<p><em><strong>„Domnul Donald Tusk a încercat să atingă acea parte a societăÈii româneÈti care este mai sensibilă la problemele europene, folosind formule retorice care rămân. AÈa cum a fost comparaÈia cu Helmuth Duckadam.</strong> <strong>Nu a fost, de fapt, despre Duckadam Èi despre meciul Stelei, ci despre capacitatea României, a societăÈii româneÈti de a face ceea ce este imposibil</strong></em>, <em><strong>anume să apere statul de drept î</strong></em>mpotriva celor care încearcă să îl reconvertească, să-l transforme într-un stat el celor puternici. Stilul pe care l-a folosit este unul care ajunge uÈor la oamenii simpli. Domnul Donald Tusk a arătat cum se poate comunica bine Europa<em><strong>. E vorba de talent nativ, dar e vorba Èi de foarte multă muncă</strong></em>”, a afirmat, pentru DiGi24, Cristian Pîrvulescu, politolog. În contextul în care mulÈi aÈa-ziÈi analiÈti s-au repezit să condamne faptul că discursul, deloc original, a apelat la referinÈe culturale sau&#8230; din alte domenii (fotbal, de exemplu), pentru a „intra pe sub pielea” românilor, iar alÈii, mai sentimentali, au lăcrimat de mândrie naÈională Èi l-au aÈezat în rândul sfinÈilor pe Tusk.</p>
<p>În vârstă de 61 de ani, <strong>Donald Franciszek Tusk</strong> este un politician polonez, actualul preÈedinte al <strong>Consiliului European</strong>. Între 2007-2012 a fost prim-ministru al Poloniei. El este co-fondator Èi preÈedinte al partidului de centru-dreapta Platforma Civică.</p>
<p>În anul 2005 a candidat la funcÈia de preÈedinte al Poloniei, dar a fost învins în al doilea tur de scrutin de conservatorul Lech Kaczyński. La alegerile parlamentare din 2011, Platforma Civică a lui a obÈinut cel mai mare număr de voturi (translatate în 39,18% din mandatele în Sejm), ceea ce l-a pus în situaÈia inedită pentru un premier polonez de după căderea comunismului de a rămâne la guvernare în urma alegerilor parlamentare.</p>
<p>De la 1 decembrie 2014 este preÈedinte al <strong>Consiliului European.</strong></p>
<p>Ceea ce nu Ètiu mulÈi este că discursul lui a fost scris în limba engleză Èi tradus de Dan Mărăşescu, care este de 13 ani şeful unităţii de limbă română a translatorilor de la Consiliul Uniunii Europene, conform <strong>Transilvania Reporter.</strong> „<em>Discursul Èi l-a scris el singur, nu Ètiu cine i-a furnizat citatele, dar cea mai mare parte a scris-o singur. Eu am primit textul în engleză Èi apoi l-am tradus. Am făcut Èi o înregistrare vocală Èi i-am dat-o. Nu vă imaginaÈi că m-am întâlnit cu el Èi am stat faÈă în faÈă la masă. Nu aÈa se procedează”, a completat traducătorul. El a spus că a fost impresionat de cât bine a reuÈit să pronunÈe Tusk în română. „Sunt convins că dacă ar fi avut timp să repete încă o dată, ar fi citit chiar impecabil”, </em>a mai spus Dan MărăÈescu.<em> „Am făcut mai puÈin decât crede lumea. Nici nu l-am văzut pe Tusk pentru traducerea aceasta, Èi el nici nu este Èeful meu administrativ, ci e liderul politic al Consiliului, dar sunt bucuros că a ieÈit aÈa de bine</em>”, a declarat traducătorul. (sursa <a href="http://transilvaniareporter.ro/">aici)</a></p>
<p>Iată varianta în limba română a discursului, susÈinut la Ateneul român, în 10 ianuarie a.c.. (sursa: <a href="https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/01/10/remarks-by-president-donald-tusk-at-the-opening-ceremony-of-the-romanian-presidency/">Consiliul Uniunii Europene)</a></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-5311" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/3ebda3ce663a2871ca0cced42e2fcb.jpg" alt="" width="750" height="393" /></p>
<p><em>„Sunt foarte mândru Èi fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preÈedinÈii române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste Èase luni, veÈi interpreta cu energie Èi înÈelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că preÈedinÈia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească Èi de europeană ca muzica lui George Enescu. Èi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. </em></p>
<p><em>O spun pentru că Ètiu cât de rezistentă Èi de creativă este naÈiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit Èi că veÈi face tot ce vă stă în putinÈă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.</em></p>
<p><em>VeÈi fi gazdele Europei Èi sunt convins că veÈi acÈiona în spiritul proverbului: Omul sfinÈeÈte locul. Am încredere, de asemenea, că veÈi acorda importanÈa necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor Èi ataÈamentul faÈă de principii vor juca un rol esenÈial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Se apropie viitorul, se aude, se vede<br />
Gândurile pe care le trimit spre el<br />
se-ntorc mai repede ca altădată.<br />
Èi-mi trec scântei Èuierând în viteză<br />
prin suflet, vestindu-l întruna.</em></p>
<p><em>În mare măsură, depinde acum de România dacă Èi în ce fel Europa va depăÈi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepÈia noastră comună în privinÈa viitorului Europei. Celor care, îÈi imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acÈionezi în afara regulilor convenite Èi să găseÈti scurtături , le spun că se înÈală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea Èi drepturile noastre, le spun: continuaÈi lupta! Nu uitaÈi că provocări vor exista întotdeauna Èi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Èi amintiÈi-vă Èi de aceste vorbe ale lui Andrei PleÈu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.”</em></p>
<p><em>România are puterea de a fascina Èi de a încânta. În familia mea, prima maÈină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce Èi el o Dacie Duster. TotuÈi, mai mult decât maÈinile româneÈti mă fascinează intelectualii Èi sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toÈi eroi ai imaginaÈiei mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci Èi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci Èi Èase (1986), când Steaua BucureÈti a învins Barcelona. Èi aÈ vrea să fac un apel la toÈi românii, să apere, în România Èi în Europa, fundamentele civilizaÈiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaÈa publică, statul de drept Èi constituÈia. Să le apere cu aceeaÈi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, Èi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuÈit. Èi voi veÈi reuÈi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”</em></p>
<p>Un discurs din care nu lipseÈte niciun reper fundamental al culturii româneÈti, fie că vorbim despre literatură, filozofie sau muzică, politică sau sport, coagulate într-o sinteză metaforică superbă: „<strong>Rapsodia română</strong>”, a cărei primă audiÈie a avut loc la BucureÈti în 1903, chiar la <strong>Ateneul Român</strong>, într-un concert dirijat de compozitorul <strong>Eduard Wachmann</strong>. Un gest de solidaritate afectivă Èi intelectuală demnă de un cetăÈean al Europei moderne. Un singur cuvânt îmi vine în minte pentru a cataloga acest discurs: conÈtiinÈă a valorilor. Ceea ce este un lucru rarisim astăzi, trebuie să admitem, oricât de greu ne-ar veni. Am primit o lecÈie de demnitate civică Èi politică din partea unui străin care a transformat o oportunitate oferită României într-o responsabilitate uriaÈă, datorită numelor pe care le-a invocat. Donald Tusk i-a făcut pe politicienii noÈtri să jure, metaforic vorbind, cu mâna pe Biblia culturii noastre, lucru pe care nu Ètiu dacă ei l-au înÈeles, în toată gravitatea lui. În cuvinte simple, traduse impecabil. Pentru fiecare din noi, în parte, să luăm seama. Patria suntem noi, în fapt, nu numai cei care ne conduc, iar schimbarea pleacă de jos, nu cum greÈit se crede, aÈteptând schimbări la vârf.</p>
<p>Două idei, cu ocazia asta: mi-ar fi plăcut ca acest discurs să devină, pentru oamenii politici români, un test. Fie el Èi de cultură generală.</p>
<p>Èi doi la mână: acest discurs ar putea deveni un fel de „jurământ” pentru clasa politică, aÈa cum medicii intră în meserie după al lui Hippocrate asumarea jurământului lui Hippocrate. Mi-aÈ dori, de asemenea, ca fiecare dintre noi să ducem în lume, aÈa cum lumea aduce acasă la noi, zestrea noastră culturală Èi spirituală, Èi mai puÈin mostrele de subcultură crasă care-i îngrozesc pe cei cărora le populăm Èările, fie temporar sau pe timp îndelungat. Să putem să ducem cu noi, într-un cufăr pe care să-l purtăm într-un buzunar, învăÈăturile celor care Èi-au construit o reputaÈie universală Èi, odată cu ea, au făcut posibil acest discurs. pentru asta trebuie să formăm o educaÈie solidă, dar pe baze temeinice care să reziste timpului. <strong>Non multa, sed multum</strong>, spun latinii, nu mult, ci consistent.</p>
<p>Un învăÈământ de calitate, pe când, domnilor? Cu profesori instruiÈi, metode moderne de predare-învăÈare, un mediu stimulativ, dotări de calitate, elevi conÈtienÈi Èi motivaÈi să înveÈe, cu un program lejer, materii atractive Èi stimulative, o adaptare a Ècolii la nevoile societăÈii&#8230;
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;concu&#114;s&#064;&#121;ahoo&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>