a href="http://www.tnb.ro/ro/radu-afrim">Radu Afrim</a></p> 
 
<p>Univers sonor: <a href="http://www.tnb.ro/ro/radu-afrim">Radu Afrim</a></p> 
<p>Scenografie: Cosmin Florea</p><p>Coregrafie: Andrea Gavriliu</p><p>Video Mapping: Andrei Cozlac</p><p>Asistent regie: Victor Tunsu, Flavia Giurgiu, Mădălina Ciupitu</p><p>Asistent costume: Andreea Diana Nistor, Alexandra Budianu</p> 
<p>Asistent decor: <a href="http://www.tnb.ro/ro/gabi-albu">Gabi Albu</a></p> 
<p>Regia tehnică: Costi Lupşa</p>
<p><strong>Data premierei: </strong>16.12.2018</p>

<p><strong>Durata: </strong>3 h 30 min / <strong>Pauză: </strong>Da</p>
 
<table class="wp-block-table"> 
<tbody> 
<tr> 
<td>Apostol Bologa:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/alexandru-potocean"><strong>Alexandru Potocean</strong></a></td> 
<td> </td> 
<td>Conştiinţa:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/marius-manole"><strong>Marius Manole</strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Klapka:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/richard-bovnoczki"><strong>Richard Bovnoczki</strong></a></td> 
<td> </td> 
<td>Petre:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/ciprian-nicula"><strong>Ciprian Nicula</strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Ilona:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/raluca-aprodu"><strong>Raluca Aprodu</strong></a></td> 
<td> </td> 
<td>Locotenent Varga, Generalul Karg:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/istvan-teglas"><strong>Istvan Teglas</strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Paul Vidor:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/vitalie-bichir"><strong>Vitalie Bichir</strong></a></td> 
<td> </td> 
<td>Doamna Bologa:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/natalia-calin"><strong>Natalia Călin</strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Marta, Ţărancă:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/ada-gales"><strong>Ada GaleÈ</strong></a></td> 
<td> </td> 
<td>Preotul Boteanu, Muzicant:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/florin-calbajos"><strong>Florin Călbăjos</strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Preoteasa, Soră medicală:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/alexandra-salceanu"><strong>Alexandra Sălceanu</strong></a></td> 
<td> </td> 
<td>Caporal, Muzicant:</td> 
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/emilian-marnea"><strong>Emilian Mârnea</strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Cervenco:</td> 
<td><strong>Liviu Popa </strong></td> 
<td> </td> 
<td>Colonelul Gross:</td> 
<td><strong>Cristian Bota </strong></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>PălăgieÈu, Soldat:</td> 
<td><strong>Alexandru ChindriÈ </strong></td> 
<td> </td> 
<td>Svoboda, Soldat:</td> 
<td><strong>Octavian Voina </strong></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Medic militar, Soldat:</td> 
<td><strong>Andrei Atabay </strong></td> 
<td> </td> 
<td>Soldat:</td> 
<td><strong>Vlad Galer <br />Cosmin Ilie <br />Ciprian Valea <br /></strong><a href="http://www.tnb.ro/ro/silviu-mircescu"><strong>Silviu Mircescu </strong></a></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Ţărancă, Soldat:</td> 
<td><strong>Flavia Giurgiu </strong></td> 
<td> </td> 
<td>Vasile, Soldat:</td> 
<td><strong>George Olar </strong></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Adolescent, Soldat:</td> 
<td><strong>Tiberiu Enache </strong></td> 
<td> </td> 
<td>Ofiţer:</td> 
<td><strong>Bogdan Iacob </strong></td> 
</tr> 
<tr> 
<td>Soldat &#8211; Poet:</td> 
<td><strong>Vlad IonuÈ Popescu </strong></td> 
<td> </td> 
<td>Interprete:</td> 
<td><strong>LenuÈa Èi Teodora Purja </strong></td> 
</tr> 
</tbody> 
</table> 

<p><strong>Foto: Adi Bulboacă (www.tnb.ro)</strong></p>
 
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/less-is-more/" target="_blank" rel="noreferrer noopener" aria-label="CitiÈi Èi Less is more, de aceeaÈi autoare. (se deschide într-o filă nouă)">Less is more</a></strong>, de aceeaÈi autoare.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:m&#097;&#100;&#097;li&#110;&#097;.du&#109;i&#116;&#114;ac&#104;e&#064;&#121;m&#097;i&#108;&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>