<p><strong>„<em>Mă simÈeam atrasă de el Èi în timp eram sigură că m-aÈ fi putut îndrăgosti de el” (1921)</em></strong></p>
<p><strong>Anul 1920</strong> a fost unul cu un impact anume pentru <strong>tânăra principesă Elena</strong>. A fost un răstimp bogat în evenimente, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele au avut repercusiuni asupra întregii sale vieÈi. A fost, din punct de vedere politic Èi social, anul în care s-a sfârÈit exilul elveÈian al familiei regale greceÈti, anul în care în urma unui plebiscit a fost restaurată monarhia în Grecia, anul în care Alexandru, moÈtenitorul tronului Èi fratele Elenei, a murit în octombrie. Totodată, a fost Èi anul în care s-au pus bazele unei alianÈe matrimoniale între celălalt frate al ei, George, Èi principesa Elisabeta, fiica cea mare a reginei Maria a României. De necontestat că această alianÈă cu familia regală a Greciei a avut la bază Èi ambiÈiile suveranei de la BucureÈti. Să nu uităm totuÈi că regina Maria era nepoata reginei Victoria, o înrudire pe care, de altfel, regina României o va menÈiona constant Èi cu mândrie în scrierile sale. Èi dacă de la unchiul său, Eduard al VII-lea, Èi de la bunicul patern, prinÈul consort Albert de Saxa-Coburg Èi Gotha, a moÈtenit acest gust desăvârÈit pentru politică Èi lumea diplomaÈiei, de la bunica sa, regina Victoria, Maria a înÈeles ideea – care, de altfel, este Èi un principiu monarhic – că marile alianÈe internaÈionale nu sunt complete fără căsătoriile dinastice. AÈadar, în 1920, viitoarea „soacră a Balcanilor”, avea trei copii de căsătorit: fiul cel mare, principele moÈtenitor Carol, care tocmai împlinise douăzeci Èi Èapte de ani, Èi două fiice, principesele Elisabeta Èi Maria (Mignon).</p>
<p>După semnarea păcii, <strong>regele Ferdinand</strong> Èi <strong>regina Maria</strong> călătoresc în împrejurimile lacului Constance (Bodensee) din ElveÈia, o Èară care pe atunci se înscria în preferinÈele suveranilor din exil. Acolo este locul în care s-au întâlnit cu familia regală a Greciei refugiată din Èară Èi se pare că acolo au legat o prietenie în contextul căreia regina Maria îi sugerează fostului rege Constantin I al Greciei că familiile lor ar putea înfăptui o dublă alianÈă matrimonială, pe de o parte, prin căsătoria diadohului (principelui moÈtenitor) George al Greciei cu Elisabeta de România, iar pe de altă parte, prin căsătoria principelui moÈtenitor Carol cu Elena a Greciei, fiica cea mare a familiei regale greceÈti.</p>
<p>Din perspectivă diplomatică, atât România, cât Èi Grecia ar fi avut avantaje de pe urma acestor alianÈe matrimoniale, pentru că, legându-se de Grecia, România ar fi putut evita pericolul bulgar, iar, la rândul său, Grecia lui Constantin I ar fi avut Èansa să demonstreze FranÈei că nu îi este ostilă. Cum la începutul anilor 1920 România se baza pe două aspecte esenÈiale – respectiv politica externă Èi petrolul –, Èara beneficia de o respectată poziÈie internaÈională, iar aceste căsătorii nu puteau fi privite decât cu ochi buni de opinia străină.</p>
<p><strong>Carol</strong>, principele moÈtenitor, care în acel moment se întorcea acasă după ce fusese trimis să facă turul lumii în urma anulării căsătoriei sale morganatice cu domniÈoara Zizi Lambrino, a trecut prin Lausanne, cu scopul de a-l însoÈi pe prinÈul George, proaspăt logodit cu principesa Elisabeta.</p>
<p>Momentul întâlnirii dintre <strong>principele moÈtenitor Carol Èi principesa Elena a Greciei</strong> a fost consemnat acid de Constantin Argetoianu, care în timp devine unul dintre apropiaÈii cuplului, cel puÈin în primii ani ai căsătoriei dintre cei doi: „Debarcat în Europa, PrinÈul s-a oprit la Lucerna să facă o vizită Familiei Regale GreceÈti – vizită pusă la cale de Regina Maria în scop de «vedere» căci fetele Regelui Tino erau una mai frumoasă ca alta Èi aÈa de bine crescute Èi aÈa de înrudite cu toate casele domnitoare. Stătut cum era, Carol s-a aruncat pe Elena Èi după trei zile a «carambolat-o». Pe Zizi o uitase de tot; în tot timpul călătoriei, nu-i trimisese nici măcar o carte poÈtală ilustrată. Èi-a adus aminte de ea la Lucerna ca să-i scrie o scrisoare de adio în care-i spunea: « Întorc o pagină nouă în cartea vieÈii mele! » Pagina întoarsă la Lucerna a avut drept urmare invitaÈia întregii Familii [regale] GreceÈti la Sinaia, unde au petrecut cu toÈii de minune”.</p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-13643" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/ccda6c08d1bb2bc615913ca8feb4fbbf.jpg" alt="" width="447" height="612" /></p>
<p>Chiar înainte de sosirea lui Carol, regina Maria trimisese o telegramă prin care principesele Elena Èi Irina erau invitate să viziteze BucureÈtiul. Grupul – alcătuit din Carol, Elisabeta, George Èi surorile sale, respectiv principesele Elena Èi Irina – au călătorit cu trenul regal trimis în acest scop de la BucureÈti. În timpul călătoriei, Carol este mai degrabă discret Èi rezervat Èi nu îi arată o atenÈie specială principesei Elena. În România au fost invitaÈi Èi cazaÈi la PeliÈor, iar principesele sunt încântate de zonă. <strong>Biograful Elenei</strong>, <strong>Arthur Gould Lee</strong>, menÈionează faptul că la momentul respectiv Sitta nu Èi-ar fi dorit în mod deosebit să răspundă invitaÈiei reginei Maria Èi să viziteze România, însă tatăl său, regele Constantin, insistă ca fiica sa să meargă, tocmai fiindcă îÈi dorea ca ai săi copii să nu fie trataÈi fără respectul cuvenit unor feÈe regale: „Vreau să te duci ca să vadă lumea că, deÈi eu sunt tratat ca un paria, copiii mei sunt bine văzuÈi”. În toamna anului 1920 a fost pentru prima dată când principesa Elena a fost în România, la Sinaia, a fost primită foarte frumos împreună cu sora ei, principesa Irina, de către regele Ferdinand Èi regina Maria, iar acolo a legat o prietenie strânsă cu principesa Maria (Mignon), care s-a arată o fire deschisă Èi încântătoare.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Èederea în România a fost de scurtă durată, întrucât pe 25 octombrie este primită vestea morÈii lui Alexandru, fratele Elenei, care survenise la Atena. La scurt timp este primită Èi vestea morÈii mamei reginei Maria, ducesa de Edinburgh. Regina Maria merge la înmormântare cu trenul regal, luându-i cu ea pe George, Elena Èi Irina. Îi însoÈeÈte Èi Carol Èi în timpul acestei călătorii începe să manifeste un interes incipient faÈă de Elena<a href="#_ftn6" name="_ftnref6"><sup>[6]</sup></a>. După funeraliile de la Coburg, toÈi revin la Zürich, loc în care Carol Èi Elena s-au întâlnit de câteva ori. În scurt timp, Carol i-a cerut regelui Constantin mâna Elenei. S-a anunÈat logodna în cercurile apropiaÈilor. „Mă simÈeam atrasă de el Èi în timp eram sigură că m-aÈ fi putut îndrăgosti de el”, avea să spună Sitta mai târziu. Trebuie menÈionat însă Èi faptul că a fost prima Èi ultima oară când Carol a fost atras de cineva de rangul lui, iar acest mariaj, dorit Èi oarecum orchestrat de regina Maria, nu s-ar fi putut realiza în absenÈa unui autentic sentiment de iubire, cel puÈin în cazul lui Carol, pentru care latura romantică Èi fizică a iubirii era esenÈială. FireÈte, nu a fost acea frenezie care l-a cuprins la vederea lui Zizi Lambrino sau acea pasiune nebună care avea să-i ia minÈile mai târziu, când o va întâlni pe Elena Lupescu. Elena era prezentabilă, înaltă, brunetă, cu o fire plăcută, cu gropiÈe în obraji Èi un zâmbet fermecător care îi atrăgea pe cei din jur. A stârnit imaginaÈia artistică a prinÈesei Martha Bibescu, care, după ce le-a întâlnit pe ea Èi pe sora ei, a scris că „feÈele Èi trupurile lor aminteau întocmai de statuile celui mai frumos muzeu din lume, cel de pe Acropole.</p>
<p>Din cauza morÈii fratelui ei Alexandru, pentru tânăra principesă Elena revenirea în Grecia natală nu mai este un moment de care să se bucure cu toată fiinÈa ei.<strong> Atena Èi Tatoi,</strong> locurile copilăriei, Èi toate amintirile i-ar fi făcut rău, prin urmare promisiunea clădirii unei noi vieÈi într-o altă Èară reprezenta un fel de eliberare pentru ea. DeÈi tatăl său a fost printre cei care au încurajat căsătoria cu principele Carol, mama Elenei părea mai degrabă rezervată, date fiind în primul rând diferenÈele mari de educaÈie Èi mediu în care cei doi au crescut. Sitta, vulnerabilă pe de o parte din cauza doliului pentru fratele ei, dar în acelaÈi timp sedusă Èi de povestea de dragoste din trenul ce gonea în noapte către ElveÈia, îÈi asumă această căsătorie, prin urmare, este anunÈată în mod oficial logodna sa cu Carol. Cu câteva săptămâni înainte de nuntă Carol soseÈte la Atena, iar ea îi prezintă obiectivele turistice ale oraÈului Èi îl însoÈeÈte în nenumărate plimbări. Din biografia Elenei, aflăm că oamenii de pe tot cuprinsul Greciei au venit în Capitală pentru a-l vedea pe viitorul soÈ Èi pentru a se convinge cu ochii lor dacă era o partidă bună pentru „prinÈesa lor”, o tânără extrem de iubită în patria natală.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-13644" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/76d68c59c2202ca62cb3593ea4e1234e.jpg" alt="" width="513" height="799" /></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a>Căsătoria principesei Elena a Greciei cu principele moÈtenitor Carol a avut loc la 10 martie 1921, iar Elena a fost prima prinÈesă născută în Grecia care Èi-a unit destinele cu alesul ei chiar în Èara de origine. Evenimentul s-a petrecut în Atena, departe de ochii românilor, iar episodul a fost tratat oarecum pasager de presa românească, fără ecoul extraordinar avut în publicaÈiile greceÈti. Aflăm detalii despre căsătorie din <em>Însemnările</em> reginei Maria, care este încântată nu numai de peisajul mediteraneean al Greciei, de felul somptuos în care a fost primită ca regină a României, cât Èi de tânăra pereche, care părea foarte îndrăgostită Èi fericită:<a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p>„<strong>Miercuri, 9 martie 1921, Atena</strong><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><em>Mi-a plăcut Atena la prima vedere Èi am fost încântată de vegetaÈia ei sudică, portocale în pomi, palmieri, chiparoÈi, arbuÈti de piper, pini-umbrelă, aloe, cactuÈi. Îmi place sudul. OraÈul e înconjurat de dealuri stâncoase. (&#8230;) Ne-am dus cu maÈina spre Palatul Regal, o clădire foarte frumoasă, cu un hol minunat de marmură albă Èi cu un covor albastru închis de extraordinar efect.</em></p>
<p><em>Aici am fost întâmpinaÈi de membrii mai tineri din familie. Am uitat să spun că Sitta se simÈea rău Èi ne-am întâlnit abia acolo. Arăta foarte înfloritoare Èi foarte drăguÈă, dar mi-a părut mai puÈin robustă ca atunci când am văzut-o ultima dată. (&#8230;) Ceaiul de la palatul lui Tino, după care a urmat o scurtă ceremonie la biserică pentru schimbarea verighetelor. Este o parte a ceremoniei de căsătorie, dar se pare că a fost separată de restul din cauză că Sitta nu se simÈea bine Èi s-a hotărât să fie scurtat serviciul divin de mâine. Carol se simte cu adevărat ca acasă, e clar că el vede lumea doar prin ochii Sittei. (&#8230;) Tot ce pot face să protejez fericirea acestor doi tineri, voi face. (&#8230;)</em></p>
<p><em>În cele din urmă am ajuns la Atena în portul Pireu, după trei ore. Multă animaÈie, multe salutări. Vremea cu vânt, dar senină. Tot felul de funcÈionari au început să vină la bord Èi în cele din urmă, Tino, cu multă lume din familie. (&#8230;) Au fost multe prezentări, s-au cântat la fel imnurile naÈionale, multe ovaÈii, fluturări de steaguri Èi oferiri de buchete frumoase – Èi în cele din urmă toată familia a fost îmbarcată pe două vase elegante de pasageri Èi dusă la Èărm, unde ne aÈteptau miniÈtrii, primarul etc. S-au Èinut în greacă cuvântări duble, pentru mine Èi tânăra pereche, Èi am pornit în procesiune, eu Èi Tino în frunte, spre trenul electric care ne-a adus. Vremea era senină Èi cu vânt, oamenii erau într-o agitaÈie frenetică, ei se manifestă mai mult ca oamenii noÈtri. Uralele se auzeau. Sitta! Sitta! – asta strigau, era greu să îi stăpâneÈti.</em></p>
<p><em>Publicul a luat parte activă Èi a izbucnit în urale când a apărut mireasa în biserică.</em></p>
<p><em>Catedrala este imensă Èi modernă, fără frumuseÈe arhitecturală, dar mare, spaÈioasă, excelentă pentru o ceremonie mare. Slujba este mai mult sau mai puÈin ca a noastră, în România, cu deosebirea că ei nu-Èi pun pirostriile pe cap, ci sunt Èinute deasupra lor de diferiÈi membri masculini ai familiei, un procedeu obositor Èi incomod. (&#8230;) Da, multe, multe gânduri îmi treceau prin minte în timp ce stăteau acolo, Carol Èi iubita lui soÈie în faÈa mea, jurându-Èi unul altuia dragoste Èi fidelitate&#8230; dragoste Èi fidelitate&#8230; mulÈi îÈi promit unul altuia aceasta – fie ca ei să o păstreze cât de mult pot, aceasta este ruga mea, atât de mult cât pot, voi face tot posibilul ca vieÈile lor să fie uÈoare Èi însorite, dar fiecare om este arbitrul propriului destin, el singur îÈi poate crea Èansele în viaÈă.</em>”</p>
<p>Un fragment din cartea „<strong>Regina-mamă Elena. Mariajul Èi despărÈirea de Carol al II-lea” </strong>(apărută la editura Corint), autor <strong>Simona Preda.</strong></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/elena-singuratatea-unei-regine/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Elena &#8211; Singurătatea unei regine</a></strong></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Simona Preda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/9a9f7a6535a1380cad7bcb8a7b2d85850715ae04d5e0855a42655a2ca9c50459?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/9a9f7a6535a1380cad7bcb8a7b2d85850715ae04d5e0855a42655a2ca9c50459?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/simona-preda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Simona Preda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#115;&#112;r&#101;da&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>