<div class="m8h3af8h l7ghb35v kjdc1dyq kmwttqpk gh25dzvf n3t5jt4f">
<div dir="auto">Era industrială presează mentalităÈile spre pragmatism Èi creează această paradigmă a producÈiei Èi consumului, a progresului tehnologic Èi a dependenÈei de tehnologii. <strong>ExistenÈialiÈtii</strong> care îÈi fac apariÈia în momentul de expansiune a industrializării, a căror gândire devine piesă de rezistenÈă la adresa mecanismelor sociale care împing individul spre auto-instrumentalizare Èi auto-obiectificare, descoperă că procesul de adaptare la noile medii de viaÈă, Èi care e alienant, conduce spre o dublă fragmentare: a sinelui Èi a relaÈiilor sinelui cu lumea.</div>
<div dir="auto">Oamenii nu mai pot relaÈiona plenar unii cu alÈii, nici menÈine relaÈii stabile, tocmai datorită faptului că legăturile se fac în baza unor interese disparate sau a unor nevoi ataÈate unor segmente din propria existenÈă.</div>
<div dir="auto">Odată scindat, sinele se concepe ca având pe de-o parte minte, pe de altă parte fiziologie Èi pe de altă parte sentimente, se vede alcătuit din entităÈi Èi dimensiuni diferite Èi relaÈionează în planuri diferite cu ceilalÈi. Rupturile Èi fragmentările pot fi chiar mai numeroase. În modernitate Èi postmodernitate, omul încetează să mai fie o fiinÈă unitară, el devine multiplu, o suită de valenÈe, funcÈii Èi potenÈialităÈi. ExistenÈialiÈtii caută să-i restituie integralitatea, să îi reediteze imaginea unitară.</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-42432" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/162e79e252dfec66044186bb2a68fa40.jpg" alt="" width="564" height="766"></div>
<div dir="auto">Întâlnirile autentice nu sunt posibile atâta timp cât îi concepem pe ceilalÈi doar ca resurse, ca mijloace de a satisface anumite necesităÈi, ca fiind una cu rolul pe care îl joacă în viaÈa proprie. În aceste condiÈii, relaÈiile capătă un caracter utilitar. Fragilitatea, inconsistenÈa Èi instabilitatea legăturilor provine tocmai din fărâmiÈarea identităÈii individuale.</div>
<div dir="auto">Nevoia fundamentală de ataÈament e diviza la rândul său Èi delegată unor calităÈi Èi atribute disparate care devin coagulantul legăturii. Dar ataÈamentul nu e decât necesitate primară, nicidecum sentiment, care e determinat de un simÈ al valorii existenÈiale a celuilalt. Această valoare nu poate fi percepută decât dacă acela e asimilat interior ca întreg.</div>
<div dir="auto"><strong>Iubirea e ataÈament investit cu valoare existenÈială.</strong></div>
</div>
<div class="l7ghb35v kjdc1dyq kmwttqpk gh25dzvf jikcssrz n3t5jt4f">
<div dir="auto">VirtuÈile care erau percepute ca atribute de caracter sunt percepute de moderni, la rândul loc, ca fenomene izolate. Ocupându-mă de probleme de estetică, am remarcat chestiunea în primul rând la nivel de percepÈie curentă a frumuseÈii, care tinde să fie atribuită de simÈul comun aproape exclusiv unor forme aparente Èi inaimate, ea este obiectificată aÈadar, mortificată, redusă la o formulă statică, mumificată.</div>
<div dir="auto">Segmentarea se reflectă Èi în cazul percepÈiei Èi concepÈiei frumuseÈii Èi se insinuează în viziuni care disociază frumuseÈea ”fizică” de cea caracterului sau a gândirii. Ea încetează să mai fie calitate a fiinÈei vii, esenÈă a manifestării acesteia, cod expresiv individual care defineÈte spectrul unicităÈii fiecăruia, devine simplu atribut obiectual, ea e detaÈată de esenÈa individualităÈii Èi imaginată ca extensie a sa, ca proprietate Èi nu ca dat al fiinÈei.</div>
<div dir="auto">Paradigma estetică modernă, susÈinută de gânditori ca <strong>Baumgarten, Collingwood</strong> sau <strong>Croce</strong> care consideră frumuseÈea forÈă motice a expresivităÈii Èi nu a formelor obiectuale Èi singura valoare umană lipsită de orice caracter utilitar e demolată de cea contemporană în care până Èi arta capătă caracter utilitar: expresia e subordonată mesajului, iar mesajul are Èel social-politic, devine tot mai conceptuală Èi tot mai puÈin senzorială, tot mai orientată spre atingerea unor obiective comunicaÈionale pragmatice Èi tot mai puÈin spre satisfacerea unor nevoi de ordin sensibil.</div>
<div dir="auto">După <strong>Croce</strong>, frumuseÈea nu e obiectuală, ci transcendentă formelor clar definite, e ”substanÈă vie”, e tocmai ne-măsurabilul, inefabilul expresiei. După <strong>Hume</strong>, ea conÈine, implicit, Èi trăirea celui care o percepe, nu e o proprietate a unui obiect anume, ci a percepÈiei, e relaÈie între obiect Èi subiect, e ”stare de atracÈie”, magnetism, decodificare psihosomatică a valorii ontologice a obiectului. Fie că e vorba de o fiinÈă sau de un artefact, acestea suscită reacÈii sensibile care sunt apoi reinvestite în ele de subiectul ”atins de farmec”. Această contagiune, deci legătură dintre subiect Èi obiect, dă valoare estetică obiectului.</div>
<div dir="auto">Dacă ataÈamentul se poate produce la nivel de necesitate vitală, iubirea nu e posibilă fără un sentiment al valorii existenÈiale a celuilalt, dragostea purifică ataÈamentul de elementul utilitar. AtaÈamentul, singur, e pragmatic, e un dicteu instinctual, în vreme ce iubirea e selectivă, ea se adresează unicităÈii Èi integralităÈii altei fiinÈe. Nu poÈi iubi pe cineva ”doar intelectual” sau ”doar carnal” sau ”doar afectiv”. Singurul catalizator care poate reconstitui în câmpul perceptiv integralitatea altei fiinÈe este trăirea estetică.</div>
<div dir="auto"><strong>Nu poÈi iubi un om căruia nu îi vezi frumuseÈea, pe care nu îl identifici ca frumos Èi asta nu în sens ”vizual” sau ”moral” sau ”intelectual”, separat, ci ca întreg. Cu alte cuvinte e imposibil să-l iubeÈti pentru că are merite sau pentru că e ”bun” sau pentru că e ”folositor”, pentru că se poartă exemplar. Asta înseamnă doar să îl apreciezi Èi frecventezi pentru ceea ce îl face necesar. </strong></div>
<div dir="auto">Doar atunci când sentimentul excede Èi transcende perspectiva utilităÈii, când el însuÈi nu se mai supune exclusiv criteriului pragmatic, ci unui principiu mai înalt care produce, simultan, o reunificare a percepÈiei de sine Èi a conÈinuturilor sinelui, putem vorbi de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>. Ea restituie integralitatea fiinÈei, o reunifică.</div>
<div dir="auto">Aceasta e diferenÈa dintre nevoie Èi dorinÈă. DorinÈa este o nevoie care poartă amprenta valorilor Èi identităÈii proprii Èi amprenta unor repere estetice proprii, unice.</div>
<div dir="auto">
<strong>Gândirea</strong> nu poate stimula epifanii estetice, nici ataÈamentul afectiv care este, adeseori, simplu angrenaj al subzistenÈei. Nimeni nu poate trăi izolat, iar acesta se produce cumva de la sine, în contextul de mediu în care e prins fiecare. IntuiÈia celor care trăiesc deja disociaÈi relativ bine cum că iubirea e ”facultativă”, dispensabilă sau chiar costisitoare e justă.</div>
<div dir="auto">Pentru cei nedisociaÈi e, însă, vitală. Nevoia de a te investi integral într-o relaÈie cu un altul pe care îl percepi ca întreg nu există decât dacă nu eÈti scindat Èi invers: fragmentarea de sine îÈi impune rigorile. AÈa se explică faptul că unii pot prea bine avea legături ”de suflet” Èi contacte umane focalizate pe o anumită activitate sau necesitate.</div>
<div dir="auto">Pe de altă parte nu există ataÈamente ”intelectuale” sau pur ”carnale”, în sensul că nu se formează. AtaÈamentul se produce doar prin puterea forÈei vitale, prin investirea ei într-un altul, deci Èi în relaÈie. Mintea Èi corpul, disociate de câmpul de interferenÈe emoÈionale Èi de această investiÈie, sunt simple instrumente, nu produc ataÈament, ele devin în aceste condiÈii obiecte, ustensile Èi proprietăÈi ale sinelui, nu mai sunt percepute ca parte integrantă a fiinÈei, ele sunt aÈadar înstrăinate de sine, deplasate la distanÈă, ataÈate ei.</div>
<div dir="auto">Chiar Èi capcanele limbajului care sugerează că ”avem” un corp Èi o minte Èi un suflet Èi nu că suntem minte, corp Èi suflet simultan, menÈin Èi perpetuează segregarea planurilor în conÈiinÈă, deci reificarea lor.</div>
</div>
<div class="l7ghb35v kjdc1dyq kmwttqpk gh25dzvf jikcssrz n3t5jt4f">
<div dir="auto">
Confuzia dintre ataÈament Èi <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a> Èi dintre nevoie Èi dorinÈă e tot o dovadă a in-conÈtienÈei de sine, a existenÈei unui sine slab configurat, subdezvoltat, vag sau incomplet individualizat sau chiar mortificat. Acela care nu poate percepe frumuseÈea lumii Èi fiinÈelor e un ”suflet mort” precum cele din poemul lui<strong>Gogol.</strong>
</div>
<div dir="auto">
<strong>AtaÈamentul</strong> e de cele mai multe ori impus de context, de convieÈuire, ne ataÈăm inclusiv de obiectele care ne aparÈin, de un mod de viaÈă, de preocupările recurente, ba chiar Èi de con-vieÈuitori pe care îi găsim prea puÈin dezirabili. El se produce de la sine. Pe de altă parte, în lipsa iubirii, ataÈamentul e reversibil, precar Èi instabil.</div>
<div dir="auto">
<strong>DorinÈa</strong> e o nevoie investită estetic.</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#105;lo&#122;ofi&#101;&#064;g&#109;ail&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>