<p><strong>Dmitri Dmitriyevich Shostakovich</strong>(Dmitri Dmitrievici Èostakovici) a fost un compozitor Èi pianist rus, una dintre cele mai importante Èi influente figuri în muzica clasica a secolului al XX-lea. Lucrările sale variază de la simfonii Èi concerte până la muzică de cameră, opere Èi coloane sonore de film, cele mai importante fiind cele 15 simfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte, lucrări de cameră Èi lucrări pentru pian solo.</p>
<p>Èostakovici s-a născut pe 25 septembrie 1906 în Sankt Petersburg, Rusia. <em><strong>Dmitri Boleslavovici Èostakovici</strong></em>, tatăl lui Dmitri Dmitrievici, a fost inginer Èi profesor de tehnologie electrică. El a fost, de asemenea, amator pasionat de muzică Èi a influenÈat interesul lui Dmitri pentru muzică în copilărie. <em><strong>Sofiya Vasilievna Kokoulina</strong></em>, mama lui Dmitri Dmitrievici, a fost o pianistă talentată Èi a avut o influenÈă semnificativă asupra dezvoltării muzicale timpurii a lui Dmitri, fiind cea care l-a introdus pe Dmitri în lumea muzicii Èi l-a încurajat să studieze muzica Èi să îÈi dezvolte talentul de pianist Èi compozitor.</p>
<p>El Èi-a manifestat interesul Èi talentul muzical încă din copilărie, iar la vârsta de 13 ani a intrat la Conservatorul de Stat din Leningrad (actualul Sankt Petersburg), unde a studiat compoziÈia. Cariera sa a fost influenÈată semnificativ de contextul politic Èi cultural al Uniunii Sovietice, fiindu-i cerute adesea să compună într-un stil conform cu linia oficială a Partidului Comunist.</p>
<p>Èostakovici a experimentat momente de succes Èi recunoaÈtere, dar Èi perioade de cenzură Èi critici aspre din partea regimului sovietic. CompoziÈiile sale, în special simfoniile Èi cvartetele de coarde, sunt cunoscute pentru expresia profundă a emoÈiilor umane, în special în contextul dificil al epocii sale. Un exemplu notabil este Simfonia nr. 5, care, deÈi a fost interpretată oficial ca o lucrare glorificatoare a regimului sovietic, este considerată de mulÈi critici drept o expresie subtilă a opoziÈiei Èi a anxietăÈilor ascunse.</p>
<div id="attachment_52059" style="width: 471px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/08/Sostakovici.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-52059" class="size-full wp-image-52059" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/08/Sostakovici.jpg" alt="" width="461" height="550" /></a><p id="caption-attachment-52059" class="wp-caption-text">Sursa: pinterest (via DSCH Journal)</p></div>
<p>Èostakovici a creat, de asemenea, muzică pentru filme, inclusiv pentru regizorul sovietic <strong>Serghei Eisenstein</strong>. Colaborarea lor a dus la lucrări precum coloana sonoră a filmului &#8222;Aleksandr Nevski&#8221; (1938), care include &#8222;Cântecul Cavalerilor Teutoni&#8221; &#8211; una dintre cele mai cunoscute Èi interpretate piese ale sale.</p>
<p>Pe măsură ce Uniunea Sovietică a evoluat, Èostakovici Èi-a permis o mai mare libertate artistică în lucrările sale, în special în ultimele sale simfonii. A murit pe 9 august 1975 la Moscova, dar moÈtenirea sa muzicală continuă să inspire Èi să influenÈeze muzicieni Èi ascultători în întreaga lume. Este adesea considerat ca unul dintre cei mai importanÈi compozitori ai secolului al XX-lea Èi a lăsat o amprentă semnificativă în istoria muzicii clasice moderne.</p>
<h4><strong>Fapte interesante</strong></h4>
<ul>
<li><strong>Obsesia pentru numărul 19:</strong> În muzica lui Èostakovici, numărul 19 pare să fie un element recurent. De exemplu, el a scris 19 simfonii Èi 19 cvartete de coarde.</li>
<li><strong>Muzică de film:</strong> Pe lângă compoziÈiile sale clasice, Èostakovici a creat Èi muzică pentru filme. Colaborarea sa cu regizorul Serghei Eisenstein a dus la muzică pentru filme precum &#8222;Potemkin&#8221; Èi &#8222;Aleksandr Nevski&#8221;.</li>
<li><strong>RelaÈia cu Stalin:</strong> Èostakovici a avut o relaÈie complicată cu liderul sovietic Iosif Stalin. A fost supus cenzurii Èi criticilor regimului pentru unele dintre creaÈiile sale, dar a reuÈit totuÈi să-Èi continue munca Èi să evite represaliile severe.</li>
<li><strong>Numere de opus lipsă:</strong> În operele sale, există uneori numere de opus care lipsesc. De exemplu, lipseÈte numărul 8 în succesiunea sa de simfonii, considerată de unii a fi din superstiÈie.</li>
<li><strong>Ridiculizarea lui Stalin:</strong> În simfonia sa nr. 9, Èostakovici a evitat să creeze o lucrare grandioasă Èi solemnă aÈa cum ar fi fost de aÈteptat pentru triumful Uniunii Sovietice în Al Doilea Război Mondial. Simfonia a fost considerată ca având un ton mai uÈor Èi chiar jucăuÈ, ceea ce a condus la critici că nu ar fi fost suficient de patriotică.</li>
<li><strong>&#8222;Leningrad&#8221; Simfonia (nr. 7):</strong> Una dintre cele mai cunoscute Èi interpretate simfonii ale lui Èostakovici este Simfonia nr. 7, cunoscută Èi sub numele de &#8222;Simfonia Leningradului&#8221;. Aceasta a fost compusă în timpul Blocadei Leningradului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Èi a devenit un simbol al rezistenÈei împotriva nazismului.</li>
<li><strong>Estetica ironică:</strong> Muzica lui Èostakovici este adesea recunoscută pentru estetica sa ironică Èi subtilă. El a reuÈit să exprime critica socială Èi politică într-un mod subversiv, folosindu-se de armonii Èi teme muzicale.</li>
</ul>
<h4><strong>”Critici voi, cu flori deÈarte&#8230;”</strong></h4>
<p>Dmitri Dmitrievici Èostakovici a fost supus unor critici diverse de-a lungul carierei sale, având în vedere contextul politic Èi cultural al Uniunii Sovietice în care a trăit Èi a creat, iarcâteva opinii ale unor mari critici de muzică Èi personalităÈi din lumea muzicală despre Èostakovici revelează importanÈa majoră pe care artistul a avut-o în istoria recentă a muzicii clasice:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<ul>
<li><strong><a href="https://bel-esprit.ro/igor-stravinsky-omul-si-artistul/" target="_blank" rel="noopener">Igor Stravinsky</a>:</strong> Un compozitor important al secolului al XX-lea, Stravinsky a spus despre Èostakovici că acesta &#8222;<em>reprezintă o forÈă pentru care întreaga lume trebuie să-i fie recunoscătoare&#8221;</em>.</li>
<li><strong>Leonard Bernstein:</strong> Dirijorul Èi compozitorul american Leonard Bernstein l-a apreciat pe Èostakovici Èi i-a pus în valoare capacitatea de a se exprima subtil prin muzică. El a numit muzica lui Èostakovici &#8222;muzică de adevărată pasiune&#8221;.</li>
<li><strong>Andrei Zhdanov:</strong> În timpul perioadei de cenzură a artei în Uniunea Sovietică, Andrei Zhdanov, un important lider politic Èi critic cultural sovietic, a criticat deschis simfonia a Èaptea a lui Èostakovici (Simfonia Leningradului) ca fiind prea &#8222;formalistă&#8221; Èi &#8222;obscură&#8221;. Critica sa a avut un impact negativ asupra reputaÈiei lui Èostakovici, dar simfonia a rămas în continuare populară în întreaga lume.</li>
<li><strong>Solomon Volkov:</strong> Scriitorul Èi istoricul Solomon Volkov a scris o biografie controversată despre Èostakovici intitulată &#8222;Testamentul lui Solomon Volkov&#8221;. Cartea susÈine că Èostakovici a compus muzică secretă cu mesaje critice la adresa regimului sovietic, sub ameninÈarea cenzurii. TotuÈi, autenticitatea acestor afirmaÈii a fost pusă sub semnul întrebării de unii cercetători Èi istorici.</li>
</ul>
<h4><strong>Mari iubiri</strong></h4>
<p>Prima soÈie a lui Èostakovici a fost <strong>Nina Varzar</strong>. Cei doi s-au căsătorit în 1932. Cei doi s-au cunoscut în timpul studiilor lor la Conservatorul din Leningrad (Sankt Petersburgul actual). Au decis să se căsătorească după absolvire Èi în ciuda faptului că Nina era studentă la medicină Èi nu era direct legată de muzică. Căsătoria lor a fost într-un fel o alegere neobiÈnuită, dar semnificativă pentru Dmitri, deoarece Nina a fost cea care l-a inspirat să îÈi urmeze pasiunea pentru muzică. Cuplul a avut doi copii, Galina (născută în 1936) Èi Maksim (născut în 1938). RelaÈia dintre Dmitri Èi Nina a fost adesea tensionată. Dmitri era preocupat de munca sa creativă Èi era adesea angajat în proiecte intense de compoziÈie Èi interpretare. Acest lucru a dus la perioade de separare Èi tensionare a relaÈiei lor.</p>
<p><strong>Margarita Kainova </strong></p>
<p>În 1956, Èostakovici s-a căsătorit cu Margarita Kainova, care era secretara sa. Aceasta a fost o perioadă dificilă din punct de vedere personal pentru Èostakovici, cu probleme în căsnicie Èi cu sănătatea precară. Împreună cu Margarita, Èostakovici a avut o fiică, Galina (care nu trebuie confundată cu fiica din prima căsătorie). Margarita Kainova a fost nu numai soÈia lui Èostakovici, ci Èi un sprijin personal Èi profesional pentru el. Ea a fost implicată în gestionarea programului său Èi în menÈinerea organizată a lucrurilor în timpul perioadelor ocupate din cariera lui. De asemenea, a fost o prezenÈă de încredere pentru Èostakovici Èi a jucat un rol important în sprijinirea sa emoÈională Èi creativă. RelaÈia lor a continuat până la decesul lui Dmitri Èostakovici în 1975. Margarita Kainova a supravieÈuit lui Èostakovici cu mai mulÈi ani, până în 2004.</p>
<p><!--more--></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="IOK8Jb76ibc" title="Dmitri Shostakovich - The Second Waltz"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=IOK8Jb76ibc"><img src="https://i.ytimg.com/vi/IOK8Jb76ibc/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Dmitri Shostakovich - The Second Waltz"></a></amp-youtube>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;ncu&#114;s&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>