<h1><strong>Hortensia Papadat-Bengescu Èi literatura feminină</strong></h1>
<p>Născută în IveÈti (GalaÈi) la data de 8 decembrie 1876, Hortensia Papadat-Bengescu a fost o poetă, romancieră, dramaturgă Èi nuvelistă, afirmându-se din punct de vedere literar în perioada interbelică. Una dintre figurile feminine ale Èi aÈa văduvitei noastre literaturi, rămasă sub zodia ”autorităÈii” masculinului, care a fost scoasă din programa Ècolară, Èi, în felul aceasta, sortită uitării. Se pare că nu Ètim să ne preÈuim valorile, cu atât mai puÈin cu cât sunt Èi aÈa rare&#8230;</p>
<h4><strong>Biografie</strong></h4>
<p>Fiica generalului <strong>Dimitrie Bengescu</strong> Èi a profesoarei <strong>Zoe Bengescu</strong> (născută Ètefănescu) a fost elevă a Institutului de domniÈoare „Bolintineanu” din BucureÈti. În anul 1986, la vârsta de douăzeci de ani, se mărită cu magistratul Nicolae Papadat (pe care l-a cunoscut la Turnu-Măgurele).</p>
<p>Debutul literar al autoarei este întârziat din cauza transferurilor de ordin profesional ale soÈului în mai multe oraÈe (Turnu-Măgurele, urmat de Buzău în 1903, FocÈani în 1911 Èi ConstanÈa în 1921), precum Èi din cauza apariÈiei copiilor, Nen, Zoe, Marcela, Elena.</p>
<p>Hortensia Papadat-Bengescu debutează în presa culturală a anului 1912 cu articole Èi cu poezii în limba franceză. În următorul an publică în revista „ViaÈa românească”, formarea sa scriitoricească fiind marcată de Garabet Ibrăileanu, acesta ajutând-o să debuteze. În anul 1919 debutează editorial cu volumul „Ape adânci&#8221;, lăudat de <strong>Garabet Ibrăileanu.</strong></p>
<p>“<em>Primele cărţi de proză ale Hortensiei Papadat-Bengescu (Ape adînci, Sfinxul, Femeia în faţa oglinzii) sînt totuşi receptate numai în cadrul distincţiei autor feminin versus autor masculin, cu judecăţi de valoare evoluînd de la pozitiv la negativ care decurg strict din această opoziţie. Ibrăileanu judecă pozitiv atributul femininului socotind că “numai o femeie cu o personalitate puternică se va putea sustrage influenţii acestor modele /masculine/” şi va rămîne “originală şi deci feminină” (1919). Topîrceanu caută un ton mai obiectiv, dar spune în fond acelaşi lucru: “Faptul că autorul de care ne ocupăm e o femeie explică în mare parte însuşirile operei sale” (1920). Lovinescu: “Din eternul feminin, scriitoarea desprinde momente ce tulbură şi ameţesc” (1919). Tudor Vianu trece de la diferenţa specifică la genul proxim încă din titlul articolului dedicat scriitoarei în Sburătorul, 1919: O ideologie feminină – noua feminitate. Iorga face drumul invers, îi concede autoarei-femeie că se ridică “mult peste nivelul scrisului feminin”. Nu lipsesc, în epocă, atacurile violente, generate de idei preconcepute, cum se întîmplă cu articolul plin de aluzii extraliterare al lui Tudor Teodorescu-Branişte, care e convins că “sufletul feminin nu poate să rişte opere de virilitate literară”, cazul George Sand, şi că “scriitoarea noastră”, păstrîndu-şi feminitatea, “înşiră slove pe hîrtie cu aceeaşi neglijenţă plină de farmec gospodăresc, dacă vreţi – cu care se mestecă (sic!) o delicioasă peltea de gutui, într-o elegantă tigaie recent spoită</em>” (1923). (<strong>Ioana Pârvulescu</strong>)</p>
<p> ;</p>
<div id="attachment_40449" style="width: 442px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/05/Ape-adanci.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-40449" class="wp-image-40449 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/05/Ape-adanci.jpg" alt="" width="432" height="600" /></a><p id="caption-attachment-40449" class="wp-caption-text">sursă foto: anticariat-unu.ro</p></div>
<p>În timpul Primului Război Mondial lucrează în calitate de infirmieră voluntară la Crucea RoÈie, relatând experienÈa în romanul „Balaurul”. Începând cu anul 1919, frecventează cenaclul criticului Eugen Lovinescu Èi publică în revista „Sburătorul”. <strong>Eugen Lovinescu</strong> se numără printre puÈinii susÈinători ai autoarei Èi ale autoarelor, în genere, astfel încât acesta are o puternică influenÈă asupra Hortensiei Papadat-Bengescu în orientarea acesteia către romanul european modern.</p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a"></div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/05/Hortensia-1.jpg"><img class="aligncenter wp-image-54180" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/05/Hortensia-1.jpg" alt="" width="623" height="522" /></a></div>
<h3 dir="auto" style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi <a href="https://dosaresecrete.ro/la-moartea-scriitoarei-hortensia-papadat-bengescu/?fbclid=IwAR2Q4_LHzRuNtCC4C_6G2Qiu034gwl4mtga_pEYGI1b2UgdFPwUo4GSTQvU" target="_blank" rel="noopener">La moartea scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu</a></strong></h3>
</div>
<p>Romanciera a fost supranumită &#8222;Marea Europeană&#8221;, aceasta reprezentâd o recunoaÈtere a meritelor ei în modernizarea romanului românesc, precum Èi sincronizarea lui cu cel european, scriitorul preferat al Hortensiei Papadat-Bengescu fiind Marcel Proust. Potrivit sugestiei lui Lovinescu, evoluÈia scriitoricească a autoarei se îndreaptă înspre proza „obiectivă”, ceea ce se poate observa în ciclul familiei Hallipa („Fecioarele despletite”, „Concert din muzică de Bach”, „Drumul ascuns” Èi „Rădăcini”). După ce se stabileÈte la BucureÈti, în 1933, scrie „Logodnicul” în acelaÈi an, urmând ca în 1946 să obÈină Premiul NaÈional pentru proză. Cu toate acestea, celelalte proiecte de romane rămân nefinalizate. Operele „PovârniÈul” (1915) Èi „Bătrânul” (1920) fac parte din dramaturgia semnată de autoare.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4><strong>Perspective critice</strong></h4>
<p>Foarte interesantă este abordarea <a href="http://www.romlit.ro/n_lumea_brbailor_-_jurnalul_hortensiei_papadat-bengescu_-" target="_blank" rel="noopener"><strong>Ioanei Pârvulescu</strong></a>, care sesizează faptul că aventura primei femei-scriitor din literatura română contemporană începe sub auspiciile unei nedrepte &#8222;umbre&#8221; în care este silită să rămână, într-o lume guvernată de bărbaţi &#8211; pe deasupra, misogini:</p>
<p>“<em>Că scriitorii interbelici au fost, statistic vorbind, misogini, nu încape îndoială. De la Arghezi la Călinescu, de la Victor Ion Popa la Iorga sau chiar de la azi uitaţii Paul B. Marian şi Tudor Teodorescu Branişte la încă de atunci celebrul Eugen Ionescu, floarea literelor române, masculină în esenţă, a acceptat foarte greu alternativa condeiului feminin. Performanţa Hortensiei Papadat-Bengescu nu este aceea de a fi scris şi publicat într-o lume a bărbaţilor, ci de a fi obţinut o recunoaştere categorică şi de durată. După ce a fost întîmpinată ca “altfel”, a fost acceptată ca o egală şi uneori respinsă ca o egală, ceea ce e chiar mai greu. În presa anilor ’30 ai secolului trecut apar destule nume de scriitoare din generaţii diferite: Sarina Cassavan, Anişoara Odeanu, Coca Farago, Sanda Movilă, Otilia Ghibu, Claudia Millian, Aida Vrioni, Lucia Demetrius, Henriette Yvonne Stahl etc. Cu excepţia ultimelor două, care, oricum, n-au ajuns la clasicizare ca Hortensia Papadat-Bengescu, celelalte nume sînt cunoscute doar specialiştilor.</em>”</p>
<p>Probabil că o astfel de literatură nu e pe placul celor care ar trebui să promoveze autenticitatea în actul creator. Operele Hortensiei Papadat-Bengescu se remarcă prin analiza profundă a psihologiei personajelor Èi prin descrierea detaliată a mediului social. Scrierile ei abordează teme precum condiÈia femeii în societate, conflictele interioare, Èi transformările sociale ale României moderne. DeÈi nu a fost o feministă în sensul militant al cuvântului, a contribuit semnificativ la literatura română cu opere care explorează Èi ilustrează condiÈia femeii în societatea românească a perioadei interbelice. Prin scrierile sale, a oferit o perspectivă profundă asupra vieÈii interioare a personajelor sale feminine, multe dintre ele confruntându-se cu constrângerile Èi aÈteptările societăÈii tradiÈionale. O conÈtientizare profundă a complexităÈii Èi profunzimii experienÈei feminine reprezintă contribuÈia acestei mari prozatoare la evoluÈia literaturii româneÈti într-o direcÈie care recunoaÈte Èi valorizează vocile Èi perspectivele femeilor. În romanele sale, Bengescu a creat personaje feminine complexe Èi nuanÈate. Aceste personaje nu sunt simpli sateliÈi ai bărbaÈilor din vieÈile lor, ci sunt femei cu dorinÈe, aspiraÈii Èi conflicte interioare proprii. Prin aceasta, ea a contribuit la diversificarea Èi îmbogăÈirea portretizării femeilor în literatura română.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>AscultaÈi <span style="color: #ff0000;">”</span><a href="https://www.youtube.com/watch?v=rMdeVAGRn8k" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;">Concert din muzică de Bach”</span></a></strong></h3>
<p>Opera autoarei a fost cenzurată în timpul regimului comunist din România, astfel încât a trăit la bătrâneÈe fără mijloace de subzistenÈă. Hortensia Papadat-Bengescu a murit la data de 5 martie 1955 la BucureÈti, având vârsta de 79 de ani. După anul 1965 a fost treptat reintegrată în circuitul literar si academic.</p>
<div id="attachment_40448" style="width: 459px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/05/Hortensia-Papadat-Bengescu.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-40448" class="wp-image-40448" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/05/Hortensia-Papadat-Bengescu.jpg" alt="" width="449" height="600" /></a><p id="caption-attachment-40448" class="wp-caption-text">Hortensia Papadat-Bengescu (sursă foto: adevarul.ro)</p></div>
<p> ;</p>
<p>„<em>În Marcian era un vid, un abis al voinţei, în care se azvârlea cu îmboldirea puterilor toate. A doua zi, recules în noua armonie a vieţii ce i se pregătea, avea să dirijeze ca un stăpânitor concertul din muzică de Bach.” &#8211; <strong>Concert din muzică de Bach</strong></em></p>
<p><em>„Dincolo de grădini, oraşul începea să se desluşească la lumina nopţei, de pe care pîcla se desprindea în făşii leneşe. Mini ajunse în prag. Mai privi o dată înapoi oraşul, aşa cum le întorci după o fiinţă scumpă!” &#8211; <strong>Fecioarele despletite</strong></em></p>
<p><em>„Artistului îi trebuie &#8211; medalie dublă &#8211; fremătare şi linişte. Linişte care să nu-l întoarne de la ascultarea permanentă a freamătului, conştiinţă de sine, necesară pentru a nu fi oprit în drum de întrebările conştiinţei.” &#8211; <strong>Autobiografie</strong></em></p>
<p><em>„Opera mea s-a scăldat întâi în întregime în apa sufletului.” &#8211; <strong>Adevărul literar Èi artistic, Autobiografie </strong>(11 iulie 1937)</em></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/marcel-proust-sau-omul-in-cautarea-timpului-pierdut/">Marcel Proust sau omul în căutarea timpului pierdu</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;i&#114;&#117;na.&#109;&#105;r&#111;n&#064;yaho&#111;&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>