Eduard Strauss (15 martie 1835 – 28 decembrie 1916) este compozitorul austriac care, împreună cu frații Johann Strauss al II-lea și Josef Strauss au alcătuit dinastia muzicală Strauss.
Dinastia Strauss este una dintre cele mai remarcabile familii din istoria muzicii, cunoscută mai ales pentru contribuțiile sale semnificative la dezvoltarea muzicii de dans vienez, în special a valsului. Familia a fost fondată de Johann Strauss Tatăl (1804–1849), care a fost un compozitor și dirijor austriac de mare succes. El a fost cel care a pus bazele succesului familiei în lumea muzicii, devenind cunoscut în întreaga Europă pentru valsurile sale captivante.
Fiul său cel mai cunoscut, Johann Strauss Fiul (1825–1899), supranumit și „Regele Valsului”, a fost poate și mai faimos decât tatăl său, lărgind repertoriul familiei Strauss cu piese memorabile precum „Albastru Dunăre”, „Povești din Pădurea Vieneză” și „Vocea primăverii”. Talentul său incontestabil a contribuit la solidificarea reputației familiei Strauss în muzica clasică.
Josef Strauss (1827–1870), fratele lui Johann Strauss Fiul, deși mai puțin cunoscut, a fost de asemenea un compozitor și dirijor talentat, contribuind cu valsuri, polci și marșuri la repertoriul familiei. Un alt frate, Eduard Strauss (1835–1916), a avut un rol mai mult organizatoric și de dirijor, conducând orchestra familiei după moartea lui Johann Strauss Fiul și promovând muzica Strauss în întreaga lume.
Dinastia Strauss a avut un impact profund asupra muzicii de dans vienez și a culturii muzicale în general, contribuțiile lor continuând să fie sărbătorite și astăzi în sălile de concert din întreaga lume. Eleganța, vivacitatea și frumusețea valsului vienez, așa cum a fost exprimată prin geniul familiei Strauss, rămân emblematice pentru perioada romantică târzie și pentru spiritul cultural vienez.
Eduard Strauss a fost fiul lui Johann Strauss I și al Mariei Anna Streim. Familia a dominat lumea muzicii vieneze timp de zeci de ani, creând valsuri și polci renumite în toată Europa.
Pentru farmecul, eleganța și magnestismul scenic, Eduard Strauss era numit, afectuos, ”frumosul Edi”.
Eduard Strauss a fost cel mai tânăr dintre cei trei frați Strauss care au contribuit semnificativ la muzica clasică, mai ales în domeniul valsului și al muzicii de dans vienez. Deși nu la fel de cunoscut ca fratele său, Johann Strauss II, „Regele Valsului”, Eduard a avut un rol important în perpetuarea și promovarea moștenirii muzicale a familiei Strauss.
Viața și Cariera
Născut în Viena, Eduard a urmat inițial o carieră în domeniul bancar, dar pasiunea sa pentru muzică l-a determinat să se alăture afacerii familiale. În timp ce Johann II și Josef se concentraseră mai mult pe compoziție, Eduard a excelat ca dirijor și a fost responsabil pentru orchestra de dans a familiei Strauss, conducând numeroase concerte atât în Austria cât și în străinătate.
Contribuții și stil
Deși Eduard a compus și el muzică, inclusiv valsuri, polci și marșuri, el este cel mai bine amintit pentru rolul său de dirijor. A fost un promotor neobosit al muzicii fraților săi, asigurându-se că lucrările lor sunt auzite și apreciate de publicul larg. Eduard a avut un stil de conducere energic și carismatic, ceea ce a făcut ca interpretările sale să fie extrem de populare.
Moștenirea și sfârșitul Erei Strauss
Eduard Strauss a fost, de asemenea, responsabil pentru desființarea arhivelor de partituri ale orchestrei Strauss, un act pe care l-a întreprins după retragerea sa din viața publică în 1901, motivat probabil de dorința de a pune capăt competiției profesionale în cadrul familiei și de a lăsa moștenirea Strauss să fie definită de lucrările celor mai renumiți membri ai familiei.
După moartea sa în 1916, era de aur a valsului vienez și a dinastiei Strauss a început să se încheie, deși muzica lor a rămas nemuritoare, continuând să fie celebrată și iubită de publicul din întreaga lume. Eduard, împreună cu frații săi, a lăsat o amprentă de neșters în lumea muzicii clasice, contribuind la definirea și popularizarea genului valsului vienez.
Culmea!
Johann Strauss I a cerut ca niciunul dintre fiii săi să nu urmeze cariere în muzică, în ciuda talentului lor evident. Astfel, lui Johann al II-lea îi menise activitatea bancară, pentru Josef o carieră militară, iar Eduard trebuia să se alăture consulatului austriac.
Delicios de sfidător, toți au devenit muzicieni!
Edi chiar a plusat, a mai produs încă unul – fiul său, Johann Strauss III. Minunat.
Johann II, Josef și Eduard Strauss (de la dreapta la stânga)
Îți vine să-i inviți la dans, acum, repejor, o polcă!
Eduard Strauss nu a încercat să imite operele celorlalți frați, a căror popularitate, e adevărat, l-a umbrit. El a fost recunoscut, mai ales, ca dirijor decât ca un mare compozitor.
Eduard Strauss și-a ocupat cu eleganță locul alături de fratele său, adevăratul Rege al Valsului – Johann Strauss II.
Aveți AICI filmul Dinastia Strauss, ediție completă! Vizionare plăcută!
Citeste și Dramaturgia unui vals
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.