<p><span style="color: #000000;"><strong>Familia Regală a României </strong>anunÈă că în <strong>20 iulie 2019</strong> <em>se împlinesc 92 de ani de la moartea Regelui Ferdinand Întregitorul. În aceeaÈi zi, <a style="color: #000000;" href="https://www.romaniaregala.ro/jurnal/majestatea-sa-90-de-ani-de-la-proclamarea-ca-rege-al-romaniei/">Mihai I devenea regele României</a>, la vârsta de cinci ani.</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;"><em>Miercuri, 20 iulie 1927, la Castelul PeliÈor de pe Domeniul Regal Sinaia, regele se stingea după o lungă suferinÈă. Ziarul Universul, fondat de Luigi Cazzavillan în anul 1884, a consacrat zeci de pagini funeraliilor marelui rege.</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;"><em>După ceremoniile funerare ale Regelui Carol I, în septembrie 1914, Èi ale Reginei Elisabeta, în februarie 1916, funeraliile Regelui Ferdinand au fost al treilea eveniment naÈional în care românii Èi-au condus suveranul pe ultimul drum, în istoria noastră modernă.</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;"><em>A fost unul dintre cele mai intense momente de comuniune între NaÈiune Èi Coroană, în care oamenii Èi-au manifestat discret, dar profund, admiraÈia, respectul, recunoÈtinÈa Èi afecÈiunea faÈă de regele întregitor de Èară.</em></span></p>
<p style="text-align: center;">*</p>
<h3 dir="auto" style="text-align: center;"><strong>Martha Bibescu despre Regele Ferdinand</strong></h3>
<div dir="auto"><strong><em>”Iată cum acest prinÈ atât de instruit, destinat vieÈii paÈnice dintr-un domeniu seniorial, un amator de plimbări lungi, pasionat de botanică, iubitor de autori latini Èi preÈuind înainte de toate plăcerile liniÈtite ale unor lecturi neîntrerupte, s-a pomenit, de pe o zi pe alta, în cea mai stranie situaÈie cu putinÈă: aceea de a fi rege într-o Èară străină.(&#8230;) Îl revăd în grădina sa, tăind trandafiri Èi străduindu-se să nu-i facă rău plantei. Îl revăd mai ales, în timpul plimbărilor noastre prin munÈi, explicându-mi flora alpină. CunoÈtinÈele sale depăÈeau ÈtiinÈa obiÈnuită a unui profesor de botanică, ele se apropiau de erudiÈie. Dar le Èinea ascunse, aÈa cum îÈi ascundea orice formă de superioritate. Toată osteneala pe care Èi-o dau oamenii pentru a scoate în evidenÈă ÈtiinÈa, el Èi-o punea în a Èi-o ascunde. Impostor din umilinÈă, simula lipsa inteligenÈei. </em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>A trebuit să aflăm că Ètia greacă abia atunci când, vizitând săpăturile arheologice de la Istria, conduse de profesorul Vasile Pârvan, s-a lăsat antrenat în a descifra finalul unei inscripÈii. A trebuit să-l întâlnească la Paris pe abatele Mugnier Èi să aibă cu el o convorbire intimă pentru a mărturisi că Ètia ebraică; s-ar fi ferit s-o spună dacă ar fi fost de faÈă mai mult de două persoane. Èi tot din întâmplare am aflat tot de la el într-o bună zi, că îi citea pe Tolstoi Èi pe Dostoievski în rusă. ”ÈtiÈi despre ce mi-a vorbit regele în cursul audienÈei mele de rămas bun? m-a întrebat, impresionat, domnul de Billy, ambasadorul FranÈei care părăsea BucureÈtiul pentru a se prezenta la Tokio. Despre meritele poeziei lirice japoneze, în comparaÈie cu poezia lirică chineză!”</em></strong></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">*</div>
<p><span style="color: #000000;"><b>Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen</b> <em>(n. 24 august 1865, Sigmaringen &#8211; d. 20 iulie 1927, Sinaia), numit şi Ferdinand I Întregitorul, rege al României, membru şi preşedinte de onoare al Academiei Române din 16 martie 1890. În timpul domniei sale s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi s-au adoptat măsuri fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre: votul universal, reforma agrară, Constituţia din 1923. Activitatea sa a fost puternic influenţată de Ion I. C. Brătianu, preşedinte PNL, dar regele îl considera pe acesta „zodia bună a României”, având deplină încredere în deciziile sale politice. La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba-Iulia, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub acelaşi sceptru. Spre sfârşitul vieţii a fost mâhnit că a trebuit să taie „creanga putredă” din arborele dinastiei, pe fiul său cel mare Carol al II-lea. Acesta a renunţat la prerogativele de moştenitor al Coroanei, astfel că succesor la Tronul României a fost desemnat nepotul regelui, Mihai I.</em></span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span style="color: #000000;"><em>Pe tot parcursul domniei sale, regele Ferdinand I a fost un monarh constituţional. În 1914, când Ferdinand a urcat pe tron, avea 7,7 milioane locuitori şi 137.000 km pătraţi; în 1927, la moartea sa, ţara număra 17,1 milioane locuitori şi avea 295.049 km pătraţi. Dintr-o ţară mică, România ajunsese un stat cu mărime medie în Europa (locul 8 după numărul de locuitori şi locul 10 după suprafaţă). În cei 13 ani de domnie, România a cunoscut mari progrese pe toate planurile &#8211; cultural, politic, economic, un dinamism cu adevărat remarcabil, care demonstra în mod grăitor vocaţia constructivă şi inteligenţa poporului român, cu care regele Ferdinand s-a identificat.(citiÈi mai multe despre istoria dinastiei</em> <a style="color: #000000;" href="http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ferdinand_I_de_Hohenzollern-Sigmaringen" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici</a>.)</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="aligncenter wp-image-12127" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/07/5b07552a88448dc3d0ff9eff5367223a.jpg" alt="" width="558" height="744" /></span></p>
<p><span style="color: #000000;">Ne amintim ziua de <strong>28 septembrie 1914,</strong> când, după trecerea în nefiinÈă a regelui Carol, în prezenţa Corpurilor legiuitoare, a membrilor familiei domnitoare si a Mitropolitului primat, cu mâna dreaptă pe Evanghelie, noul rege Ferdinand a rostit: <i>„Jur a păzi Constituţia şi legile poporului român, de a menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului”</i>. Iată un fragment din discursul domnitorului:</span></p>
<p><i><span style="color: #000000;">„Chemat prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională de a fi urmaşul marelui întemeietor, care mi-a lăsat ca sfântă moştenire simţămintele de iubire şi credinţă ale unui întreg popor, găsesc în dragostea mea pentru neam puterea de a păşi fără şovăire spre îndeplinirea marei, dar grelei mele sarcini. Pilda aceluia pe care îl plângem toţi ca pe un părinte şi convingerea că numai printr-o neîncetată propăşire se poate asigura viaţa trainică a unui popor, îmi vor fi călăuza în sforţările mele spre a-mi jertfi întreaga muncă a vieţii pentru dezvoltarea puterilor acestui stat. În îndeplinirea acestei înalte datorii, pe care o îmbrăţişez cu neclintită credinţă şi nestrămutată dragoste, stă cea mai dulce mulţumire ce o pot dobândi. Printr-însa aduc cel mai mare prinos de recunostinţă aceluia a cărui amintire e cea mai scumpă legatură între ţara şi casa mea. În rodnica domnie care face mândria istoriei ţării noastre, primul rege al României a găsit cel mai puternic sprijin în unirea tuturor românilor în jurul Tronului ori de câte ori împrejurări mari impuneau această datorie. Sunt sigur că, însufleţiţi de acelaşi înalt patriotism, românii vor şti şi în viitor să dea Tronului şi ţării unirea în cugetare şi în acţiune, care este singura chezăşie a unei sănătoase propăşiri naţionale. Dumnezeu, care după atâtea grele încercări, a binecuvântat munca acelora care s-au devotat binelui acestui neam, nu va lăsa să cadă ceea ce cu atâta truda s-a clădit şi va ocroti, cu dragoste pentru acest popor, munca fără preget ce sunt hotărât ca bun român şi rege să închin iubitei mele ţări&#8230;” (<span class="reference-text">Cuvântări de Ferdinand I, regele României. 1889 &#8211; 1922, Bucureşti, 1992, p.6</span>)</span><br />
</i></p>
<p><span style="color: #000000;">Regele Ferdinand I afirma, odată cu intrarea în război:<em> „Pentru neamul nostru, războiul a adus viaÈa aÈteptată de veacuri de conÈtiinÈa naÈională, ziua Unirii lui, după vremuri îndelungate de nenorociri Èi grele încercări. ÎnaintaÈii noÈtri au reuÈit să întemeieze Statul român prin Unirea Principatelor, prin Războiul IndependenÈei, prin munca lor neobositîă pentru renaÈterea naÈională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă, Unirea românilor de pe cele două părÈi ale CarpaÈilor.”</em></span></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="KwmcbGawi5g" title="DINASTIA REGELE FERDINAND EPISODUL 10 ROMANIA MARE"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=KwmcbGawi5g"><img src="https://i.ytimg.com/vi/KwmcbGawi5g/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="DINASTIA REGELE FERDINAND EPISODUL 10 ROMANIA MARE"></a></amp-youtube></p>
<p>CitiÈi articolul în întregime <a href="https://www.romaniaregala.ro/jurnal/trecerea-la-domnul-a-regelui-ferdinand/?fbclid=IwAR3_755AG4QfI8KGtnDUkRhcbHgAB-BtGQyW5lwp-LwOMa9i_LrqvGNckxg" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;o&#110;&#099;&#117;rs&#064;&#121;a&#104;&#111;o.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>