<p><span style="color: #000000;">Nu mă pot adapta la sistemul de relaÈionare postmodern în care genul e doar un cuvânt în dicÈionar. Am nevoie să mă simt subjugată de bărbat, dar nu artizanal, după formulele din reÈetele Èi strategiile culturale recente, ci natural, trebuie să simt că are forÈă erotică peste a mea, că e mai puternic, mai sigur pe el&#8230; Nu merge cu simulări Èi simulacre. Relaxarea &#8211; în spectrul înalt e perfect echilibru Èi stăpânire, în spectrul de jos e comoditate. Bărbatul domină când e stăpân, nu când e comod. Spiritul cavaleresc constă în a face complimente femeii, nu în a o evalua ca pe o marfă sau ca pe un elev la Ècoală, aceea e doar trufie, deci tot slăbiciune. Bărbatul domină când îi transmite fascinaÈia provenită din dorinÈa lui, nu evaluarea critică. DorinÈa bărbatului e curaj, validarea e laÈitate, pentru că e circumspectă, distantă, detaÈată, raÈională. Un bărbat care lasă loc de întors în ce priveÈte dorinÈa nu poate domina niciodată. NesiguranÈa de sine încă e tolerabilă, sensibilităÈile, slăbiciunile mai pot emoÈiona femeia, dar nesiguranÈa pe dorinÈă niciodată. Or aceste evaluări ale femeii ca marfă sunt contrariul dorinÈei&#8230;. care e, când e, o certitudine Èi e explozivă. Pentru ea e umilitor Èi e semn de virilitate îndoielnică.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/17/05/eb/1705eb563437445a8faa4a8af53e4144.jpg" alt="Benjamin Carbonne - Corps 6.2.3 | Oeuvre d'Art en Vente Artsper"></span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><em>Benjamin Carbonne</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;">BărbaÈii nesiguri pe ei caută să simuleze siguranÈa. De multe ori duc lucrurile la apă mică. Cei speriaÈi de apă adâncă tind să înoate doar în zone în care pot atinge fundul cu piciorul. IntimidaÈi de erotismul cu ape adânci al femeilor, tind să le ducă în zona lor lor confort, fac lucrurile ”relaxate”, familiare. Dar cele pasionale, care trăiesc amorul pe viaÈă Èi pe moarte se simt ultragiate. Desigur. Fug cât colo, mai exact înoată în larg, departe.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Ce vrea femeia de la bărbat e forÈa inimii. </strong>Curaj, încredere în sine, autenticitate, asumare, sinceritate. Nu năvala brutei care încalcă tabu-uri sau care dă să ”forÈeze” intrarea în viaÈa ei &#8211; aceea e semn de slăbiciune &#8211; ci forÈa celui ”stăpân pe sine” pe care femeia îl caută ea Èi i se pune singură la picioare. În absolut toate basmele, legendele Èi chiar ideile populare despre raportul bărbat-<a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a> din Orientul Mijlociu, lucrurile aÈa stau. Nu se poate altfel pentru o instinctuală. Nu se poate altfel. Preferă să se încuie într-o chilie sau să Èeasă la gherghef, decât să îÈi cheltuie dorinÈa în<strong><em>acte ratate</em>. </strong>Instinctul femeii e să fie ”luată cu forÈa”, dar nu de un bădăran în goana calului, nu de un apucat ieÈit din codru, beat Èi smucit, ci de un erou, de un ins curajos (la animale e masculul alpha) după care tânjeÈte ea, femeia vrea Èi ea dreptul de a dori. Or pretenÈiile contemporanilor de a fi doriÈi pentru ce au în comun cu ele sunt absurde.<strong> Nu poÈi să doreÈti ce ai deja, ci doar ceva complementar, doar ceea ce îÈi lipseÈte.</strong></span></p>
<p><span style="color: #000000;">Toate încercările occidentului de a simula bărbăÈia, de a o reinventa, de a o reproduce-formal prin demostraÈii, toată mascarada cu recuzită pornografică în care dominarea e doar joc de scenă, mai rău le fac femeilor. Mi-a luat mult să le explic vesticilor unde e hiba, pentru că ei nu pricepeau că trăiesc în Matrix, în distopia lui Baudrillard. Sunt asemeni celor care se trezesc sărmanii tot în vis, zic că totul e aievea, Èi tot prin somn umblă.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Femeia fatală contemporană e o fraudă &#8211; cea de la Hollywood Èi din scripturile moderne &#8211; e, de fapt, <em>masculă</em>.</strong> Mi-a luat ceva să realizez limpede. În sens primordial, natural, femeia fatală e cea care se topeÈte, se scurge la picioarele bărbatului, i se dăruieÈte, în nici un caz nu îi rezistă, nu aÈa, nu ca egală sau ca rival&#8230;.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Tocmai aceste ficÈiuni cinematografice închipuite de neo-feminiÈti sunt fanteziile de viol.</strong> Femeia inaccesibilă, care se Èine băÈoasă Èi pentru care multiplele preocupări sociale sunt mai presus de cele instinctuale, pentru care prezenÈa bărbatului în viaÈa ei e facultativă, e proiectată într-o naraÈiune în care singura formulă de interacÈiune intimă posibilă e violul, într-adevăr, de vreme ce ideea de fond e că ea nu ÈânjeÈte abisal Èi inexorabil după bărbat.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>NeofeminiÈtii au inventat o <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a> care nu poate fi frecventată sexual decât prin rapt Èi intruziune Èi mint că aÈa e cultura de mii de ani.</strong> Nici vorbă. Nu e nici frigiditate aici, la mijloc, e ceva mult mai putred. Femeia independentă e o monstruozitate, o fabulaÈie culturală recentă. EsenÈa erotismului femeiesc e dependenÈa de bărbat. Jordan Peterson nu îndrăzneÈte să o spună aÈa direct, dar eu sunt nimeni în drum, eu pot. Industria-culturală-contemporană a inventat un surogat de femininate, o specie de harpie Èi obligă fiinÈa reală a femeilor să se înghesuie în armura ei, în matriÈă.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Eu numesc aceast imago din mitologiile contemporane <em>Fecioara de Fier.</em> Sexul ei e protejat de centuri de castitate. Asta reprezintă pretinsa independenÈă Èi inaccesibilitate din fanteziile hollywoodiene.</strong></span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/5a/74/e3/5a74e3d5e6786aee0cbea38163df2c62.jpg" alt=" " width="509" height="764"></span></p>
<p style="text-align: center;"><span class="tBJ dyH iFc MF7 pBj DrD IZT swG" style="color: #000000;"><em> Jack Baronsky</em><br />
</span></p>
<p><span style="color: #000000;">NU există <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a> (hetero-sexuală) să spună cu mâna pe inimă că în acea sau acele dăÈi în care s-a simÈit cu adevărat feminină, dorită, exaltată, tulburată, fascinată, plină de pasiune Èi împlinită nu era ea cea care se simÈea subjugată de puterile bărbatului, că nu a avut certitudinea că primeÈte imens, că nu i-a părut că această putere e aur pur, că îi umplea întreaga fiinÈă de lumină Èi că o împlinea, că era un dar minunat. Acea putere îi punea în miÈcare visele, elanurile, energiile feminine, o făcea să tremure, să trepideze, să danseze, să geamă. Cum să nu îi fii recunoscătoare vieÈii Èi celui care Èi-o oferă?</span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span style="color: #000000;">Èi mai grav e că atunci când bărbatul (de regulă crescut în spirit postmodern) vede în tine Èi în feminitatea ta ”diva”, proiectează asupra ta Imagoul Fecioarei de Fier Èi încearcă să te cucerască după acea reÈetă. Tu fugi, speriată de perversiune Èi de hărÈuire, căci într-adevăr e o formă de hărÈuire. Fugi de bărbatul insistent, desigur, căci tu trebuie să te pui la picioarele lui, tu, liberă. Nu trebuie să fugă nimeni după nimeni, nici să insiste. Când e ce trebuie lucrurile se întâmplă aproape spontan. Când simte masculinitatea primordială femeia îngenunchează imediat, se supune singură. EsenÈa feminităÈii gestată natural e această supunere. BineînÈeles că ea nu se supune oricărui golan, oricărui isteric, oricărui fanfaron care vine peste ea cu pretenÈii Èi simulacre.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>”Cultura violului” e o invenÈie a feminismului lesbian, e o paradigmă relaÈională concepută de conÈtiinÈe Èi trupuri Èi fiinÈe &#8211; lesbofile.</strong> Andrea Dworkin este o expondentă de seamă a curentului, ea merge până la a spune că ”orice penetrare e viol”. Asemenea mentalităÈi au produs o întreagă peliculă de imaginar colectiv, de fantezii culturale, identităÈi false, forme de erotism-artizanale. Aceste produse de marketing cultural au deturnat comportamentele ambelor genuri. Am ajuns să trăim în coÈmarul lor, e adevărat. Dar e suficientă o trezire mai zdravănă Èi un pas pus în afara terenului de joc care e lumea postmodernă Èi e limpede toată farsa.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/20/20/20/202020c388f26acf2d5f2beb87a44693.jpg" alt="Januz Miralles"></span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><em>Januz Miralles</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;">Cultura e un vis, mai urât mai frumos, e o realitate paralelă. Ea se poate sincroniza naturii sau poate evolua monstruos, într-o ordine nefirească, la antipod sau divergent.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><em><strong>Acel imago modern al femeii &#8211; fetiÈ e o butaforie. </strong></em>Divele se sinucid nu pentru că sunt tratate ca niÈte ”obiecte de cult sexual” cum se tot insinuează, ci pentru că sunt forÈate să îÈi trădeze natura reală trăind în falset, în pielea unui personaj de vitrină, pentru că este pusă asupra lor povara de a trăi pe sub mască, de a simula că ar avea o putere pe care nu o au Èi o natură pe care nu o au&#8230; Narcisismul e boala secolului pentru că oamenii se simt presaÈi social Èi cultural să trăiască în falset, să simuleze că sunt ce nu sunt.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Ideea de a fi tratată ca o regină e o capcană. </strong>Dacă cel care te tratează aÈa e regele e perfect, dar dacă e un servitor e un dezastru, e calea sigură spre nevroză, veÈnică nemulÈumire Èi frigiditate. Nici o <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a> pe lume nu e fericită să fie perechea unui umil servitor. Se simte castrată, nefeminină, umilă, ratată. O spune detaliat Èi foarte convingător Èi Jordan Peterson.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/8a/0d/ab/8a0dab1de5eeb420ec972f17013f19c3.jpg" alt="Paolo Troilo, Roots @artsy" width="453" height="677"></span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><em> Paolo Troilo</em></span></p>
<p><span style="color: #000000;">În societatea modernă Èi postmodernă, cei care au intuiÈii vagi, încearcă să subjuge femeia prin indiferenÈă, prin agresivitate Èi aroganÈă, prin dispreÈ, prin lecturi savante, făcând pe deÈtepÈii Èi pe nebunii. Ei Ètiu că trebuie să fie mai presus de ea, dar nu găsesc calea. Cei ”buni”, săpuniÈi la creier de neofeminiÈti, se fac preÈ considerând că asta vor femeile Èi că asta înseamnă ”curte”.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Până Èi formulele propriuzis sexuale care circulă în cultura dominantă sunt unele care fac din orice <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a>-lesbiană sau amazoană. Raportul de forÈe nu e cel just. N-are importanÈă ce plăceri are femeia care se masturbează sau în tandem cu o alta, în relaÈia cu bărbatul erotismul este de cu totul alt calibru, plăcerea vine din faptul de a se abandona în faÈa forÈei lui, de a se topi sub puterea dorinÈei Èi privirii lui, nu din delicii perverse.<strong> În cultura postmodernă perversitatea a devenit norma. </strong> Ceea ce spun majoritatea femeilor contemporane că e marele lor deliciu e ce au fost învăÈate să creadă că îÈi doresc, politicile masturbării au învins în ele intuiÈiile mai profunde.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Comportamentele actuale dau măsura adevărului din scripturile deconstructiviÈtilor: natura nu e atotputernică, poate fi siluită, dresată, detrurnată, deviată prin cultură. Acesta e adevărul.</strong></span></p>
<p><span style="color: #000000;">O afirmă Èi J. Peterson: cea mai grav afectată e masculinitatea, feminitatea e încă undeva într-un substrat latent, ca un vulcan adormit, gata să renască oricând pentru că femeile nasc, ele dau viaÈă, au instincte mai puternice.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Am fost Èi suntem cobaii unor ideologii. </strong>Unii ne-am născut în ultimii ani ai războiului rece Èi am crescut cu ideea că Occidentul e raiul pe pământ. Că e leagănul libertăÈii. Èi că restul lumii e înglodată în obscurantism. AceeaÈi propagandă de sute de veacuri. E aceeaÈi idee străveche pan-continentală, aceeaÈi logică de tipul ”noi versus restul lumii”. Sigur că pentru ceilalÈi ”noi” suntem ”străinii”&#8230; În ”restul lumii” încă există bărbaÈi Èi femei creaÈi de instincte nu doar de directive culturale. CivilizaÈia noastră e degenerată Èi produce degeneraÈi pentru că trăim în Matrix, pentru că matca ei e o realitate inventată, iluzorie, genitoarea ei e o mare minciună despre viaÈă.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/22/0e/6b/220e6be77baa53e0d7f7d40d0524d54c.jpg" alt="by Jarek Kubicki"></span></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><strong><em> </em><span class="tBJ dyH iFc MF7 pBj DrD IZT swG"><em> Jarek Kubicki</em> </span></strong></span></p>
<p><strong><span style="color: #000000;">Trăim ca în marile distopii, nu prea e nimeni dispus să rostească adevărul. L-a spus <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> Èi l-au îngropat imediat, adânc.</span> </strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:filo&#122;&#111;f&#105;&#101;&#064;gmail.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Distopie și deconstrucție / noul Matrix cultural
