<p>E adevărat, e adevărat! Artemisia Gentileschi</p>
<p><em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em> (1593−1652) este una dintre puÈinele pictoriÈe italiene cunoscute astăzi.</p>
<p style="text-align: center;">Este descrisă ca fiind eroul feminin al artei baroce italiene. Èi pe bună dreptate.</p>
<p>Capodopera ei „LucreÈia”, niciodată expusă public, a fost vândută pentru prima dată la Viena, în 2018.</p>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-50634 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/lucretia_artemisia1-237x300.jpg" alt="Lucretia" width="237" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>„LucreÈia” &#8211; pictură de Artemisia Gentileschi</em></span></p>
<p><span style="color: #999999;">foto credit <a href="http://ro.pinterest.com">sursa</a></span></p>
<p>Opera <em><strong>Artemisiei</strong></em> a făcut clară declaraÈia că opresiunea femeilor este un subiect legitim al artei &#8211; o temă niciodată explorată atât de explicit dintr-o perspectivă feminină. <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong> </em>a fost, de asemenea, una dintre primele femei care a câÈtigat recunoaÈterea profesională necesară pentru a trăi din arta ei Èi, ca atare, a fost celebrată la nivel internaÈional.</p>
<p>Motivul care mă face să „arunc” o privire mai atentă asupra biografiei acestei femei este piesa de teatru văzută aseară: „E adevărat, E adevărat, E adevărat!”, în traducerea Èi regia lui Alexandru Mâzgăreanu de la Teatrul Art.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Piesa reia procesul din 1612 al lui <em>Agostino Tassi</em> pentru violul pictoriÈei baroce <em>Artemisia Gentileschi</em>.</strong></p>
<p>Arătând cât de mult sau de puÈin s-a schimbat societatea în ultimele patru secole, în această dramatizare se împletesc transcrieri judecătoreÈti, mituri Èi istorie pentru a scoate la lumină povestea unei femei care, prin intermediul artei sale, „s-a răzbunat” împotriva nedreptăÈii Èi abuzului Èi a devenit una dintre cele mai faimoase pictoriÈe.</p>
<p>Iată ce spune regizorul:</p>
<blockquote><p><em>„La începutul anului 1612, Artemisia Gentileschi îl acuză de viol pe profesorul său de perspectivă, pictorul Agostino Tassi. Pe durata celor Èapte luni de proces, tot ea, în calitate de victimă, este supusă altor abuzuri, în încercarea justiÈiei de a descoperi adevărul. Timp de Èapte luni de zile, Artemisia a afirmat neîncetat, în ciuda tuturor presiunilor atât fizice, cât Èi psihice, că tot ce spune este adevărat! Strigătul ei se face auzit astăzi, la mai bine de 400 de ani, prin vocea a trei actriÈe minunate: Mihaela Teleoacă, Florentina Èilea Èi Emilia Bebu. Patru secole mai târziu, Artemisia ne vorbeÈte pe scena Teatrului ACT despre abuz, nedreptate, artă Èi, nu în ultimul rând, despre puterea eliberatoare a adevărului. Spectacolul ne provoacă spre reflecÈie Èi ne pune în situaÈia de a ne întreba: oare cât de mult s-a schimbat percepÈia asupra femeii în 400 de ani?”</em></p></blockquote>
<h4>Artista în context: Cine a fost Artemisia ?</h4>
<p>Devenise deja pictoriÈă profesionistă până la vârsta de 15 ani. IniÈial, a pictat în stil Caravaggio, dar ulterior s-a dezvoltat ca pictor baroc.</p>
<p>Singura fiică Èi cea mai mare dintre cei cinci copii ai familiei, <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em> s-a născut la Roma în 1593. Mama ei, Prudentia Montone, s-a stins din viaÈă când tânăra artistă avea doar 12 ani. Tatăl său, Orazio Gentileschi, a fost un artist care a învăÈat-o să picteze Èi a prezentat-o Èi altor artiÈti importanÈi ai vremii, inclusiv Michelangelo Merisi da Caravaggio, al cărui stil clarobscur a influenÈat-o foarte mult.</p>
<p>Artemisia a semnat Èi datat prima ei lucrare, <em>Susanna and the Elders</em>, în 1610, la vârsta de 17 ani.</p>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-50628 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/susana_artemisia-213x300.jpg" alt="Susanna and the Elders" width="213" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Susanna and the Elders &#8211; Artemisia Gentileschi 1610</em></span></p>
<p>Tatăl ei l-a angajat pe cunoscutul Èi colaboratorul său, pictorul <em>Agostino Tassi</em>, pentru a-i pregăti fata în pictura de perspectivă. Un an mai târziu, <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em>, în vârstă de 18 ani, a fost violată de <em>Tassi</em>.</p>
<p>Procesul care a urmat în 1612, intentat de către tatăl victimei, ale cărui detalii au fost înregistrate cu meticulozitate Èi au supravieÈuit în arhive de-a lungul secolelor, este cutremurător pentru că <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em> a fost cea condamnată la tortură pentru a-Èi dovedi nevinovăÈia, iar reputaÈia ei a fost distrusă. În timpul procesului care a durat Èapte luni, ea a fost acuzată de mai mulÈi martori ai lui <em>Tassi</em> că ar fi fost o curvă, deÈi el îi promisese, minÈind în repetate rânduri, că o va lua de soÈie.</p>
<p>În cele din urmă <em>Tassi</em> a fost găsit vinovat, dar deÈi sentinÈa sa a însemnat alungarea sa din Roma, aceasta nu a fost niciodată executată.</p>
<h4>Perioada de maturitate</h4>
<p>La scurt timp după proces, tatăl <em><strong>Artemisiei</strong> </em>i-a aranjat căsătoria cu Pierantonio di Vincenzo Stiattesi, un pictor florentin puÈin cunoscut. După nuntă, s-a mutat la FlorenÈa, unde Èi-a continuat practica artistică, devenind în acelaÈi timp Èi mamă.</p>
<p>În 1616,<em><strong> Artemisia Gentileschi</strong></em> a devenit prima femeie artistă care a primit calitatea de membru al <em>Academiei de Artă a Desenului</em> din FlorenÈa. Acest statut de membră i-a permis să semneze contracte Èi să cumpere materiale de artă fără a avea nevoie de acordul soÈului ei.</p>
<h5>Prima femeie admisă vreodată la Accademia dell&#8217;Arte del Disegno din FlorenÈa</h5>
<p>Accademia delle Arti del Disegno (sau Academia Artelor Desenului) a fost o renaÈtere a uneia dintre primele bresle de arte frumoase din FlorenÈa, Italia. Aceasta a fost înfiinÈată de artistul <em>Giorgio Vasari</em> Èi <em>Cosimo Medici</em>. Academia îi accepta doar pe cei mai talentaÈi artiÈti din zonă, inclusiv pe legendarul sculptor <em>Michelangelo</em>. Printre alÈi membri se numără <em>Agnolo Bronzino</em> Èi <em>Benvenuto Cellini</em>.</p>
<p>Academia era o combinaÈie între o breaslă a artiÈtilor Èi o curte de personalităÈi care îl înconjurau pe <em>Medici</em>. Era un loc apreciat, iar prima femeie acceptată în această academie, care până atunci era rezervată exclusiv bărbaÈilor, a fost <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em>.</p>
<p><em><strong>Artemisia</strong></em> a dus o viaÈă progresistă pentru o femeie din epoca sa, susÈinând o carieră independentă de controlul Èi supravegherea masculină. Găsindu-Èi un spirit înrudit în neconvenÈionalul <em>Galileo</em>, s-a împrietenit cu celebrul astronom în timp ce locuia la FlorenÈa Èi a menÈinut relaÈia prin scrisori.</p>
<p>PictoriÈa trebuie să fi învăÈat câte ceva de la <em>Galileo</em>, deoarece reprezentarea sângelui care ÈâÈneÈte din gâtul lui Holofernes în „Iudita ucigându-l pe Holofernes&#8221; este în concordanÈă cu descoperirea acestuia privind traiectoria parabolică a proiectilelor. :)</p>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-50632 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/iudita_artemisia-240x300.jpg" alt="Judith Slaying Holofernes - Artemisia Gentileschi" width="240" height="300" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p class="lH1 dyH iFc H2s GTB O2T zDA IZT" style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Judith Slaying Holofernes &#8211; Artemisia Gentileschi</em></span></p>
<p>foto credit <a href="http://ro.pinterest.com">sursa</a></p>
<h4>Tablouri importante</h4>
<p>Artemisia Gentileschi a avut patroni importanÈi de-a lungul carierei sale Èi, până în ziua de azi, este un simbol feminist.</p>
<p>Multe dintre lucrările sale prezintă poveÈtile femeilor din mituri Èi povestiri biblice. Abordarea ei feministă a vieÈii radiază prin aceste picturi.</p>
<h5><span id="Susanna_and_the_Elders_1610"><em>Susanna and the Elders</em> (1610)</span></h5>
<p>În istoria artei din secolele al XVI-lea Èi al XVII-lea au existat multiple reprezentări ale poveÈtii <em>Susanei Èi a bătrânilor</em>, din cartea lui Daniel. Povestea descrie cum Sunna, o tânără virtuoasă Èi frumoasă, face baie în grădina sa, în timp ce doi bărbaÈi mai în vârstă o privesc în secret. BărbaÈii se apropie brusc de ea, cerându-i să li se supună. Dacă nu o va face, ei se vor asigura că reputaÈia ei va fi ruinată, proclamând că au observat un alt bărbat în grădină.</p>
<p>Reprezentările care au precedat versiunea lui <em><strong>Gentileschi</strong></em> o înfăÈiÈau de obicei pe <em>Susanna</em> ca fiind oarecum seducătoare, iar singurele urme de violenÈă sunt ascunse în titlu sau sugerate printr-o uÈoară tragere a rochiei. Versiunea lui <em><strong>Gentileschi</strong></em> este, după cum se observă, foarte diferită.</p>
<p>În versiunea ei, doi bărbaÈi pătrund cu forÈa din spatele unei balustrade de marmură. <em>Susanna</em> nu este descrisă ca fiind seducătoare, ci mai degrabă o mână îi acoperă faÈa, în timp ce cealaltă este întinsă în autoapărare.</p>
<p style="text-align: center;">Tabloul <em>Susanei</em> de <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em> este considerat primul tablou care prezintă violenÈa sexuală din punctul de vedere al femeii, al victimei.</p>
<p><em><strong> Gentileschi</strong></em> a pictat această lucrare când avea doar 17 ani Èi arată un talent incredibil pentru un artist atât de tânăr.</p>
<h5><span id="Judith_Slaying_Holofernes_1620"><em>Judith Slaying Holofernes </em>(1620)</span></h5>
<p><em>Judith ucigându-l pe Holofernes</em> este o altă scenă biblică pictată de <em><strong>Gentileschi</strong></em>. Ea a revenit la această scenă de mai multe ori pe parcursul carierei sale. În mod tradiÈional, povestea lui <em>Iudith ucigându-l pe Holofernes</em> este descrisă de artiÈti într-o manieră mai degrabă idealistă, în care frumuseÈea Èi curajul lui <em>Iudith</em> sunt punctul central al lucrării. În 1598, <em>Caravaggio</em>, pe care <em><strong>Gentileschi</strong></em> îl admira foarte mult, a pictat acelaÈi eveniment cu mult realism, concentrându-se mai mult pe actul decapitării.</p>
<p>În versiunea <em><strong>Artemisiei</strong></em>, ea duce abordarea realistă a lui <em>Caravaggio</em> cu un pas mai departe, încercând să surprindă Èi spaÈiul psihologic al lui <em>Judith</em>, precum Èi să descrie cerinÈele fizice intense ale decapitării cuiva.</p>
<p>Gesturile, atât ale lui Judith, cât Èi ale lui Holofernes, arată forÈa luptei dintre subiecÈi, scena pasională fiind pusă în valoare de o utilizare dramatică a culorilor Èi de un clarobscur intens.</p>
<p>Acesta este unul dintre tablourile în care artista evidenÈiază puterea femeilor Èi arată femei care se răzbună pe bărbaÈi. Pornind de la propriile experienÈe de viaÈă, arta e folosită pentru a da glas frustrărilor Èi furiei sale faÈă de bărbaÈii care i-au greÈit. De fapt, unii critici consideră că <em>Judith</em> este, într-un fel, un autoportret al artistei. Nu numai că <em><strong>Gentileschi</strong> </em>o înfăÈiÈează pe <em>Judith</em> ca fiind puternică din punct de vedere mental Èi fizic, dar îi dă putere Èi servitoarei acesteia.</p>
<h5><span id="Lucretia_1620_1621"><em>Lucretia </em>(1620 – 1621)</span></h5>
<p>Această pictură o înfăÈiÈează pe <em>LucreÈia</em>, o eroină din mitologia romană, care a fost soÈia unui comandant al armatei romane, Lucius Tarquinius Collatinus. Tabloul înfăÈiÈează momentul în care LucreÈia este pe punctul de a se sinucide pentru că a fost agresată sexual de unul dintre soldaÈii soÈului ei, Sextus Tarquinius, care era Èi fiul regelui roman. Potrivit legendei, Sextus Tarquinius a violat-o pe Lucretia sub ameninÈarea unui cuÈit, Èantajând-o spunându-i că o va ucide atât pe ea, cât Èi pe roaba ei, dacă nu i se supune. Prin actul său de sinucidere, LucreÈia simbolizează sfidarea unei femei faÈă de puterea masculină asupra trupurilor femeilor.</p>
<h5><em>Autoportretul ca alegorie a picturii (1638 &#8211; 1639)</em></h5>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-50638 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/autoportret_artemisia-225x300.jpg" alt="Self-Portrait as the Allegory of Painting (1638 – 1639)" width="225" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Self-Portrait as the Allegory of Painting (1638 – 1639)</em></span></p>
<p>Acest tablou este singura lucrare cunoscută pe care <em><strong>Gentileschi</strong> </em>a realizat-o în timpul Èederii sale la Londra, în timp ce îÈi asista tatăl în comenzilor sale. Tabloul este o reprezentare mai degrabă idealistă a ei însăÈi, deoarece pictoriÈa ar fi fost mult mai în vârstă la acea vreme decât versiunea din tablou. De asemenea, se crede, ca Èi în cazul multor alte picturi ale sale, că <em><strong>Gentileschi</strong></em> a creat acest autoportret plasând oglinzi în jurul ei în timp ce lucra, ceea ce îi permitea să aibă perspective unice. În acest autoportret încrezător, artista alege să se picteze pe sine în acÈiune, pictând cu măiestrie Èi folosind tehnici în care arată cum perspectiva implică miÈcare.</p>
<h4>Curajul de a-Èi părăsi soÈul</h4>
<p>În Europa anilor 1600, femeilor nu li se permitea să deÈină proprietăÈi sau să aibă custodia propriilor copii. Astfel, este uimitor faptul că <em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em> Èi-a părăsit soÈul, <em>Peter Antonio Stiattesi</em>, luând cu ea copilul. Cei doi s-au căsătorit la scurt timp după ce violatorul ei a fost trimis la închisoare. Inutil de spus că mariajul nu a durat.</p>
<p>În orice caz,<em><strong> Artemisa Gentileschi</strong></em> Èi-a lăsat soÈul în FlorenÈa în timp ce ea călătorea însoÈită de fiica sa <em>Prudentia</em> în alte părÈi ale Italiei pentru a-Èi îndeplini îndatoririle către patronii ei. Mai târziu, <em>Prudentia</em> avea să devină Èi ea pictoriÈă.</p>
<h4>De reÈinut</h4>
<p><em><strong>Artemisia Gentileschi</strong></em> este prima pictoriÈă a cărei operă a fost recunoscută în timpul vieÈii Èi prima femeie care a devenit membră a <em>Academiei De Artă a Desenului</em> din FlorenÈa. Aceasta s-a impus prin arta sa într-o epocă în care femeile nu erau acceptate uÈor de către comunitatea artistică. Ea a beneficiat de patronajul familiei de <em>Medici</em>, a corespondat cu <em>Galileo Galilei</em> Èi a lucrat pentru <em>Regele Charles I</em> al Angliei.</p>
<p>Având la activ aproximativ 57 de lucrări, în 49 din ele <em><strong>Artemisia</strong> </em>ilustrează temele cu care ea s-a confruntat, înfăÈiÈând în rol principal femei cu personalităÈi puternice, curajoase Èi rebele, lipsite intenÈionat de trăsăturile feminine stereotipe.</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#117;mi&#110;&#105;t&#097;.g&#105;&#117;&#114;&#103;i&#117;&#046;&#097;&#064;&#103;m&#097;i&#108;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>