Bucuria mea de Ziua Dansului (29 aprilie) și de cea a zilei de naștere a Penelopei Cruz (28 aprilie 1974) se împletește într-o poveste îngemănată.
Ființa umană se exprimă artistic în moduri atât de minunat diferite și totuși asemănătoare, prin acea undă de freamăt și emoție stârnită în apele oglinzii semenilor. Ne uimim și ne încântăm unii pe alții prin grația, naturalețea și nevoia impetuoasă de a (ne) dărui frumusețe. Doar din asta suntem făcuți, nu-i așa?!
Baletul – numitor comun
29 aprilie a fost instituită drept Ziua Internațională a Dansului, în 1982, la inițiativa Consiliului Internațional al Dansului, organizație din cadrul UNESCO. În acest fel este celebrat atât dansul ca formă de artă, cât și fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727.
Penélope Cruz, actrița spaniolă ce întruchipează atât de intens și veridic arderea în personaje complicate și pasionale, a crescut, în afara Madridului, cu imensa dorință de a dansa. Timp de nouă ani s-a antrenat și a studiat baletul la Conservatorul Național din Madrid; a primit, de asemenea, o pregătire amplificată în dansul clasic și jazz și a studiat teatrul la New York.
„Ambiţia mea este să fiu fericită mereu.”
Penélope Cruz – micuță balerină
Prima actriță spaniolă care a câștigat Oscar
Declarația Penelopei Cruz, în urma câștigării Oscarului pentru cel mai bun rol secundar pentru partitura din filmul Vicky Cristina Barcelona, în 2009, confirmă, încă odată, rolul pe care l-a jucat baletul și dansul în viața ei:
Oscar în 2009
„Încă nu îmi vine să cred că am câștigat Oscarul din cauza modului în care am crescut.
Și numai să visez să devin actriță și să-mi câștig viața din asta suna a pură ficțiune în mediul meu. Știi, vin dintr-o familie în care aveam doar ce era nevoie pentru a supraviețui. Deci, să visez despre acest tip de slujbă era o nebunie.„
Cu toate acestea, ea a spus că dansul a fost factorul determinant în rolurile sale de actorie.
„Dacă nu aș fi avut disciplina din toți acei ani în lumea dansului, ar fi fost mult, mult mai greu.”
La mulți ani, Penelope! – foto de revista ELLE, noiembrie 2013
La 15 ani după primul lor sărut
Pare că au fost necesari 15 ani și finalizarea a 2 filme pentru ca Penélope Cruz și Javier Bardem să-și dea seama că sunt unul al celuilalt. Cuplul spaniol care câștiga Oscarul a avut marea șansă să se îndrăgostească la începutul carierei. Soarta i-a reunit din nou, la momentul potrivit, pentru a începe o poveste de dragoste, cea adevărată, dincolo de faldurile unduioase ale cortinei…
Cum a început
O primă tulburare au avut-o în fața camerei, în 1992, în filmul de comedie spaniol Jamón Jamón. Penélope Cruz era, încă, o copilă, iar partenerul ei, Javier Bardem, aflat la începutul celei de a treia decade a vieții, încerca să-i câștige inima într-un rol de macho. Bardem a explicat, ani mai târziu că între ei a existat o chimie evidentă, chiar dacă nu s-a întâmplat nimic atunci.
Penélope Cruz, Javier Bardem in Jamón Jamón
Fiecare și-a văzut de viață
Când a împlinit 20 de ani, Cruz s-a mutat în New York pentru a studia engleza și baletul. Atât ea cât și Bardem și-au continuat dezvoltarea carierei și și-au văzut de viață. Penélope a început o carieră la Hollywood și a intrat într-o vâltoare cu Tom Cruise, după ce s-au cunoscut în timp ce filmau Vanilla Sky, în timpul acesta Bardem câștigându-și apreciatul rol în „No Country for Old Men”.
Crush-ul
Filmul Vicky Cristina Barcelona i-a reunit pe amândoi sub regia lui Woody Allen. Abea atunci, Javier i-a stârnit interesul Penelopei. Au recunoscut că în timpul filmării, niciunul dintre ei nu a îndrăznit să facă prima mișcare, au vrut să păstreze ”eticheta”, profesional, până în ultima zi de filmare.
Din fericire pentru ei, un prieten a lansat o petrecere de final de filmare și, ei bine, restul este istorie…
Cred că pentru orice bărbat, focul unei femei ca Penélope e minunat de admirat și încălzit teribilisme virile neangajante, dar dificil de îndrăznit și de asumat să trăiești cu el. Tocmai de aceea au existat îndoieli, Bardem a mărturisit că a ezitat la început, rolul jucat de Cruz, care era o femeie copleșitoare și pasionată, îl impresionase în așa fel încât se întreba dacă își dorea cu adevărat acel tip de femeie în viața lui. El se alintă acum și spune că acele scene erau doar ficțiune, iar viața lor reală, împreună, este un refugiu și o oază de pace. Ce frumos!
Căsătoria
În 2010, la Cannes, Javier Bardem a câștigat premiul „Cel mai bun actor” pentru Biutiful și a dedicat câteva cuvinte iubitei sale:
„Prietena, partenera, dragostea mea, Penélope: îți datorez multe lucruri și te iubesc foarte mult ”,
a spus el atunci și acele cuvinte erau o avanpremieră înduioșătoare la cererea în căsătorie. Nunta lor a avut loc într-o intimitate completă și, ceea ce se știe este că actorul Johnny Depp a fost gazda ceremoniei la proprietatea sa din insulele Bahamas.
Intimitate
Au putut fi văzuți doar ținându-se de mână, în 2010, după 3 ani de dragoste. În urma căsătoriei, în 2011 și în 2013, cuplul a adus pe lume doi copii, Leo și Luna. Nu i-au expus în public și nu au lansat niciodată vreo fotografie cu ei. Penélope Cruz a explicat că intimitatea lor este sacră și că amândoi se străduiesc să separe strălucirea covorului roșu de relația lor reală.
Deși cei doi nu se dau în vânt să vorbească despre relația lor, Penelope afirmă că Bardem este cel mai minunat tovarăș de călătorie pe care l-ar fi putut, vreodată, avea: „el a fost inclus în visele mele și este aici cu mine”, iar el o descrie ca pe o femeie cu „sânge iubitor”, modalitate de a exprima cât de pasionată este ea pentru orice și cât de mult îl atrage. Există frumusețe și există seducție, iar pentru el, Penelope le are pe amândouă.
Sunt făcuți unul pentru celălalt, se poate citi în zâmbetul și ținuta lor neostentativ fericită. Familia și lucrurile în care împreună cred le întăresc iubirea și nouă ne transmit o stare de încredere și bine, neobișnuită din partea unui cuplu de actori… dar, uite, se poate!
„Cel mai dificil lucru din lume este să începi o carieră când eşti cunoscută doar pentru cum arăţi, şi apoi să încerci să devii o actriţă serioasă. Nimeni nu te ia în serios odată ce eşti cunoscută ca o femeie frumuşică.”
Dansăm?!
Citește și Karen Radkai
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.