Lucrurile pe care le iubim cu adevărat rămân cu noi pentru totdeauna, închise în inimile noastre, atâta timp cât viaţa ne însufleţeşte.
Josephine Baker s-a născut în 1907, într-o familie extrem de săracă din Saint Louis. America adolescenței sale, puternic marcată de segregare pe motive rasiale, nu i-a oferit prea multe alternative. A părăsit școala la doisprezece ani și a ajuns copil al străzii, procurându-și mâncarea din gunoaie. S-a căsătorit pentru prima dată la treisprezece ani, însă căsnicia a fost una nefericită iar cei doi soți s-au despărțit. Lipsită de posibilități, cu un talent excepțional în dans, Josephine a încercat să profite de orice portiță de scăpare din viața mizeră pe care o ducea. La 15 ani, după despărțirea de cel de-al doilea soț, a fost descoperită de trupa de vodevil St. Louis Chorus și a început să participe la spectacole pentru oamenii de culoare din oraș.
În 1921, la New York, a fost distribuită în spectacole de revistă de pe Broadway ca Shuffle Along și The chocolate dandies. Fiind începătoare, Josephinei i-a fost greu să respecte în totalitate pașii din programul spectacolului și a atras atenția criticilor și spectatorilor cu mișcările sale. Culmea, acestora li se părea că dansul său este cel mai reușit.
Josephine simțea însă că în America anilor ’20, pentru o actriță de culoare o carieră era încă doar un vis. În 1925, s-a îmbarcat pentru Paris alături de o trupă de teatru de revistă.
Aici a descoperit cu uimire că oamenii de culoare au voie să se cazeze la aceleași hoteluri ca albii, să mănânce la aceleași restaurante și că pariezienii erau încântați de exotismul ei.
S-a implicat într-o serie de aventuri (atât cu bărbați cât și cu femei, Frida Kahlo ar fi fost una dintre ele), iar stilul ei de viață a devenit subiect principal pentru lumea culturală din acea vreme. Ea însăşi a devenit muză pentru Ernest Hemingway, F. Scott Fitzgerald, Pablo Picasso sau Christian Dior.
A apărut pe prima pagină a revistelor de modă și a influențat stilul și tunsoarea franțuzoaicelor. Și-a deschis un club de noapte unde toată lumea bună mondenă făcea act de prezență. A înregistrat primul său album la 21 de ani și deși accentul ei francez era îngrozitor, francezii au iubit-o chiar mai mult pentru asta. Încet, încet a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate artiste din lume și a fost distribuită în primul ei film – filmul mut Sirena de la tropice (1927). A mai jucat apoi în Zouzou (1934), Prințesa Tam Tam (1935) și Alarmă falsă (1940).
Citiți întregul articol, pentru că e foarte interesant, pe Catchy.ro.
Autor: Dora Constantinovici
