<h2>Depresia la copii: o problemă globală</h2>
<p>Depresia este o afecÈiune care nu face excepÈie în ceea ce priveÈte vârsta. Chiar Èi copiii pot fi afectaÈi de această tulburare mentală, iar statistici reale din întreaga lume arată că problema este una globală Èi în creÈtere. <strong><em>”Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate Èi a avut nevoie de consiliere Èi suport psiho-emoÈional în centrele SalvaÈi Copiii România în ultimii doi ani”</em></strong>, se arată într-un <strong><a href="https://www.mediafax.ro/social/cazurile-de-depresie-cresc-dramatic-la-copiii-cu-varsta-intre-11-si-14-ani-si-la-adolescenti-21831298" target="_blank" rel="noopener">articol de specialitate.</a></strong></p>
<h3><strong>Statistici îngrijorătoare</strong></h3>
<p>Conform <strong>OrganizaÈiei Mondiale a SănătăÈii</strong> (OMS), depresia afectează aproximativ 300 de milioane de oameni de toate vârstele la nivel mondial. Aceste cifre sunt alarmante, dar ceea ce este Èi mai îngrijorător este faptul că Èi copiii sunt afectaÈi într-o măsură tot mai mare.</p>
<p>Conform unui studiu realizat de <strong>Centrul NaÈional pentru Sănătate Mintală din Statele Unite,</strong> aproximativ 3% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 Èi 12 ani Èi 6% dintre adolescenÈii cu vârsta cuprinsă între 13 Èi 18 ani suferă de depresie. Aceste cifre pot părea mici, dar înseamnă că milioane de copii din întreaga lume se confruntă cu această tulburare.</p>
<p>Statisticile Èi cercetările arată că un amestec de factori genetici, de mediu Èi personali contribuie la apariÈia depresiei la copii. RecunoaÈterea timpurie a semnelor de depresie Èi intervenÈia rapidă sunt esenÈiale pentru a aborda această tulburare complexă Èi pentru a oferi copiilor Èansa de a avea o <a href="https://cafegradiva.ro/2024/02/nevoile-esentiale-ale-copiilor-emotiile.html" target="_blank" rel="noopener"><strong>dezvoltare sănătoasă</strong></a> Èi fericită. Prin înÈelegerea Èi abordarea acestor factori de risc, părinÈii, educatorii Èi profesioniÈtii din sănătatea mintală pot lucra împreună pentru a sprijini binele emoÈional Èi mental al copiilor. Principalii factori statistici:</p>
<h3><strong>1. Factori Genetici</strong></h3>
<p>Studiile arată că istoricul familial de depresie poate creÈte riscul unui copil de a dezvolta această tulburare. Dacă un părinte a avut depresie, riscul copilului de a dezvolta boala este semnificativ mai mare. Potrivit unor surse, probabilitatea ca un copil cu un părinte care a suferit de depresie să dezvolte Èi el aceeaÈi condiÈie este de aproximativ 25-30%.</p>
<h3>2. <strong>Mediul familial Èi dinamica familială</strong></h3>
<p>Conflictul familial, divorÈul, abuzul fizic sau emoÈional Èi neglijarea sunt factori majori care pot contribui la depresia în rândul copiilor. Un mediu familial instabil sau lipsit de sprijin poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătăÈii mintale a copilului.</p>
<h3>3. <strong>Traume Èi evenimente de viaÈă stresante</strong></h3>
<p>ExperienÈele traumatice, cum ar fi moartea unui membru al familiei, violenÈa sau dezastrele naturale, pot declanÈa depresia la copii. De asemenea, schimbările majore, cum ar fi mutarea într-o nouă localitate sau schimbarea Ècolii, pot fi extrem de stresante Èi pot contribui la apariÈia depresiei.</p>
<h3>4. <strong>Probleme Ècolare Èi presiunea socială</strong></h3>
<p>DificultăÈile academice Èi problemele de relaÈionare cu colegii, inclusiv bullying-ul, sunt cauze frecvente ale depresiei la copii Èi adolescenÈi. Presiunea de a performa, atât la Ècoală, cât Èi în activităÈile extracurriculare, poate de asemenea să fie copleÈitoare.</p>
<h3>5. <strong>Probleme de sănătate</strong></h3>
<p>CondiÈiile cronice de sănătate, cum ar fi astmul, diabetul sau obezitatea, pot fi corelate cu un risc crescut de depresie la copii. Aceste condiÈii pot afecta stima de sine a copilului, pot limita activităÈile acestuia Èi pot duce la izolare socială.</p>
<h3>6. <strong>Biologia Èi chimia creierului</strong></h3>
<p>Desechilibrele în neurotransmiÈătorii creierului, cum ar fi serotonina Èi dopamina, pot juca un rol în depresia copiilor, similar cu adulÈii. Aceste substanÈe chimice sunt esenÈiale pentru reglarea dispoziÈiei Èi comportamentului.</p>
<h3><strong>Un istoric</strong></h3>
<p>Depresia, înÈeleasă adesea ca o tulburare a stării de spirit, a fost analizată Èi definită de mulÈi psihologi Èi psihiatri de-a lungul timpului. Fiecare dintre aceÈti experÈi a adus perspectiva sa unică asupra modului în care depresia afectează individul. Iată câteva definiÈii notabile ale depresiei oferite de psihologi Èi psihiatri celebri, împreună cu referinÈe bibliografice relevante pentru aprofundarea acestor perspective:</p>
<h3><strong>Sigmund Freud</strong></h3>
<p>Freud a abordat depresia prin prisma pierderii Èi a conceptului de melancolie. În lucrarea sa &#8222;Mourning and Melancholia&#8221; (1917), Freud compară procesul de doliu cu melancolia, notând că ambele implică pierderea unui obiect iubit. TotuÈi, în melancolie (un termen pe care îl foloseÈte în contextul depresiei), pierderea nu este întotdeauna conÈtientă, iar pacienÈii se confruntă cu o auto-evaluare scăzută severă.</p>
<ul>
<li>Freud, S. (1917). &#8222;Mourning and Melancholia.&#8221;</li>
</ul>
<h3><strong>Aaron Beck</strong></h3>
<p>Beck este cunoscut pentru dezvoltarea terapiei cognitive, care a revoluÈionat tratamentul depresiei. El a definit depresia ca fiind rezultatul distorsiunilor cognitive, inclusiv gândirea negativistă despre sine, lume Èi viitor. Beck a descris aceste pattern-uri de gândire ca &#8222;triada cognitivă&#8221; a depresiei în lucrarea sa <strong>&#8222;Cognitive Therapy and the Emotional Disorders&#8221;</strong> (1976).</p>
<ul>
<li>Beck, A.T. (1976). &#8222;Cognitive Therapy and the Emotional Disorders.&#8221;</li>
</ul>
<h3><strong>Martin Seligman</strong></h3>
<p>Seligman a adus în atenÈie teoria &#8222;despre învăÈarea neajutorării&#8221; ca o explicaÈie a depresiei. El a propus că depresia poate rezulta atunci când o persoană percepe evenimentele negative ca fiind incontrolabile, inevitabile Èi persistente. Aceasta teorie este detaliată în lucrarea sa <strong>&#8222;Helplessness: On Depression, Development, and Death&#8221;</strong> (1975).</p>
<ul>
<li>Seligman, M.E.P. (1975). &#8222;Helplessness: On Depression, Development, and Death.&#8221;</li>
</ul>
<h3><strong>Kay Redfield Jamison</strong></h3>
<p>Jamison, ea însăÈi diagnosticată cu tulburare bipolară, a explorat depresia nu doar ca psiholog, ci Èi ca pacient. În <strong>&#8222;An Unquiet Mind&#8221;</strong> (1995), ea oferă o perspectivă intimă asupra luptei cu depresia Èi tulburarea bipolară, oferind o înÈelegere profundă a impactului devastator al acestei tulburări asupra vieÈii individuale.</p>
<ul>
<li>Jamison, K.R. (1995). <strong><a href="https://carturesti.ro/autor/kay_redfield_jamison" target="_blank" rel="noopener">&#8222;An Unquiet Mind: A Memoir of Moods and Madness.&#8221;</a></strong></li>
</ul>
<h3><strong>John Bowlby</strong></h3>
<p>John Bowlby, fondatorul teoriei ataÈamentului, a sugerat că tulburările timpurii ale ataÈamentului pot duce la vulnerabilitatea faÈă de depresie. El a examinat importanÈa relaÈiilor timpurii Èi siguranÈa ataÈamentului în dezvoltarea emoÈională sănătoasă în lucrările sale despre ataÈament Èi pierdere.</p>
<ul>
<li>Bowlby, J. (1980). &#8222;Attachment and Loss.&#8221;</li>
</ul>
<h3><strong>T. Berry Brazelton</strong></h3>
<p><a href="https://www.brazeltontouchpoints.org/" target="_blank" rel="noopener"><strong>T. Berry Brazelton</strong></a>, pediatru Èi cercetător american renumit pentru contribuÈiile sale semnificative în domeniul dezvoltării copilului, a abordat problemele legate de starea emoÈională a copiilor în mai multe dintre lucrările sale. Brazelton este cunoscut pentru dezvoltarea a ceea ce se numeÈte în terminologie de specialitate <strong>„Neonatal Behavioral Assessment Scale”</strong> (<strong>Scala de evaluare comportamentală neonatală)</strong> Èi pentru cărÈile sale despre părinÈi Èi dezvoltarea timpurie a copiilor.</p>
<p>Una dintre cărÈile sale unde abordează Èi probleme legate de sănătatea mintală a copiilor, inclusiv depresia, este <strong>&#8222;Touchpoints: Your Child&#8217;s Emotional and Behavioral Development&#8221;</strong>. În această carte, Brazelton explorează momentele critice (touchpoints) din dezvoltarea copilului, care pot fi adesea perioade de regresie temporară, dar Èi de oportunitate pentru creÈtere. El subliniază importanÈa suportului emoÈional Èi a înÈelegerii nevoilor copilului pe măsură ce acesta traversează diverse faze de dezvoltare.</p>
<p>Brazelton a discutat despre cum copiii pot experimenta stres Èi anxietate, care, dacă sunt neînÈelese sau ignorate, pot contribui la dezvoltarea depresiei. El a accentuat necesitatea unei abordări empatică Èi a unei comunicări deschise între părinÈi Èi copii, pentru a identifica Èi aborda semnele timpurii ale stresului Èi ale problemelor emoÈionale.</p>
<p>DeÈi Brazelton nu se concentrează exclusiv pe depresia la copii în lucrările sale, principiile sale privind recunoaÈterea Èi răspunsul la nevoile emoÈionale ale copiilor sunt extrem de relevante în prevenirea Èi gestionarea depresiei infantile. A înÈelege „punctele de atingere” ale dezvoltării copilului poate ajuta părinÈii să fie mai receptivi Èi mai atenÈi la semnele subtile de suferinÈă emoÈională ale copiilor lor. Care sunt acestea?</p>
<p>Conceptul de &#8222;touchpoints&#8221; a fost introdus de Dr. T. Berry Brazelton pentru a descrie momentele critice Èi predictibile în dezvoltarea unui copil, care sunt de obicei asociate cu o regresie temporară în comportament. Aceste puncte de atingere reprezintă oportunităÈi pentru părinÈi Èi profesori de a înÈelege mai bine Èi de a răspunde nevoilor copilului în timpul unor tranziÈii esenÈiale de dezvoltare Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie/" target="_blank" rel="noopener">educaÈie</a></strong>. Brazelton a identificat mai multe astfel de momente cheie în dezvoltarea copilului, de la naÈtere până la vârsta de trei ani Èi dincolo. Iată câteva dintre cele mai importante &#8222;touchpoints&#8221; descrise de el:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h3>1. <strong>NaÈterea</strong></h3>
<ul>
<li>NaÈterea este primul Èi unul dintre cele mai fundamentale touchpoints. Este momentul în care părinÈii întâlnesc copilul pentru prima dată Èi încep să-Èi ajusteze aÈteptările Èi comportamentele pentru a se alinia cu nevoile noului membru al familiei.</li>
</ul>
<h3>2. <strong>Zilele Èi săptămânile imediat următoare naÈterii</strong></h3>
<ul>
<li>Această perioadă este esenÈială pentru stabilirea legăturilor afective Èi pentru adaptarea la ritmurile de hrănire Èi de somn ale copilului. PărinÈii pot experimenta stres Èi anxietate pe măsură ce învaÈă să decodifice Èi să răspundă semnalelor copilului lor.</li>
</ul>
<h3>3. <strong>La opt săptămâni</strong></h3>
<ul>
<li>În jurul vârstei de opt săptămâni, mulÈi copii încep să ofere zâmbete sociale, ceea ce poate consolida legătura Èi poate oferi părinÈilor un sentiment de competenÈă parentală. De asemenea, pot începe să-Èi arate interesele Èi preferinÈele.</li>
</ul>
<h3>4. <strong>La patru luni</strong></h3>
<ul>
<li>La această vârstă, copiii devin de obicei mai expresivi Èi interactivi. De asemenea, pot începe să experimenteze anxietatea de separare, ceea ce poate fi o provocare pentru părinÈi.</li>
</ul>
<h3>5. <strong>La Èase luni</strong></h3>
<ul>
<li>Acest touchpoint este adesea marcat de apariÈia unor abilităÈi noi, cum ar fi ÈedinÈa nesprijinită, care schimbă modul în care copilul interacÈionează cu lumea.</li>
</ul>
<h3>6. <strong>La nouă luni</strong></h3>
<ul>
<li>Copiii încep adesea să se târască Èi să exploreze mai activ mediul, ceea ce necesită o supraveghere crescută Èi noi ajustări din partea părinÈilor.</li>
</ul>
<h3>7. <strong>La un an</strong></h3>
<ul>
<li>Multe copii încep să meargă în jurul acestei vârste, ceea ce deschide noi oportunităÈi Èi provocări atât pentru ei, cât Èi pentru părinÈii lor.</li>
</ul>
<h3>8. <strong>La optsprezece luni până la doi ani</strong></h3>
<ul>
<li>Această perioadă este adesea asociată cu &#8222;crizele de independenÈă&#8221;, în care copiii îÈi exprimă dorinÈa de autonomie. Acesta este un moment critic pentru stabilirea limitelor Èi a regulilor.</li>
</ul>
<h3>9. <strong>La trei ani</strong></h3>
<ul>
<li>Copiii devin mai verbali Èi mai capabili să exprime ceea ce gândesc Èi simt, ceea ce poate duce la noi provocări comportamentale Èi la necesitatea unor noi strategii de comunicare Èi disciplinare din partea părinÈilor.</li>
</ul>
<h3>10. <strong>La patru ani</strong></h3>
<ul>
<li>Copiii de patru ani încep să dezvolte abilităÈi sociale mai complexe Èi să manifeste o înÈelegere mai profundă a relaÈiilor cu ceilalÈi. De asemenea, îÈi extind vocabularul Èi abilităÈile lingvistice, ceea ce le permite să comunice nevoile Èi sentimentele mai clar.</li>
</ul>
<h3>11. <strong>La cinci ani</strong></h3>
<ul>
<li>La această vârstă, copiii sunt de obicei pregătiÈi să înceapă Ècoala. Acest touchpoint este crucial pentru dezvoltarea competenÈelor academice iniÈiale Èi pentru adaptarea la un mediu structurat Èi la noi cerinÈe sociale. Copiii învaÈă să respecte reguli, să coopereze cu colegii Èi să urmeze instrucÈiuni complexe.</li>
</ul>
<h3>12. <strong>La Èase ani</strong></h3>
<ul>
<li>Intrarea în sistemul formal de educaÈie marchează acest touchpoint. Copiii îÈi dezvoltă în continuare abilităÈile de citire Èi scriere Èi încep să fie evaluaÈi pe baza performanÈelor academice. Aceasta poate fi o perioadă de stres pentru copii, pe măsură ce se adaptează la presiunile Ècolare.</li>
</ul>
<h3>13. <strong>La opt ani</strong></h3>
<ul>
<li>Pe măsură ce copiii avansează în ciclul primar, ei încep să formeze prietenii mai stabile Èi să-Èi dezvolte identitatea socială. Această perioadă este importantă pentru consolidarea stimei de sine Èi pentru navigarea în complexităÈile relaÈiilor de grup.</li>
</ul>
<h3>14. <strong>La zece ani</strong></h3>
<ul>
<li>La zece ani, copiii tind să devină mai independenÈi Èi pot începe să-Èi exprime interesele Èi preferinÈele personale mai clar. Aceasta este, de asemenea, o vârstă la care pot începe să se confrunte cu dileme morale Èi etice mai complexe.</li>
</ul>
<h3>15. <strong>La douăsprezece ani</strong></h3>
<ul>
<li>Pre-adolescenÈa este o perioadă de tranziÈie majoră, în care copiii încep să experimenteze schimbări fizice Èi emoÈionale semnificative. Ei pot începe să se confrunte cu probleme de identitate Èi să simtă presiunea de a se conforma normelor de grup.</li>
</ul>
<h3>16. <strong>La paisprezece ani</strong></h3>
<ul>
<li>AdolescenÈa timpurie este marcată de o căutare intensă a identităÈii Èi de o nevoie de independenÈă. RelaÈiile cu prietenii pot deveni centrale, iar relaÈiile cu părinÈii pot fi tensionate pe măsură ce tinerii încearcă să negocieze limite Èi libertăÈi.</li>
</ul>
<h3>17. <strong>La Èaisprezece ani</strong></h3>
<ul>
<li>La această vârstă, adolescenÈii îÈi dezvoltă adesea un simÈ al direcÈiei personale Èi pot începe să ia decizii importante legate de cariera Èi viitorul lor educaÈional. De asemenea, pot experimenta primele relaÈii romantice serioase.</li>
</ul>
<p>Èi aÈa mai departe, cartea merită studiată în profunzime de orice viitor părinte. Dacă ar fi după mine, pentru a fi mamă/tată ar trebui o Ècoală specială, cu un examen sever la finalul ei. Iar apoi, din cinci în cinci ani, cursuri de perfecÈionare, fără dreptul de a absenta, Èi cu acelaÈi test draconic pentru a putea absolvi. Ècoala părinÈilor este prima condiÈie a Ècolii copiilor. Last but not least, ar trebui să avem cursuri de perfecÈionare accesibile tuturor cadrelor didactice, prin care să acumuleze la mosul real, autentic, competenÈe psiho-pedagogice specifice, pentru a deveni nu doar transmiÈători de informaÈii, ci formatori în adevăratul sens al cuvântului!</p>
<p>Poate am avea mai mulÈi copii fericiÈi în aceste condiÈii!</p>
<div id="attachment_21129" style="width: 710px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/historical-children-photography004.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-21129" class="wp-image-21129 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/historical-children-photography004.jpg" alt="Children playing" width="700" height="936" /></a><p id="caption-attachment-21129" class="wp-caption-text">Photo: Shirley Baker</p></div>
<h3><strong>Cauzele depresiei la copii</strong></h3>
<p>Depresia la copii poate fi cauzată de mai mulÈi factori, iar înÈelegerea acestora este esenÈială pentru a putea preveni Èi trata această afecÈiune. Printre cauzele comune se numără:</p>
<ul>
<li>Factori genetici: există dovezi că depresia poate fi moÈtenită genetic, astfel că un copil cu un părinte sau un frate care suferă de depresie are un risc mai mare de a dezvolta această tulburare.</li>
<li>Evenimente traumatice: pierderea unei persoane dragi, divorÈul părinÈilor, abuzul sau neglijarea pot fi factori declanÈatori ai depresiei la copii. Conflictele, neglijarea emoÈională sau abuzul sunt, de asemenea, printre cele mai frecvente cauze.</li>
<li>Dezechilibre chimice în creier: nivelul scăzut al serotonină Èi noradrenalinei, doi neurotransmiÈători implicaÈi în reglarea stării de spirit, poate contribui la apariÈia depresiei la copii.</li>
<li>Stresul Èi presiunea: copiii pot fi supuÈi la stres Èi presiune din cauza Ècolii, a relaÈiilor cu colegii sau a aÈteptărilor ridicate ale părinÈilor.</li>
</ul>
<h3><strong>Semne Èi simptome ale depresiei la copii</strong></h3>
<p>Depresia la copii poate fi adesea greu de detectat, deoarece aceÈtia pot să nu îÈi exprime întotdeauna tristeÈea sau disconfortul emoÈional. Cu toate acestea, există anumite semne Èi simptome la care părinÈii Èi profesorii ar trebui să fie atenÈi.</p>
<p>Depresia la copii poate să nu se manifeste întotdeauna în moduri evidente Èi poate fi greu de recunoscut. Simptomele pot include:</p>
<ul>
<li><strong>TristeÈe persistentă</strong> sau o stare de dispoziÈie scăzută pe o perioadă îndelungată.</li>
<li><strong>Lipsa interesului</strong> pentru activităÈile pe care în mod normal le-ar bucura.</li>
<li><strong>Schimbări în apetit</strong> Èi în modelul de somn, cum ar fi insomnie sau dormit excesiv.</li>
<li><strong>Oboseală</strong> Èi scăderea energiei.</li>
<li><strong>Sentimente de neajutorare, nevrednicie sau vinovăÈie excesivă.</strong></li>
<li><strong>DificultăÈi de concentrare</strong> Èi luare a deciziilor.</li>
<li><strong>Retragere socială</strong> de la prieteni Èi activităÈi.</li>
<li><strong>Plâns frecvent.</strong></li>
<li><strong>Comportament iritabil</strong> sau agresiv.</li>
</ul>
<h3><strong>ImportanÈa diagnosticării Èi a tratării depresiei la copii</strong></h3>
<p>Depresia la copii nu trebuie ignorată sau tratată ca o fază trecătoare. Este important ca părinÈii, profesorii Èi profesioniÈtii (dacă vorbim despre perioada Ècolară, primul Èi cel mai important profesionist este profesorul <a href="https://www.edupedu.ro/ce-face-un-consilier-scolar-norma-didactica-si-noile-atributii-in-situatii-de-criza-sau-risc-consilierul-scolar-poate-interveni-fara-acordul-de-parintelui/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR1EOlkqjsw0Tu7jMCXkQg006MYMeVP0yvT0-zjl31K36_KTu31hINDEqV0_aem_AYglozvWrZ0r1E6VCndUHjZJ7vG8tyuNVC2zkDUJc6r0BAEJsH0IXoSYCyKyKv7FThY9ieVlfp6DzzGZJ7ISCoIB" target="_blank" rel="noopener"><strong>consilier Ècolar!</strong></a>) din domeniul sănătăÈii să fie conÈtienÈi de semnele Èi simptomele acestei tulburări Èi să acÈioneze în consecinÈă. IntervenÈia timpurie este crucială pentru a preveni deteriorarea ulterioară a stării de sănătate mintală a copilului. Tratamentul timpuriu poate îmbunătăÈi semnificativ rezultatele pe termen lung Èi poate ajuta la dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de coping. Depresia la copii este o problemă serioasă de sănătate mintală care necesită atenÈie Èi acÈiune promptă. RecunoaÈterea simptomelor, înÈelegerea cauzelor Èi accesul la tratament adecvat sunt esenÈiale pentru a ajuta copiii să se recupereze Èi să ducă o viaÈă sănătoasă Èi împlinită.</p>
<p>Care ar fi primul pas? Comunicarea, observarea, prezenÈa necondiÈionată a adulÈilor în preajma copiilor. Doar aÈa se pot observa orice semne de perturbare a stării, a atitudinii Èi a comportamentului unui copil care nu Ètie Èi nu poate să analizeze Èi exprime singur cauze obiective Èi simptome</p>
<p>Diagnosticarea Èi tratamentul precoce pot face o diferenÈă semnificativă în viaÈa unui copil. Terapia individuală sau de grup, terapia comportamentală cognitivă, încurajarea participării la activităÈi Èi hobby-uri, precum Èi suportul în cadrul Ècolii, Èi, în unele cazuri, medicamentele pot fi eficiente în tratarea depresiei la copii.</p>
<p>AÈadar, depresia la copii este o problemă reală Èi globală, care necesită atenÈie Èi acÈiune. Statisticile arată că tot mai mulÈi copii sunt afectaÈi de această tulburare, iar cauzele pot fi diverse. Este esenÈial ca părinÈii, profesorii Èi profesioniÈtii din domeniul sănătăÈii să fie conÈtienÈi de semnele Èi simptomele depresiei la copii Èi să acÈioneze în consecinÈă pentru a asigura un diagnostic Èi un tratament adecvat.</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="r93FkOl2Rb"><p><a href="https://bel-esprit.ro/educatie-jan-amos-comenius/">EducaÈie &#8211; Jan Amos Comenius</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;EducaÈie &#8211; Jan Amos Comenius&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/educatie-jan-amos-comenius/embed/#?secret=Mg6SrVQyY0#?secret=r93FkOl2Rb" data-secret="r93FkOl2Rb" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;n&#099;ur&#115;&#064;y&#097;hoo.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Depresia la copii: o problemă globală
tumblr.com