<p>Dialog: Te iubeam cu toată primăvara din sufletul meu</p>
<p><img class=" wp-image-1764 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/christopher-campbell-30253-unsplash-e1537724162656.jpg" alt="" width="424" height="424">-De voi cădea, mai rău nu o să-mi fie pe crengi de vis, voi rămânea omături, povara tainei tale va fi bruma Èi păsările mele de alături. Doar taina ta mai arde azi în ruguri surâsurile toate de împrumut, te uiÈi doar disperată către mine Èi-mi laÈi să simÈ o toamnă Èi în vinuri.</p>
<p>&#8211; Mă ungi cu raze, mă presari cu scrum, mă faci să zbor în visul ce-l clădeÈti. Acesta este darul tău. Să te bucuri de soare, de lumină, de apă, de ploaie Èi nu în ultimă instanÈă de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>. Iubirea este dumnezeirea din noi. Iubind, totul de vine fluent, ea sigilează distante, apropie buzele, picătura de cer îÈi atinge clipa, îÈi umblă sub gene, îÈi atârnă de vise Èi visează cu tine. ViaÈa ne leagă iremediabil cu un fir subÈire unul de altul Èi ne Èine&#8230; să ne merităm. Mă trezesc mereu dimineaÈa într-o stare de neliniÈte în care îÈi simt lipsa, visul, pădurea, râul care mă împresoară haotic în veÈnicia lumii, în anotimpuri Èi învieri, unde doar tu mi-eÈti leacul.</p>
<p>Aici, în clipa dimineÈii, eu te aÈtept în dorul meu, indiferent de stare, până când mă va ploua cu tine, iar tu te vei dizolva în vidul în care eu mă pierd atât de des. De aceea Èi-am spus cât de mult contează ca fiecare dintre noi să trăiască în eul celuilalt, rămânând el. Suntem două păsări care zboară singure, păsările acelea care nu cântă, ci slobozesc din când în când câte un strigăt. Atunci zbaterea noastră de lumini iese din rădăcini trecând destinului păcatul nostru ca o sfântă vină. ÎÈi vreau cuvântul, cuvântul acela curat scris Èi pe o frunză sfidând clorofila, să pot să îl tac în versuri vină Èi apoi să Èi-l dăruiesc într-un vis al albului din mâini, făclie demnă care a cioplit unealta.</p>
<p>Eu sunt un cuvânt, un <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>, speranÈa mea pleacă din suflet peste palme Èi se întinde sub gene, oprindu-se doar la fiecare bătaie de inimă ca o prelungire a gândului meu. Dacă fiecare om ar avea dreptul să îÈi pună doar o singură dorinÈă, tu ai fi dorinÈa mea, râvnirea Èi atingerea de mână, icoana mea &#8230; eu ruga ta. Mi-ai fi odihni, apropieri Èi depărtări, un vis al ierbilor în tihnă, drept la <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a> Èi drept la iertare, durerea ce tresare când gândul e pustiu, neprihănit, speriat de lipsa ta, de foame.</p>
<p>Suntem amândoi razele care nu înÈală cu fructele îngeri din taina celui ce iubeÈte, peste o Èărână tare într-un fel nepământesc. Suntem o oglindă cu pereÈi care nu se mai sfârÈesc, răstignită în visare, care plânge Èoapta fără verb Èi clipa priponită în vrajă. Suntem o liniÈte din esenÈa prăpăstiilor, care lasă deoparte păduri Èi năluci Èi pune de o sete doar cerul Èi iubirea. Vreau să Ètii ce umbre se ascund în mine, de nisipul cărării pe care nu ai mers Èi de zările care seacă idealuri cu suspinul pe marginea cănii.</p>
<p>Suntem amândoi într-un timp care ne alungă surâsul Èi lumina ne poate ucide cu tăcerea care ne udă.Visul nostru are trasat câte un cerc în jurul fiecărui pas ca să ne ascundă drumurile sub vânt Èi zăpezi Èi să oprească în ceruri vânătoarea de corbi. Rotirile neîngrădite sunt drumuri peste ape, vârtejuri sau buze pe care Èi-au mai rămas cuvinte. Noi facem parte din stolurile de păsări ca vor să zboare mai sus, tăceri ce au rămas în cărări, slăvind timpul. Suntem ca un vânt, suntem poate numai adieri, străvechi oÈtiri de cuvinte duse, care iubesc, rabdă Èi cad sub cearcăn de lună cu lilieci.<img class="aligncenter size-full wp-image-1765" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/oscar-keys-60730-unsplash-e1537724397601.jpg" alt="" width="600" height="399">NaÈtem doar vorbe ce-s luminate de umbra lor care ne-au înscris total existenÈa sub un păcat care ne umple gândul. Am învăÈat iubirea singuri, doar din adâncul trecut trasat cu precizie Èi definit, deÈi inconÈtient de perfecÈiunea lui. Acum o Ètim pe de rost de parcă nu am fi muritorii dintr-un cânt anodin. Cercurile acelea sfidează geometria pentru că îÈi rătăcesc cărarea la maluri care ne ating sufletele, gândurile, dorurile Èi cuvintele. NopÈile noastre nu Èin decât o clipă, ca o taină care ne recunoaÈte ca să ne acopere pe de-a-ntregul sub ceÈuri lipite de aripi încâlcite sau răsucite de-a valma cu lumina Èi cu dragostea. În ele amândoi ne încercuim lumina dintr-un ochi stângaci în <a href="https://bel-esprit.ro/arta-de-a-darui-flori-si-bunele-maniere/">flori</a> aruncate, deprinderi păgâne Èi tăceri.</p>
<p>În nopÈile fără tine am ars scrisori Èi adrese uitate Èi toate frunzele căzute în mărul din vierme sau într-o măreÈie a vieÈii Èi a tainelor pe care le au săracii. Eu strigam către lună din gândul cel pustiu Èi te căutam mereu în aÈternuturi albe coborând în hăuri Èi în trăiri celeste ca apoi să te găsesc adormită în mine ca singur cuvânt.</p>
<p>&#8211; Ce umbre ne poartă în vise, zâmbind, petrecând doar în ploi, ca Èi cum s-ar strădui să-Èi motiveze gândurile Èi eforturile.</p>
<p>&#8211; Navigăm mereu între tipare către un capăt de lume,îndreptându-ne în purtare către cer, dintr-un prag de rugăciune spre o masă verde ca să vedem Èi noi cum se învârte o bucată dintr-un os. Am vrea cu toÈii să fim măreÈi Èi unici, dar cum poÈi fi când te naÈti sub lumini cenuÈii ca un gând lăsat urmă pe o hârtie dintr-o lume în bucăÈi Èi frânturi.</p>
<p>&#8211; Jurăm credinÈă veÈnică sorÈii noastre înveÈmântaÈi academic în săruturi, lăsând să trecă toate luminile prin noi spre umbre împreună cu visările de noapte. cu lăsatul de zăpezi sau adâncimea unei zări. Privim mereu în oglindă să vedem cum ne lasă în urmă viaÈa până renunÈăm la noi Èi pietrele devin grâu iar Pământul mai înalt cu o tulpină de mare sub o părtăÈie măruntă care în final ne va uni</p>
<p>&#8211; Èi tu îÈi vei lăsa depărtarea, cuvântul cuprins în ea pentru acea mare care va fi a noastră ca o stăpână a vieÈilor din smintiri. Lepădăm atunci toate tristeÈile într-un aer migrator peste niÈte bulgări de lut care ne zideÈte printre zile cu aer tăcut, postându-ne în bibloteci, raÈiuni pe o cruce sau timbre.</p>
<p>&#8211; Nouă ne lasă doar iubirea ca taină ce sminteÈte Èi dorul ca un mit ca Èi atunci când râdem să ne doară.Într-un târziu ne întoarcem ploi stinghere, rătăcite în mări unde ne scriem destinul. Altfel de ce ne-am mai întoarce ???</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>&#8211; Am să îÈi dăruiesc o Èoaptă fără pricini, fiinÈa mea Èi gândul meu de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>, apa pe care o strâng în mărăcini, în frunze, în dorinÈe nebune Èi în lumini. Am să îÈi dăruiesc toate apele mele ca să devii o parte mai mare din mine care îÈi caută cu degetele drum spre o altă emisferă din trecuturi dezlânate, peste minunile cu care mă locuieÈti în numele fericirii ! Este prima oară când mă pierd în lumina unui chip, a unor mâini Èi a unui zâmbet care mi-a dat cântecul despre noi, mă sfâÈie tandru în fiecare strop de lumină.</p>
<p>Am să îÈi dăruiesc albul care mi-a rămas ecou, legământul care mi s-a mutat pe buze legat de norii care plâng Èi de visul cu hergheliile de cai care mă stăruie în Èoaptele nopÈii, nici păcătoase, dar nici sfinte. Vom visa împreună un drum neavut, vom face din vis o icoană, ne vom bucura de petala macului care duce dorul lanului de grâu fără să fim stingheri sau rătăciÈi în toamna care a nins cu noi. E timpul să ne bucurăm de fiecare zi, de luminile tălpilor noastre Èi de căldura trupurilor în răsărituri de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a> din taină, rugăciune Èi năvod de liniÈtiri la maluri.</p>
<p>&#8211; În ce oglinzi să îÈi fac alei sau să le închid sub cerul sculptat de ochii mei ca Èi cuvânt unic, nescris din anotimpuri de dorinÈe ? Doar tu, tu îmi eÈti vorba cea simplă, curgerea fără vină Èi vorba neiertată a unui vis din visul de tulpină al unei vieÈi din strunele de sub pleoapele închise de tăceri.<br />
&#8211; Tu ai venit ca o maree tăcută şi bizară -cu alge destrămate haotic pe nisipuri,să-mi lecuieşti durerea cu sarea cea amară. Eşti sufletul pereche, ascuns în pietre în puncte cardinale, în raiuri neumblate de şarpele trădării.<br />
&#8211; Dacă mi-aÈ lipi urechea de sufletul tău mi-ai lăsa destăinuirea din taina nopÈii să curgă spre capăt de pământuri ? M-ai lăsa să îÈi spun că eu caut în fiecare nimic calea spre tine Èi că ies din rădăcini, cu aripa lipsă din golul din pat Èi zbor peste plaiuri de dorinÈe Èi gânduri ca să fim părtaÈi aceleiaÈi vini ?</p>
<p>&#8211; Acolo îmi aÈtern Èi eu privirea plină de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>, îmi traduc fiecare senzaÈie în cuvinte, mă abandonez trăirilor nesfârÈite cald Èi extatic Èi te clădesc în mine lumini Èi speranÈă ca un strigăt de stele din tăcerile care îmi aparÈin până când mă va plouă cu tine iar tu te vei dizolva în vidul în care eu mă pierd atât de des.</p>
<p>&#8211; În urma mea voi lăsa întregul lumii fără o parte, sub o taină a faptelor noastre, partea aceea în care copacii înmuguresc fericirea, iar noi ne vom sălăÈui fiinÈa ca să putem înainta lunatic, prin dăruire, tăcere Èi apă Èi să ne simÈim, apoi să ne trăim. Până atunci va trebui să sfârtec lumina din teama de hotare, Èi din apăsarea vieÈii ca să pot rătăci în tihnă versul Èi lumina anotimpului nostru de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>.</p>
<p>&#8211; EÈti în lume prea departe Èi de aceea timpul devine greul meu, iar dorinÈa ce mă arde chipul tău.</p>
<p>&#8211; Blestem orice dimineaÈă ce mi te ia din al meu vis, blestem bogăÈia zilelor de rând Èi răscolesc pustiu din răsuflare, când un ger cumplit îmi agăÈă de un gând sufletul.Mi-a fost sortită să te iubesc, <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a>, atât cât pot, atât cât Ètiu mai bine, să te zidesc în suflet ca pe o Ană, să înnoptez, iubito, în oglindă, în verdele-albastru ce-mi hăituieÈte gândul.</p>
<p>&#8211; Tu eÈti oglinda în care mă privesc când mă trezesc în zorii dimineÈii si uit de tot cei rău Èi nefiresc, pentru că tu îmi eÈti lumina vieÈii,munÈii mei ca vină, coama lor în geruri Èi visul în furtună.Am fost doi pentru o viaţă aÈa ne-a fost sortit in stele. Te iubeam cu toată primăvara din sufletul meu până în adâncul luminos al fiinÈei, din spatele cuvintelor legate de cerurile albastre, până la răscrucea ta de timp Èi lumină. Mă zbăteam printre gratii strâmte când nevăzutul din mine era uitat Èi ÈâÈneam apoi ca o margine de veacuri din rădăcini adânci spre propriul meu măcel.</p>
<p>&#8211; Iubirea pentru tine îÈi creÈtea copacul în mine peste pietre aplecat din toamne de risipă, din riduri de pământ pe care le-ai făcut senine. Îmi vorbeÈti prin vibraÈii divine Èi mă inunzi cu speranÈa zilelor care vor veni lângă Èărmurile străine unde eu am plantat un lăstar sub neliniÈtea din praguri ca să te învăÈ Èi să îÈi Ètiu veÈnicia, visarea, tăcerea Èi vorba.</p>
<p>&#8211; Trăiam clipe care nu pot fi uitate pentru că raza lor mă va străbate neîncetat ca o apă curgătoare ce curge spre un final neînceput.</p>
<p>&#8211; Trăiam doar clipa de lumină, trăiam clipa care ne oferea fără nicio vină lăsându-ne munÈii Èi cerul să se închine pământului nostru de sub tălpi când ploi nebune ne împleteau suspine. Alergai prin mine dorinÈe înflăcărate, versurile de taină fără vină până în zorii care mă adăpau cu alte vise în nesomnul florilor de apă Èi în trăiri interzise.</p>
<p>&#8211; În toate vedeam doar frumuseÈea ta fără seamăn Èi uitam de vremurile grele Èi de praguri, culese din patru zări ca pe o taină,ce culegea la rândul ei ecoul gândului meu la maluri. Îmi căutam Èi surâsul prin dosarele mele fără dureri, lumina fără ceaÈă, îmi căutam tot ceea ce separă cerul de himere Èi pajiÈtea cu tine pentru o viaÈă.</p>
<p>&#8211; Îmi căutam golul zărilor Èi liniÈtea mângâierilor tale din patul insomniilor care mă adunau, în gândurile din versuri Èi fugeam aiurea printre rânduri.</p>
<p>&#8211; Doar tu ai fost, să Ètii, de rostul crengilor plecate, când degetele mele au fost prelungirea gândului. Mi-ai cunoscut vrei să Ètii Èi frunza Èi sărutul ierbii, ruperea din silabele cerului tăcerile Èi tainele care mă scoteau la suprafaÈă din cântecul singurătăÈii Èi mă agăÈau într-un ram ca pe unicul strop de viaÈă în care tu mă dori, toamna mea ! Poate nu voi putea să îÈi spun vreodată de ce. Sper ca vei putea înÈelege si mă vei ierta.</p>
<p>&#8211; Tu vei încolÈi în mine iubirea veÈnic din Èărână sub vuiete sau poate sub zăpezile căzute între cuvintele răsucite Èi gândurile încercănate, unde eu nu îmi voi mai găsi cuvintele de spus. Doar tu vei Èti târziul tainei sfintei noastre vini. Voi lăsa visul la umbra pietrei Èi voi lua cu mine doar gândul cel plin de patimi, ca un nărav al grinzilor cu treabă, iar tu , tu ai să îmi laÈi frumuseÈea ta vitraliu sau oglindă în care mă uit ca să-mi apari.<strong>Un text semnat de Aurel Chiorean</strong></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;cur&#115;&#064;y&#097;ho&#111;.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>