<p>FascinaÈia pe care o exercită personalitatea ultimei regine a monarhiei franceze absolutiste, <strong>Maria Antoaneta</strong>, asupra biografilor, istoricilor, scriitorilor, creatorilor din lumea modei, a filmului, a muzicii, pare indestructibilă după mai bine de două veacuri de la fatidica zi de <strong>16 octombrie 1793</strong> când a sfârÈit sub ghilotina RevoluÈiei Franceze. Regina decapitată căreia i s-a atribuit în mod eronat, pare-se, celebra butadă &#8222;<em>Dacă n-are poporul pâine, să mănânce cozonac</em>&#8221; a fost subiectul mai multor cărÈi biografice, filme documentare Èi artistice, chiar Èi <strong>Freddy Mercury</strong> s-a lăsat sedus de ea în versurile piesei „<strong>Killer Queen”.</strong></p>
<p><strong>Évelyne Lever</strong>, istoric Èi cercetător francez, specializată în viaÈa reginei, este autoarea a două biografii: <em>Maria-Antoaneta, ultima regină a FranÈei</em> Èi un volum de corespondenÈă. <em>Maria-Antoaneta: portretul unui caracter mediocru</em> de <strong>Stefan Zweig</strong> a constituit sursa pentru scenariul filmului produs la Hollywood la studiourile MGM, în 1938, având-o pe actriÈa <strong>Norma Shearer</strong> în rolul titular.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/maria.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30213" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/maria.jpg" alt="" width="383" height="500" /></a></p>
<p><em>Devenind Maria-Antoaneta, Spre eÈafod: viaÈa Mariei Antoaneta, Zile de splendoare, zile de durere: un roman al Mariei Antoaneta, Maria-Antoaneta: schimbare de destin, Capul Mariei Antoaneta: coaforul regal, regina Èi revoluÈia, Cele mai întunecate zile ale Mariei Antoaneta: prizoniera No. 28 de la Conciergerie, Adio, regina mea</em> sunt doar câteva dintre biografiile mai mult sau mai puÈin romanÈate, apărute începând cu anul 1822 până în zilele noastre.</p>
<p>Dintre biografiile cele mai recente, cea a Antoniei Fraser &#8211; <em>Marie-Antoinette: călătoria</em> este considerată una dintre cele mai complete Èi echilibrate, având o documentare solidă bazată pe documente originale. Aceasta este la baza ecranizării din 2006 în regia <strong>Sofiei Coppola</strong> cu <strong>Kirsten Dunst</strong> în rolul titular.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/dunst.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30226" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/dunst.jpg" alt="" width="420" height="560" /></a></p>
<p><em>Colierul reginei</em> de <strong>Alexandre Dumas</strong> este bazat pe o intrigă de curte care a constituit lovitura de graÈie dată unei monarhii absolutiste aflate în agonie. Regina a fost atrasă într-o cursă să primească un colier cu diamante extrem de scump, dată fiind apetenÈa ei pentru lux. <strong>Lion Feuchtwanger</strong> cu al său genial roman <em>Vulpile în vie</em> a creionat Èi el portretul reginei, ca personaj secundar, prin pamfletele politice caracteristice în general pentru epoca pre-revoluÈionară, cunoscută drept <em>Ancien Regime</em>.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Filmele inspirate din personalitatea reginei respectă într-o măsură discutabilă adevărul istoric. În 1956, cinematografia franceză restituie publicului imaginea reginei lor, a francezilor, prin producÈia ce o are pe <strong>Michele Morgan</strong> în rolul Mariei Antoaneta. Filmul a circulat Èi cu titlul <em>Umbra ghilotinei.</em></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/maria2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30214" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/maria2.jpg" alt="" width="424" height="601" /></a></p>
<p>Xenofobia poporului francez transpare din însuÈi titlul peliculei<strong> L&#8217;Autrichienne/ Austriaca</strong>, o producÈie franceză a anului 1989, deloc romanÈată, ce redă ultimele zile din viaÈa reginei, după execuÈia regelui, o Èesătură de zvonuri, adevăruri contrafăcute Èi fake-news.</p>
<p>Adolescenta de 15 ani a sosit în FranÈa împotriva dorinÈei ei, pentru a pecetlui o alianÈă politică între Imperiul Austriac Èi FranÈa, Èări aflate în conflict. Miza pusă în joc era enormă; pe umerii celei mai mici dintre fiicele împărătesei Maria Tereza a căzut dificila Èi ingrata sarcină ca cele două Èări să se reconcilieze. Tânăra a acceptat fără cârtire întreg ritualul pompos Èi rigid de la Versailles prin căsătoria cu viitorul rege Ludovic al XVI-lea. Nimeni nu a avertizat-o că timpurile erau în schimbare Èi că obiceiurile ei vestimentare extravagante Èi mai ales coafurile sofisticate erau anacronice. Bula în care &#8222;austriaca&#8221; a trăit până când mulÈimile de insurgenÈi au dărâmat Bastilia, simbolul regalităÈii, Èi au înconjurat Palatul de la Versailles, a costat-o cât pentru întreaga posteritate. Istoria nu a iertat-o. Furia mulÈimilor era de nestăvilit. Regina a devenit cea mai urâtă femeie din FranÈa.</p>
<p>Pe 14 octombrie 1793, după patru ani de întemniÈare, Tribunalul revoluÈionar a condamnat-o la moarte prin ghilotinare.</p>
<p>După incriminarea Mariei Antoaneta de către istoriografia oficială timp de aproape două secole, imaginea ei a început să fie timid reabilitată prin demersuri istorice, literare Èi artistice.</p>
<blockquote><p><strong>AÈa a murit această regină lejeră în prosperitate, sublimă în dezastru Èi neînfricată pe eÈafod.</strong> (Alphonse de Lamartine)</p></blockquote>
<p> ;</p>
<p>CitiÈi Èi despre <strong><a href="https://bel-esprit.ro/giacomo-puccini-cel-care-a-trait-pentru-dragoste-a-murit-pentru-dragoste/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Giacomo Puccini</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;rk&#064;ya&#104;o&#111;&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„Le-am văzut pe toate, le-am înțeles pe toate și le-am uitat pe toate” – Maria Antoaneta
