<p><em>„Nebuni sunt, Doamne, visătorii!” </em>(<strong>Dimitrie Anghel</strong>)</p>
<div id="attachment_3548" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/image-2016-03-17-20872359-46-dimitrie-anghel.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3548" class="wp-image-3548" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/image-2016-03-17-20872359-46-dimitrie-anghel.jpg" alt="" width="600" height="957" /></a><p id="caption-attachment-3548" class="wp-caption-text"><em>Sursă foto: hotnews.ro</em></p></div>
<p> ;</p>
<p>Într-o zi de <strong>13 noiembrie</strong> se stingea din viaÈă poetul, prozatorul simbolist Èi traducătorul <strong>Dimitrie Anghel. </strong>Astăzi îmi aduc aminte cu drag de poemele sale Èi de parcursul său personal Èi literar&#8230; Vă invit să faceÈi la fel, lectură plăcută!</p>
<p><em>Fiul grecoaicei <strong>Erifilia Anghel </strong>(născută <strong>Leatris</strong>) Èi al aromânului <strong>Dimitrie Anghel, </strong>este al treilea copil al familiei, purtând numele mic al tatălui. Vine pe lume la CorneÈti, la data de <strong>16 iulie 1872.</strong> Tatăl său, deputat liberal, moÈier Èi arendaÈ, introduce în Èară „plugul cu abur” Èi cultura orezului.</em></p>
<div id="attachment_3550" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/steam-plow-3157357_960_720.png"><img aria-describedby="caption-attachment-3550" class="wp-image-3550" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/steam-plow-3157357_960_720.png" alt="" width="600" height="521" /></a><p id="caption-attachment-3550" class="wp-caption-text">Plug cu aburi (sursă foto: pixabay.com)</p></div>
<p><em>Copilul <strong>Dimitrie</strong></em><strong><em> Anghel</em></strong><em> îÈi </em><em>împarte timpul între IaÈi Èi moÈia din CorneÈti. În perioada 1879-1883 este elev în ciclul primar la Institutul particular al lui Caracas (IaÈi). Urmează cursurile Liceului Pedagogic din IaÈi. În anul 1887 aderă la miÈcarea socialistă, publicând în reviste literare, cum ar fi <strong>Rampa, ViaÈa literară Èi artistică, Flacăra </strong>sau <strong>Literatura Èi arta română.</strong></em></p>
<p><em>În 1889 abandonează cursurile începute la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” Èi la Institutele Unite, dedicându-se scrisului, iar în 1891 începe un caiet de versuri de factură eminesciană. <strong>Constantin Dobrogeanu-Gherea </strong>publică două poeme din caiet (<strong>Plânset de greieri</strong> Èi <strong>Zâna codrilor de brad</strong>) în <strong>Contemporanul. </strong></em></p>
<p><em>Următorii ani sunt marcaÈi de călătorii: în Italia, alături de poetul <strong>Ion Păun-Pincio</strong>, la Paris (unde a studiat) Èi în Italia, ElveÈia, Spania Èi FranÈa, alături de fraÈii săi. În 1898 publică traduceri din folclorul spaniol Èi italian în <strong>Adevărul de joi </strong>Èi în <strong>Pagini literare. </strong>Următorul an îi aduce prietenia cu <strong>St. O. Iosif</strong>, pe care îl întâlneÈte la Paris, în luna aprilie. Revine în Èară în anul 1902, fără să-Èi finalizeze studiile, însă. Petrece vara în compania unui grup de scriitori, printre care Èi<strong> St. O. Iosif, </strong>la moÈia de la Dumbrăveni a lui <strong>Leon Ghica. </strong>De asemenea, colaborează la revista <strong>Semănătorul.</strong></em></p>
<div id="attachment_3552" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/st-o-iosif-dimitrie-anghel-186x300.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3552" class="wp-image-3552" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/st-o-iosif-dimitrie-anghel-186x300.jpg" alt="" width="600" height="968" /></a><p id="caption-attachment-3552" class="wp-caption-text"><em>Dimitrie Anghel, alături de St. O. Iosif (sursă foto: brangacineblog.blogspot.com)</em></p></div>
<p><em>În colaborare cu prietenul său, <strong>S</strong><strong>t. O. Iosif, </strong><strong>Dimitrie Anghel </strong>publică volumul de <strong>Traduceri din Paul Verlaine </strong>în anul 1903. În februarie, 1905, apare primul volum de poezii semnate de <strong>Dimitrie Anghel, &#8222;</strong><strong>În grădină&#8221;.</strong></em></p>
<div id="attachment_3553" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/ang.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3553" class="wp-image-3553" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/ang.jpg" alt="" width="600" height="600" /></a><p id="caption-attachment-3553" class="wp-caption-text"><em>Sursă foto: viatanemteana.info</em></p></div>
<p><em>În perioada 1906-1907 îndeplineÈte funcÈii administrative la Dobrogea, iar între 1906-1908 este membru al redacÈiei revistei <strong>Semănătorul</strong>, urmând ca după retragerea lui Iorga să fie în comitetul de redacÈie. În colaborare cu <strong>St. O. Iosif </strong>scrie poemul dramatic <strong>Legenda funigeilor </strong>(1907), comedia <strong>Cometa </strong>Èi <strong>Caleidoscopul lui A. Mirea </strong>(în două volume, 1908). Este membru fondator al SocietăÈii Scriitorilor Români.</em></p>
<div id="attachment_3554" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/e58d9eb0c8034e38fc048c70c06f4314-2234311-400_400.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3554" class="wp-image-3554" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/e58d9eb0c8034e38fc048c70c06f4314-2234311-400_400.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a><p id="caption-attachment-3554" class="wp-caption-text"><em>Sursă foto: okazii.ro</em></p></div>
<p><em>În 1909 lansează volumul de poezii <strong>Fantazii</strong> Èi scrie poemul istoric, <strong>Carmen Saeculare. </strong> Alături de <strong>Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif Èi Ilarie Chendi </strong>editează revista <strong>Cumpăna </strong>în perioada 1909-1910. În 29 ianuarie 1911 îi arde locuinÈa de pe Calea Victoriei (care reprezenta Sediul Scriitorilor Români), în timp ce se afla la Paris. Scriitorul s-a îmbolnăvit pentru că Èi-a pierdut întreaga avere în incendiul respectiv, aÈa că la întoarcerea în Èară se internează într-o clinică de boli nervoase.</em></p>
<p><em>Inspector la Ministerul Cultelor Èi InstrucÈiunii Publice, publică volumele de proză <strong>Povestea celor necăjiÈi </strong>Èi <strong>Fantome.</strong> Criticul <strong>George Călinescu</strong> consideră că <strong>Dimitrie Anghel </strong>l-a influenÈat pe poetul <strong>Tudor Arghezi: </strong>„<i>Fantezismul poetului este în bună parte o închinare către feerie, moÈtenită de la Eminescu, comună epocii Èi întărită prin anume urmări ale romantismului Èi parnasianismului din Occident. PuÈină, impopulară, proza lui D. Anghel este excepÈională Èi revoluÈionară. Fără ea nu s-ar înÈelege proza de mai târziu a lui T. Arghezi care perfecÈionează Èi sistematizează maniera angheliană.”. </i></em></p>
<p><em><i><strong>Mihail Dragomirescu </strong>îl consideră sensibil Èi original deopotrivă: „</i></em><i>Anghel a reuÈit să-Èi contureze o personalitate artistică proprie, bine diferenÈiată, care n-a urmărit Èi nici n-a realizat un anumit tipar artistic tributar unui curent sau Ècoală literară. Poezia lui a asimilat creator lirismul eminescian, topit într-o formulă proprie în care s-au absorbit, pierzându-Èi identitatea, aluviuni romantice, parnasiene Èi simboliste. După Eminescu Èi Macedonski, înainte de Arghezi Èi Blaga, D. Anghel s-a afirmat ca un poet original, dând expresie artistică unei structuri sufleteÈti complexe, moderne. </i><i>Poet al florilor, al dragostei Èi al mării, el se remarcă prin sensibilitate delicată, fantezie sclipitoare, rafinament intelectual Èi muzicalitate.”</i></p>
<p><em>Se căsătoreÈte cu fosta soÈie a lui <strong>St. O. Iosif, Natalia Negru, </strong>alături de care va construi un mariaj toxic, alimentat de gelozie.</em></p>
<div id="attachment_3555" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/978x0.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3555" class="wp-image-3555" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/978x0.jpg" alt="" width="600" height="520" /></a><p id="caption-attachment-3555" class="wp-caption-text">Dimitrie Èi Natalia Anghel (sursă foto: adevarul.ro)</p></div>
<p><em>În 1912 apar volumele de proză <strong>Oglinda fermecată </strong>Èi <strong>Triumful vieÈii.</strong> Publică versuri Èi proză în <strong>Flacăra </strong>sub pseudonimul literar <strong>Ola Canta, </strong>în colaborare cu <strong>Leon Feraru. </strong>Următorul an scoate la lumină volumul <strong>SteluÈa</strong>, iar în perioada martie-octombrie sunt publicate în <strong>Flacăra </strong>ultimele poezii: <strong>Gherghina, Cântecul greierului, Balul pomilor </strong>Èi <strong>Puterea amintirii.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">* * *</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Gherghina</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong><span class="contentText">S-au stîns într-un aflux de sînge bujorii roşi, iar albii crini<br />
Şi-au anunţat de la o vreme şi ei palorile lunare:<br />
Cu o mireasmă, cu o umbră, ori prin fantastice lumini,<br />
Apropiata agonie şi-o prevesteşte fiecare.</span></strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Culorile ca un incendiu, în clipa ultimului ceas,</em></strong><br />
<strong><em>S-aprind — căci ceasul cel din urmă oricum e o apoteoză —</em></strong><br />
<strong><em>Mai darnic îşi răstoarnă crinul parfumul ce i-a mai rămas</em></strong><br />
<strong><em>Pe fundul urnei, şi, cînd moare, mai roză se preface-o roză.</em></strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><strong><em>Gherghina singură, spre toamnă, cînd sînt grădinile pustii,</em></strong><br />
<strong><em>Nu-mprăştie nici o mireasmă, ci rece şi nepăsătoare,</em></strong><br />
<strong><em>Cînd stă să-i vie şi ei ceasul înfricoşatei agonii,</em></strong><br />
<strong><em>Şi-nalţă tot mai sus în aer, zîmbind, marmoreana-i floare.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Ca şi cum n-ar fi fost născută cu celelalte pe pămînt,</em></strong><br />
<strong><em>Fără palori şi fără umbre, ci tot mai dreaptă în lumină,</em></strong><br />
<strong><em>Ea luptă mîndră pîn’ la urmă şi se coboară în mormînt</em></strong><br />
<strong><em>Purtînd cununa ei de aur pe frunte, sus, ca o regină. </em></strong></p>
<div id="attachment_3556" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/adelaparvu.com-despre-Dalia-gherghina-cum-faci-sa-infloreasca-daliile-Text-Carli-Marian-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3556" class="wp-image-3556" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/adelaparvu.com-despre-Dalia-gherghina-cum-faci-sa-infloreasca-daliile-Text-Carli-Marian-1.jpg" alt="" width="600" height="450" /></a><p id="caption-attachment-3556" class="wp-caption-text"><em>Sursă foto: adelaparvu.com</em></p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>*</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cântecul greierului</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong><span class="contentText">Sînt poate milioane de ani de-atunci — o, Soare !<br />
De cînd tu cel ce astăzi urci bolţile de-azur.<br />
Erai de-abia o pată prin neguri călătoare,<br />
O forţă-n mers ce-şi cată o formă şi-un contur.</span></strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Aşa erai, dar timpul ţi-a modelat conturul</strong></em><br />
<em><strong>Şi incendiul ce-n tine mocnea de veşnicii,</strong></em><br />
<em><strong>Înflăcărat deodată a luminat azurul</strong></em><br />
<em><strong>Şi ale mele negre şi mari melancolii.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Aşa erai pe vremea întîiei aurore,</strong></em><br />
<em><strong>Pe cînd eu, negrul greier, rapsodul fără glas</strong></em><br />
<em><strong>Ce te cînta-nstrunîndu-şi elitrele-i sonore,</strong></em><br />
<em><strong>Aşa am fost de-a pururi şi-acelaşi am rămas.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Eu sînt întîiul sunet care-a trezit ecouri</strong></em><br />
<em><strong>Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri,</strong></em><br />
<em><strong>Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri</strong></em><br />
<em><strong>Şi-a deşteptat visarea funebrelor păduri.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ca într-o seră caldă trăiam punctînd tăcerea,</strong></em><br />
<em><strong>Privind plin de uimire cum vremile în mers</strong></em><br />
<em><strong>Înalţă continente ori pregătesc căderea</strong></em><br />
<em><strong>A cine ştie cărui fragment de univers.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Părea cum că natura arareori sătulă</strong></em><br />
<em><strong>De vechile tipare căta izvoade noi;</strong></em><br />
<em><strong>— Cum de-a putut fragila şi fina libelulă</strong></em><br />
<em><strong>Vîslind atîtea veacuri, s-ajungă pîn’ la noi ?</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Azi năruia şi mîine, cum o-mbia capriciul,</strong></em><br />
<em><strong>Zvîrlea în dar eterne nimicuri pe pămînt,</strong></em><br />
<em><strong>De-atunci şi-a aprins lampa albastră licuriciul,</strong></em><br />
<em><strong>Şi n-a mai fost în stare s-o stingă nici un vînt.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>O aripă de gîză, un sunet şi-o lumină</strong></em><br />
<em><strong>Au stăruit şi totuşi atîţia uriaşi</strong></em><br />
<em><strong>Făcuţi să-nfrunte vremea s-au prefăcut ruină</strong></em><br />
<em><strong>Şi-au dispărut din lume făr-a lăsa urmaşi.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>*</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Balul pomilor</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong><span class="contentText">Cu legănări abia simÈite Èi ritmice, încet-încet,<br />
Pe pajiÈtea din faÈa casei, caiÈii, zarzării Èi prunii,<br />
ÎnveÈmîntaÈi în haine albe se clatină în faÈa lunii,<br />
Stînd gata parcă să înceapă un pas uÈor de menuet.</span></strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Se cată ram cu ram, se-nchină, Èi-n urmă iaraÈi vin la loc,</em></strong><br />
<strong><em>Cochetarii Èi graÈii albe, Èi roze gesturi, dulci arome,</em></strong><br />
<strong><em>ÎmprăÈtie în aer, danÈul acesta ritmic de fantome,</em></strong><br />
<strong><em>Ce-aÈteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,</em></strong><br />
<strong><em>Èi astfel umbrele căzute pe pajiÈte par mantii grele</em></strong><br />
<strong><em>Zvîrlite de dănÈuitorii ce au rămas numa-n dantele,</em></strong><br />
<strong><em>În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Pe gura scorburilor vîntul plecat a deÈteptat un cînt,</em></strong><br />
<strong><em>Èi-nvoalte mîneci horbotate se-ntind uÈoare să salute</em></strong><br />
<strong><em>Preludiul acestei stinse Èi dulci orchestre nevăzute,</em></strong><br />
<strong><em>Èi-apoi cu reverenÈe pomii s-au înclinat pîn’ la pamînt.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Ghirlanzi de flori îi leagă-n treacat Èi-un arc sub fiecare ram</em></strong><br />
<strong><em>BolteÈte-albastre perspective, sub care alte cete ninse</em></strong><br />
<strong><em>Coboară pe pămînt din ceruri, venind cu candele aprinse</em></strong><br />
<strong><em>Să facă Èi mai albă noaptea acestui alb epitalam.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>AÈa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri,</em></strong><br />
<strong><em>DespodobiÈi de-atîtea gratii, ce le-mprumută luciul lunii,</em></strong><br />
<strong><em>Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caiÈii, zarzării Èi prunii,</em></strong><br />
<strong><em>Banalii pomi din faÈa casei, ce-i Ètiu de-atîtea primăveri. </em></strong></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/steve-harvey-353240-unsplash.jpg"><img class="aligncenter wp-image-3557" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/steve-harvey-353240-unsplash-1024x683.jpg" alt="" width="600" height="400" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>*</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Puterea amintirii</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong><span class="contentText">Ne vom aduce-aminte de toate pîn’ la urmă,<br />
O, draga mea… Şi dacă viaţa nu se curmă<br />
Ci stăruieşte încă închisă în morminte,<br />
Atuncea şi acolo ne vom aduce aminte !</span></strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Inertă de-ar sta mîna pe veci, şi gura mută,</strong></em><br />
<em><strong>Ca două negre peşteri ce-arar, îşi împrumută</strong></em><br />
<em><strong>Ecoul fără voie şi cînta în furtună,</strong></em><br />
<em><strong>A noastre două inimi cînta-vor împreună.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>De nu va vrea ce-i nobil în noi şi ce-i lumină</strong></em><br />
<em><strong>Să-şi amintească, totuşi, aceea ce-a fost tină</strong></em><br />
<em><strong>Va tremura, căci pururi argila modelată,</strong></em><br />
<em><strong>Păstrează urma mînei de care-a fost sculptată.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Oricum, pînă la capăt aminte ne-om aduce,</strong></em><br />
<em><strong>Şi oricît de departe destinele ne-or duce,</strong></em><br />
<em><strong>Mereu şi pretutindeni, oricînd şi orişiunde,</strong></em><br />
<em><strong>Cînd mi-oi suna eu lanţul, al tău îmi va răspunde !</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>*</strong></em></p>
<p><em>Pe 27 octombrie 1914, <strong>Dimitrie Anghel</strong> îÈi împuÈcă soÈia în toiul unei crize de gelozie, apoi încearcă să se sinucidă în locuinÈa lor de la Tecucel.</em></p>
<div id="attachment_3558" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/978x0-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3558" class="wp-image-3558" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/978x0-1-768x1024.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a><p id="caption-attachment-3558" class="wp-caption-text">sursă foto: adevarul.ro</p></div>
<p><em>Moare în <strong>13 noiembrie 1914 </strong></em><em>din cauza septicemiei provocată de rană Èi este înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din IaÈi. <strong>Dimitrie Anghel </strong>rămâne unul dintre cei mai de seamă reprezentanÈi ai simbolismului românesc.</em></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/alexandru-macedonski-e-vremea-rozelor-ce-mor/">Alexandru Macedonski: „E vremea rozelor ce mor&#8230;”</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:m&#105;r&#117;na.mi&#114;on&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>