<p>Dimitrie Cantemir, Lorenzo de Medici al nostru</p>
<p>Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 Èi 1710 &#8211; 1711) Èi un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupaÈiile sale diverse s-au numărat cele de: enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog Èi compozitor. A fost membru al Academiei de ÈtiinÈe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „<em>un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinÈ moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru</em>”.<br />
În 1710 a fost pus la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate faÈă de Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuÈi un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor în Bătălia de la StănileÈti. În consecinÈă, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde Èi-a petrecut restul vieÈii dedicându-se preocupărilor intelectuale.<br />
Dimitrie Cantemir a fost un om politic cu o vastă cultură, cunoscător al mai multor limbi : limba latină, limba arabă, limba franceză, limba turcă, limba greacă modernă, limba italiană, limba rusă, limba persană, limba română.<br />
Ca apartenenÈă nobiliară, el a avut titlul de cneaz ; a fost domn al Moldovei Èi a făcut parte din tr-o familie nobiliară, aceea a CantemireÈtilor.<br />
Imaginea cu denumirea „Portret din tinereÈe” care se află în «Le musée des beaux-arts de Rouen»” a fost reprodusă de timpuriu în lucrarea <em>Dimitrie Cantemir. ViaÈa Èi opera în imagini</em> (1963), alcătuită de Scarlat Callimachi È.a.<a href="#_ftn1" name="_ftnref1">[1]</a>, unde se indică Èi sursa ilustraÈiei: biblioteca Academiei R.P.R., cabinetul de stampe.</p>
<p>Sub ilustraÈia din Scarlat Callimachi, se poate citi denumirea dată de muzeul respectiv acestui portret: <em>Inconnu. Un Hospodar de Valachie</em>. Pe pagina alăturată (p.24) este redat un citat din prefaÈa scrisă de Nicolae Iorga la lucrarea <em>Dimitrie Cantemir: ViaÈa lui Constantin Vodă Cantemir</em> (p. IX)<a href="#_ftn2" name="_ftnref2">[2]</a>: „<em>Portretul de la Rouen îl arată cu ochii săi vii în faÈa fină, isprăvită cu o bărbie de voinÈă. Are haina de brocart de aur a situaÈiei sale Èi sabia feciorului domnesc&#8230; Dar pe buclele creÈe ale perucei, sistem Ludovic al XIV-lea, turbanul alb Èi albastru arată contactul cu cealaltă cultură: a Stambulului turc.</em>”</p>
<p><strong>Tratatul de la LuÈk</strong> a fost publicat de Cantemir în spaÈiul german. În politica externă s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxă, opusă Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei marii boierimi Èi a fost împotriva transformării Èăranilor liberi în Èerbi. În monografia închinată marelui cărturar moldovean, P.P. Panaitescu<a href="#_ftn3" name="_ftnref3">[3]</a> consideră că încă din tinereÈe, D. Cantemir ar fi urmărit realizarea unui scop bine determinat, Èi anume instaurarea monarhiei absolute Èi ereditare în Moldova, împotriva anarhiei feudale a boierilor.</p>
<div id="attachment_51904" style="width: 387px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/08/cantemir.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-51904" class=" wp-image-51904" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/08/cantemir.jpg" alt="" width="377" height="474" /></a><p id="caption-attachment-51904" class="wp-caption-text">pinterest.com</p></div>
<p>A scris <em>Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor</em>, susÈinând latinitatea limbii Èi a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul că româna are patru dialecte. Această lucrare a devenit o referinÈă fundamentală pentru corifeii Ècolii Ardelene.<a href="#_ftn4" name="_ftnref4">[4]</a></p>
<p>Cităm câteva titluri din vasta sa opera:</p>
<ul>
<li><em><strong>Divanul sau Gâlceava înÈeleptului cu lumea sau GiudeÈul sufletului cu trupul,</strong></em> 1698</li>
<li><em><strong>Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago</strong></em>, 1700</li>
<li><em><strong>Istoria Ieroglifică,</strong></em> 1703-1705</li>
<li><em><strong>Istoria CreÈterii Èi DescreÈterii Imperiului Otoman</strong></em>, 1714-1716</li>
<li><em><strong>Collectanea Orientalia</strong></em>, 1722-1723</li>
</ul>
<p> ;</p>
<p><strong><em>Descriptio Moldaviae,1714-1716</em></strong></p>
<p>Scrisă în latină (1714 &#8211; 1716), când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin, <em>Descriptio Moldaviae</em> (<em>Descrierea Moldovei)</em> reprezintă prima prezentare interdisciplinară (geografie, demografie, etnografie, cartografie, psihologie colectivă) a Moldovei Èi locuitorilor ei. Descrierea Moldovei are trei părÈi: o primă parte consacrată descrierii geografiei, unde sunt prezentate relieful, bogăÈiile Èi organizarea administrativă a Èării; partea a două se ocupă de politică, descriind pe larg forma de guvernământ, ceremonialul de la curtea domnească, armata, justiÈia, finanÈele, clasele sociale Èi politice, obiceiurile; ultima parte este consacrată religiei, culturii, cuprinzând Èi un capitol despre limba Èi literatura moldoveană. În <em>Descrierea Moldovei</em>, principele cărturar dă lista familiilor boiereÈti din Èară. Sunt consemnate numele a 77 familii boiereÈti&#8230; A fost prezentată harta Moldovei, în manuscris ( în latină: <em>Tabula Geographica Moldauiae</em>), aceasta fiind prima hartă reală a Èării, conÈinând detalii geografice, precum Èi informaÈii administrative. Descrierea Moldovei a fost tradusă pentru întâia oară în limba germană de J. Redslob, abia în 1769-1770 (cu titlul <em>Beschreibung der Moldau</em>) Èi publicată de către Anton Friedrich Büsching<a href="#_ftn5" name="_ftnref5">[5]</a>, iar în româneÈte în anul 1825, sub titlul „<em>Scrisoarea Moldovei</em>, la Mănăstirea NeamÈ; ediÈia a II-a, IaÈi,1851, sub titlul <em>Descrierea Moldaviei</em>. Manuscrisul original al lucrării <em>Descriptio Moldaviae</em> se află la Bibliothèque Nationale din Paris. Prima ediÈie critică a fost realizată de Dan SluÈanschi în 2006.</p>
<p>Cu această operă, Dimitrie Cantemir trece în cea de a treia perioadă a activităÈii sale de scriitor, o perioadă desfăÈurată în timpul Èederii sale în Rusia Èi care se caracterizează prin tratarea temei ÈtiinÈifice. Este o perioadă total diferită pentru viziunea sa de scriitor, lăsând în urmă operele de natură mistică Èi literar-istorică. Opera a fost realizată în întregime în Rusia Èi are ca Èi scop principal proiectarea Moldovei pe scena lumii învăÈate din Europa. Ea oferă informaÈii geografice, imagini vizuale Èi detalii ale vieÈii poporului, precum Èi informaÈii din spectrul politic, economic al Moldovei, toate acestea compunând o primă scriere ÈtiinÈifică a unui român. Se consideră că această lucrare a fost redactată în paralel cu o altă mare lucrare a sa, respectiv cu <em>Istoria Imperiului Otoman</em>. Pe parcursul scrierii sale a folosit izvoare moldovene, precum letopiseÈele lui Grigore Ureche, scrierile lui Miron Costin Èi a lui Nicolae Costin. Cu toate că foloseÈte documente interne, Cantemir nu se limitează doar la acestea, ci consultă Èi scrierile autorilor antici, de exemplu îl citează pe Ptolemeu, pe Strabo, Eutropiu, Ammian Marcelin<a href="#_ftn6" name="_ftnref6">[6]</a></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Ètefan Ciobanu<a href="#_ftn7" name="_ftnref7">[7]</a> îl citează pe istoricul rus Dmitri BantâÈ-Kamenskii (1788&#8211;1850) care în dicÈionarul &#8222;Slovar dostopamiatnîh liudei Russkoi zemli (<em>DicÈionarul oamenilor însemnaÈi ai Èării ruseÈti</em>) , Moscova, 1836, vol.III, îl considera pe Dimitrie Cantemir ca pe „<em>cel mai învăÈat bărbat în Rusia din timpurile lui Petru cel Mare. CunoÈtinÈele lui vaste în limbile persană, arabă Èi turcă, veselia desăvârÈită în conduită Èi convorbiri i-au atras iubirea tuturor societăÈilor a căror podoabă a fost</em>.<a href="#_ftn8" name="_ftnref8">[8]</a>”</p>
<p><strong>Obs.</strong> Ne oprim asupra numelui MOLDOVA. Controversat, se consideră că ar fi nume dacic, întrucât multe denumiri dacice se termină în particula – <em>dava. </em>Dimitrie Cantemir ne prezintă o istorioară ce pare a fi legendară, pe care o reproducem mai jos. Este primul său comentariu în <em>Descriptio…</em></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/Dimitrie_Cantemir_-_Portrait_from_Descriptio_Moldaviae_1716_crop.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-28206" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/Dimitrie_Cantemir_-_Portrait_from_Descriptio_Moldaviae_1716_crop-330x299.jpg" alt="" width="330" height="299" /></a></p>
<p>PARTEA GEOGRAFICĂ<a href="#_ftn9" name="_ftnref9">[9]</a></p>
<p>Capitolul I</p>
<p>DESPRE NUMELE CEL VECHI ÈI CEL DE ACUM AL MOLDOVEI</p>
<p>„Toată Èara pe care o numim astăzi Moldova, precum Èi Èinuturile învecinate dinspre asfinÈit, au fost stăpânite la început de sciÈi, care cuceriseră aproape trei părÈi ale lumii, cu toate că, după obiceiul lor strămoÈesc, ei nu aveau aÈezări statornice. Pe lângă feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii, grecii i-au numit pe locuitorii acestor Èinuturi când <em>geÈi,</em> când <em>daci</em>. Sub stăpânirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.</p>
<p>După ce acest popor pierdu pe regele <em>Decebal</em>, biruit de viteazul <em>Nerva Traian</em>, a fost transformat în provincie romană, pământul fiind împărÈit cetăÈenilor romani, după care s-a deosebit în trei părÈi : mărginaÈă, de mijloc Èi muntoasă.</p>
<p>În cea dintâi se cuprindea o parte din Ungaria de astăzi Èi Valahia, în a doua Transilvania, iar în cea de pe urmă, cea mai mare parte a Moldovei noastre, aÈezată între Dunăre Èi Prut, împreună cu Èinuturile de la hotar ale Valahiei. În epoca următoare, când Imperiul otoman a început să decadă, barbarii – Èi anume sarmaÈii, hunii Èi goÈii – au pustiit Moldova de mai multe ori Èi au silit pe coloniÈtii romani să fugă în munÈi, ca să caute loc de adăpost împotriva cruzimii lor, în partea muntoasă a MaramureÈului. După ce au vieÈuit acolo câteva sute de ani, apăraÈi ca într-o cetate naturală, cu voievozii Èi legile lor, deoarece populaÈia s-a înmulÈit peste măsură, <em>DragoÈ</em>, un fiu al voievodului lor <em>Bogdan</em>, se hotărî în cele din urmă să cuteze un marÈ peste munÈi, spre răsărit, însoÈit la început numai de trei sute de oameni, ca Èi cum ar pleca la vânătoare. Pe drum dădu din întâmplare peste un bou sălbatic, numit de moldoveni zimbru, Èi, tot gonindu-l, ajunse la poalele munÈilor.</p>
<p>Când căÈeaua lui de vânătoare, căreia-i zicea <em>Molda</em> Èi pe care o iubea foarte mult, se repezi întărâtată împotriva fiarei, bourul se azvârli într-un râu, unde săgeÈile îl uciseră, dar Èi căÈeaua, care sărise în apă după fiara fugărită, fu luată de undele repezi.</p>
<p>Întru pomenirea acestei întâmplări, DragoÈ fu cel dintâi care numi acest râu <em>Moldova</em>, iar locul unde se petrecuseră acestea îi dădu numele de <em>Roman</em>, după numele seminÈiei sale Èi luă ca stemă a noului său principat capul bourului. După aceea, când cercetă Èinuturile învecinate Èi găsi câmpuri roditoare cu ape îmbelÈugate, târguri, cetăÈi întărite, dar părăsite de locuitori, povesti alor săi despre ceea ce descoperise, îndemnându-i să pună stăpânire pe pământul acesta atât de roditor. Oamenii tineri din neamul lui Roman îÈi urmară domnul de bunăvoie Èi, cu bucurie, trecură munÈii împreună cu el, în cete mari, aÈezându-se după aceea în Èinuturile aflate într-un chip atât de minunat, iar pe DragoÈ, cel care le aflase, îl numiră cel dintâi domn al Èării noi. Întoarsă în acest chip stăpânitorilor de odinioară, Èara îÈi pierdu, odată cu legile trase din dreptul civil roman, Èi numele dacic, Èi latinesc Èi atât străinii, cât Èi locuitorii ei înÈiÈi îi ziseră <em>Moldova</em>, după apa <em>Moldei.</em></p>
<p>Dar nici această numire n-a rămas peste tot, căci turcii, care pătrundeau adesea cu oaste prin Moldova, către Èările vecine ocupate de dânÈii în Europa, au dat moldovenilor mai întâi numele de <em>akvlach<a href="#_ftn10" name="_ftnref10"><strong>[10]</strong></a></em>. Apoi, când Bogdan, după voia cea din urmă a tatălui său Ètefan cel Mare, le-a închinat Èara, turcii, obiÈnuiÈi să numească Èările supuse după numele domnitorilor, au început să-i zică <em>Bogdan</em>; totuÈi vechiul nume s-a păstrat în limba tătărască, vecinii din partea cealaltă, leÈii Èi ruÈii numindu-i moldoveni valahi, adică valÈi sau italieni, iar valahilor care locuiesc în munÈi zicându-le munteni, adică oameni de peste munte”. (Dimitrie Cantemir, <em>Descriptio Moldaviae, sursa citată din pdf</em>)</p>
<p> ;</p>
<p>SelecÈiuni (sursa: internet) Èi citate (<em>Descriptio Moldaviae</em>) realizate de Florica Patan</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1">[1]</a> Dimitrie Cantemir. ViaÈa Èi opera în imagini. Volum alcătuit de Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena Georgescu- Ionescu BucureÈti, 1963, Muzeul Româno&#8211;Rus, p.25</p>
<p><a href="#_ftnref2" name="_ftn2">[2]</a> Dimitrie Cantemir : <em>ViaÈa lui Constantin-vodă Cantemir</em>. Text latin revăzut Èi traducere românească de N.Iorga. BucureÈti, Tipografia cărÈilor bisericeÈti, 1924, 127 p.</p>
<p><a href="#_ftnref3" name="_ftn3">[3]</a> P.P. Panaitescu. <em>Dimitrie Cantemir, viaÈa Èi opera</em>, în Biblioteca istorică, III, Editura Academiei, 1958</p>
<p><a href="#_ftnref4" name="_ftn4">[4]</a><em>Le Petit Robert des noms propres</em>. Rédaction dirigée par Alain Rey. Nouvelle édition refondue et augmentée, (p. 370) mai, 2003, Paris. ISBN 2-85036-820-2</p>
<p><a href="#_ftnref5" name="_ftn5">[5]</a> Ètefan Lemny, <em>CantemireÈtii: aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea</em>. PrefaÈă de Emmanuel Le Roy Ladurie. Trad. de Magda Jeanrenaud. IaÈi, Polirom, 2013, p.32</p>
<p><a href="#_ftnref6" name="_ftn6">[6]</a> Panaitescu, P.P. (1958). <em>Dimitrie Cantemir, viaÈa Èi opera</em>. Ed. Academiei Republicii Populare Române. p. 153.//</p>
<p><a href="#_ftnref7" name="_ftn7">[7]</a> Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, Academia Română, Memoriile SecÈiunii Literare. Seria III, Tom II, Mem.5. Ed. Cultura NaÈională ,BucureÈti, 1925. Ed. a II-a, BucureÈti, 2000, p. 51.</p>
<p><a href="#_ftnref8" name="_ftn8">[8]</a> Ètefan Ciobanu<em>, Dimitrie Cantemir în Rusia</em>. Academia Română, Memoriile SecÈiunii Literare. Seria III, Tom II, Mem.5. Ed. Cultura NaÈională ,BucureÈti, 1925. Ed. a II-a, BucureÈti, 2000</p>
<p><a href="#_ftnref9" name="_ftn9">[9]</a> https://cantemir.asm.md/files/u1/descrierea_moldovei.pdf</p>
<p> ;</p>
<p><a href="#_ftnref10" name="_ftn10">[10]</a> Toate sublinierile pe textul citat apar în pdf
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Florica Patan' src='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/patan/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florica Patan</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut într-o zi de duminică, în miezul ei Èi-n miezul iernii, cu nămeÈi înalÈi, cât casa, îi percepeam albaÈtri, de aceea albastrul mă fascinează Èi acum. Èi miezul mă fascinează, miezul cuvintelor Èi al ideilor ce vin la mine pe rând ca într-un puzzle al vieÈii, cu mult albastru din sevele cerului de suflet, de văzduh, de lacrimă&#8230;</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;&#108;o&#114;i&#112;atan&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>