Site icon Bel-Esprit

Gramatica noastră cea de toate zilele…

Limba română, eterna Cenuşăreasă pe care nimeni n-o înţelege în toată suferinţa ei…

Fiecare aşteaptă partea cu prinţul care o salvează – dar, ce să vezi, nici măcar el nu mai e ce-a fost.
Din puţinul timp pe care îl avem, putem doar să atragem atenţia respectuos celor care s-au născut şi trăiesc pe plaiurile mioritice (şi chiar am zis-o fără umbră de ironie), asupra unor grave şi defăimătoare expresii la adresa limbii noastre, cea „dulce ca un fagure de miere”.

Ne cam lipsește domnul Pruteanu!

Cât de simplu poate fi să ţii minte nişte chestiuni elementare:

Încă o vorbă să vă mai spunem: în 1993, Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt” în loc de „sînt”.
Hotarârea este luată în conformitate cu art.4 din Statutul Academiei Române:
Literele â şi î corespund aceluiaşi sunet, întrebuinţându-se după următoarele reguli:
-î se scrie întotdeauna la începutul şi la sfârşitul nemijlocit al cuvântului: îl îmbrăţişez, împărat, înger, îşi, îţi, amărî, coborî, hotărî, târî, urî … ;
-tot cu î scriem şi în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălţat, preaîntâmpinat.
-Vom scrie într-însul, dar dânsul;
-în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt …

P.S. În DOOM 3 au fost introduse aproximativ de 3.500 de cuvinte noi,  şi aproximativ 3.000 de modificări la cuvintele existente. Multe anglicisme „de lux” îşi fac loc în dicţionarul limbii române (unde eşti, Domnule Pruteanu?): afterschool, take away, all-inclusive, breaking news, toată terminologia legată de manifestările, tipurile coronavirusului, selfie, selfie-uri (rămâne încă neologism neadaptat), remedial

Exit mobile version