<p>Ziua de 31 august este oficial recunoscută drept „Ziua Limbii Române”, sau, după cum este cunoscută peste Prut, „Limba noastră”. Câteva idei despre limba în care ne-am născut Èi ne trăim viaÈa Èi moartea par a se cristaliza cu greu, pentru că în minte se aude vocea lui Nichita, care o îmbrăcase în cele mai fine mătăsuri de gând:</p>
<p><em>„A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.&#8221;</em>Èi cum să nu te încerce sfiala în faÈa acestui univers rotitor de sonorităÈi în care s-a scris ”Luceafărul”, în care Èi-a plâns Goga neostoitul <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a> de casă, plecat de la ai lui, în care s-a zămislit ”cu Èapte frunÈi” Arghezi ca să-l caute pe Dumnezeu Èi să-l apropie sufletului însetat de sacru… Vibrând în sonurile limbii noastre, simÈi că devii întru FiinÈă, pentru că aÈa a lăsat Noica vorbă românească sus la PăltiniÈ, aproape de cerul albastru întins protector peste creÈtet de munte treaz de vise, acolo unde trăieÈti în matca spiritului tău, respiri Èi simÈi bătaia inimii în româneÈte… PăÈeÈte-ncet pe urme de istorie, să se audă numai glasul înecat în sânge al celor care te-au apărat în limba ta, cu toate câmpurile verzi Èi marea cea infinit albastră Èi cu toÈi brazii ”păltinaÈi” de pe-o ”gură de rai” Èi ocroteÈte-i tu toate silabele sfinte, aÈa cum ai primit moÈtenire de la înaintaÈii poeÈi VăcăreÈti care au pus temelie: ”creÈterea limbei româneÈti / Èi-a patriei cinstire”… Èi nu uita că viaÈa ta e scrisă toată în slovele acestei limbi, cu fiecare gând Èi fiecare stea, păstreaz-o în inima ta curată ca argintul, pentru că ea Èi-a fost cântare de botez, oraÈie de nuntă Èi bocet la înmormântare…</p>
<p>“<strong><em>Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare…</em></strong>” (Mihai Eminescu)</p>
<p style="text-align: center;">*<br />
„<em><strong>Limba <u>română</u> are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba <u>română</u> are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor&#8230; Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseşte <u>este</u> îndrăzneala.</strong></em>”(Petre ÈuÈea)</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;">*<br />
„<em><strong>A vorbi despre limba în care gîndeÈti, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. FrumuseÈea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română&#8230; Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanÈă aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observaÈie, această relevaÈie am avut-o abia atunci cînd am învăÈat o altă limbă.</strong></em>”</p>
<p>„<em><strong>Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate Èi frumoase. Dar atât de proprie, atît de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părÈi coincidente, odată este patrie de pământ Èi de piatră Èi încă odată este numele patriei de pământ Èi de piatră. Numele patriei este tot patrie.</strong></em></p>
<p><em><strong>O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăÈte, de aceea, pentru mine viaÈa se trăieÈte.</strong></em>” (Nichita Stănescu)</p>
<p><img class="aligncenter size-large wp-image-6894" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/1097695_590915321033912_8370117795937835579_o-1024x571.jpg" alt="" width="1024" height="571"></p>
<p style="text-align: center;">*<br />
<em><strong>„Când o limbă îÈi dă: obârÈia, tăria de-a rezista Èi putinÈa de-a uni Èi face o naÈiune, iar în actual îÈi dă deschiderea către unele limbi de seamă ale lumii, deschiderea către cultura îmblânzitoare a furor-ului ÈtiinÈific Èi chiar deschiderea către o logică a cugetului gânditor, nu numai a celui operator, atunci limba aceea nu este o piesă de arhivă. Arhivari sunt cei care o Èin sub obroc.</strong></em></p>
<p><em><strong>Ea, în schimb, îÈi arată drumul, Èi apoi îÈi dă drumul, te eliberează până Èi de ea însăÈi, către isprăvile pe care veacul îÈi cere să le faci!</strong></em></p>
<p><em><strong>Dar tot ea îÈi spune, pe orice căi a-i apuca-o: „Vita sine cultura quasi imago mortis est”.” </strong></em>(Constantin Noica)</p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<p style="text-align: left;"><em>„<strong>Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conţine. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ţi-o conferă, de parcă aş avea două staţii, una a limbii pe care o întrebuinţez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoţeşte permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoţesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi.</strong></em>” (Herta Muller)
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pcon&#099;&#117;r&#115;&#064;&#121;ah&#111;o&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>