<p><a href="https://www.youtube.com/watch?v=UCZVug7r4VY" target="_blank" rel="noopener"><strong>Dario Fo</strong></a> a fost unul dintre cei mai renumiÈi dramaturgi Èi actori italieni din secolul al XX-lea. EducaÈia sa timpurie Èi familia au avut un rol important în formarea perspectivei Èi stilului său unic. Scriitorul, artistul, angajatul civic, s-a născut pe 24 martie 1926 în localitatea Sangiano, în provincia Varese, Italia. Familia lui Fo provenea dintr-un fond de „contadini” (Èărani) Èi artiÈti. Tatăl său, Felice, era un funcÈionar de cale ferată Èi un actor amator, iar mama sa, Pina Rota Fo, scria scenete pentru comunitatea locală. Amândoi părinÈii lui Fo au fost activi în teatru în timpul liber Èi l-au expus pe tânărul Dario la arta teatrului de la o vârstă fragedă.</p>
<p>Fo a studiat la Accademia di Belle Arti din Milano, unde a fost iniÈial interesat de arhitectură. Cu toate acestea, pasiunea lui pentru teatru l-a determinat să-Èi schimbe direcÈia. PoveÈtile Èi anecdotele pe care le-a auzit în copilărie din partea pescarilor Èi Èăranilor locali au influenÈat stilul său narativ. Acest background l-a ajutat să dezvolte un stil narativ bazat pe povestiri orale Èi pe comedia populară. Fo a început să se implice în producÈii teatrale în timp ce era încă student. A fost influenÈat de teatrele ambulante Èi de naratorii tradiÈionali, dezvoltând un stil unic care combina satira, bufonerie Èi comentariu social.</p>
<h4><strong>Implicarea politică</strong></h4>
<p>În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Fo a fost recrutat în armata a fascistă a Republicii Sociale Italiane. Cu toate acestea, mai târziu, s-a alăturat miÈcării de rezistenÈă împotriva fascismului, o experienÈă care a avut un impact profund asupra perspectivei sale politice Èi artistice.</p>
<p>DeÈi a început cu studii de arhitectură, pasiunea sa pentru teatru a fost mult prea puternică pentru a fi ignorată. Acesta spunea: <strong>&#8222;Arta, libertatea Èi creativitate vor schimba societatea mai repede decât politica.&#8221;</strong></p>
<div id="attachment_52782" style="width: 746px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/10/Dario-FoFranca-Rame.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-52782" class="size-full wp-image-52782" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/10/Dario-FoFranca-Rame.jpg" alt="" width="736" height="912" /></a><p id="caption-attachment-52782" class="wp-caption-text">Dario Fo&;Franca Rame (pinterest.com)</p></div>
<h4><strong>Mari iubiri: Franca Rame</strong></h4>
<p>Fo Èi Rame au fost nu numai parteneri de scenă, ci Èi soÈ Èi soÈie. Amândoi erau profund angajaÈi în a aduce problemele sociale Èi politice în atenÈia publicului. Ambii au fost activiÈti politici dedicaÈi Èi au folosit teatrul ca mijloc de a critica establishment-ul Èi de a discuta problemele sociale Èi politice din Italia. Această implicare politică le-a adus adesea probleme cu autorităÈile, inclusiv arestări Èi cenzură. Rame a declarat odată: <strong>&#8222;Teatrul este un mod de a vedea, un loc de unde poÈi observa societatea.&#8221;</strong></p>
<p>Născută într-o familie de artiÈti la 18 iulie 1929 în Parabiago, Italia, <strong>Franca Rame</strong> era destinată să urmeze paÈii lumii spectacolului. PărinÈii Francai, Emilio Rame Èi Domenica Rame, erau actori, astfel că teatrul a fost o prezenÈă constantă în viaÈa ei de la o vârstă fragedă. A început să apară pe scenă în tinereÈe Èi s-a alăturat companiei teatrale a familiei, având astfel ocazia să călătorească Èi să se formeze ca actriÈă. Cu toate acestea, ceea ce a făcut-o remarcabilă a fost modul în care Èi-a folosit talentul Èi poziÈia pentru a se angaja în activism Èi a lupta pentru drepturile omului. S-au căsătorit în 1954. Pe lângă legătura lor personală, au format Èi un parteneriat profesional strâns, lucrând împreună la numeroase piese Èi spectacole. Împreună, Fo Èi Rame au fondat companii de teatru, precum <strong>&#8222;Compagnia Dario Fo-Franca Rame&#8221;</strong>, Èi au produs lucrări provocatoare care sfidau convenÈiile Èi criticau establishment-ul italian. Au abordat subiecte precum corupÈia politică, inegalitatea de clasă, opresiunea femeilor Èi multe altele.</p>
<p>În 1973, Franca Rame a fost răpită, torturată Èi violată de un grup extremist de dreapta, ca represalii pentru activitatea ei politică. Această experienÈă traumatizantă a influenÈat multe dintre lucrările pe care ea Èi Fo le-au creat ulterior. În ciuda provocărilor Èi obstacolelor pe care le-au întâmpinat, cei doi au rămas dedicaÈi unul altuia atât în viaÈa personală, cât Èi în carieră. Multe dintre piesele lui Fo au fost inspirate sau influenÈate de soÈia Èi partenera sa. Pe lângă cariera sa teatrală, Rame a fost Èi o activistă politică ferventă. A fost aleasă în Senatul italian în 2006 ca reprezentantă a partidului de stânga, Italia dei Valori, Èi a folosit această platformă pentru a promova drepturile femeilor, a combate corupÈia Èi a milita pentru justiÈie socială.</p>
<p>După moartea lui Franca Rame în 2013 Èi a lui Dario Fo în 2016, moÈtenirea lor ca pereche de artiÈti radicali Èi inovatori continuă să aibă un impact asupra teatrului Èi culturii mondiale.</p>
<p style="text-align: center;"><strong> &#8222;Comediantul are capacitatea de a folosi umorul pentru a defini Èi de a distruge corupÈia.&#8221;</strong></p>
<h4><strong>Premiul Nobel pentru Literatură</strong></h4>
<p>Când a primit Premiul Nobel în 1997, Fo a fost recunoscut pentru capacitatea sa de a combina satira cu probleme serioase. În discursul său de acceptare, a afirmat: <strong>&#8222;Un teatru, o literatură, o activitate artistică care nu vorbeÈte pentru oameni este doar un nonsens.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Este corect să fii rebel; este mai rău să nu faci nimic.&#8221;</strong></p>
<p><strong>Premio Viareggio</strong>: Unul dintre cele mai prestigioase premii literare din Italia, acordat pentru literatură Èi poezie. Fo l-a primit pentru contribuÈia sa la literatura dramatică.</p>
<p><strong>Premio Campiello</strong>: Este un alt premiu literar italian de prestigiu. DeÈi este în principal pentru ficÈiune, contribuÈiile lui Fo la literatură i-au adus această distincÈie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong>Obie Award</strong>: Acest premiu este acordat pentru realizări excepÈionale în teatru off-Broadway Èi off-off-Broadway. Fo l-a primit pentru producÈiile sale care au fost puse în scenă în New York.</p>
<p><strong>Molière Award</strong>: Este cel mai mare premiu teatral din FranÈa. Lucrările lui Fo au fost adesea puse în scenă în FranÈa, unde s-au bucurat de aprecierea criticilor Èi a publicului.</p>
<p><strong>Legion d&#8217;Honneur</strong>: DeÈi este un premiu francez Èi nu este exclusiv literar, Fo a fost numit cavaler al acestei distincÈii pentru contribuÈiile sale la artă Èi literatură. Cu toate acestea, este important de menÈionat că el a refuzat această distincÈie ca un act de protest faÈă de politica franceză de atunci.</p>
<p><strong>Critici, voi&#8230;</strong></p>
<p>Dario Fo, de-a lungul carierei sale prolifice, a primit numeroase premii Èi recunoaÈteri. DeÈi Premiul Nobel pentru Literatură este cel mai notabil, însă el a fost onorat Èi cu alte premii literare Èi teatrale în Italia Èi în străinătate. Iată câteva dintre acestea:</p>
<p>Dario Fo a fost o figură extrem de influentă în lumea teatrală Èi literară, iar opiniile criticii Èi revistelor literare despre el au variat pe tot parcursul carierei sale, oscilând între laudă Èi controversă. Ce s-a spus despre lucrările Èi stilul lui Dario Fo e elocvent pentru valoarea operei sale. MulÈi critici au salutat originalitatea Èi curajul lui Fo. Ei au lăudat modul în care a reimaginat Èi a pus în scenă tradiÈionalele &#8222;giullari&#8221; (jocuri de bufoni) din Italia, adaptându-le la temele moderne Èi politice. Fiind un scriitor Èi interpret angajat politic, Fo a fost deseori în centrul controverselor. Criticii conservatori Èi instituÈiile (inclusiv Biserica Catolică) au criticat unele dintre piesele sale, considerându-le blasfemiatoare sau prea radicale. MulÈi au apreciat felul în care Fo a folosit umorul Èi satira pentru a critica societatea, politica Èi religia, având capacitatea de a aborda probleme sociale Èi politice complexe cu umor Èi inteligenÈă, provocând în acelaÈi timp publicul să se gândească critic la lumea din jurul lor.</p>
<p>&#8222;Mistero Buffo&#8221; este adesea citat ca exemplu principal al maestriei sale în acest sens. Revistele literare Èi criticii au subliniat adesea faptul că Fo a vorbit în numele &#8222;oamenilor obiÈnuiÈi&#8221;, abordând probleme care afectează cetăÈenii de rând Èi ridicându-se împotriva abuzurilor de putere. Fo nu a ezitat să critice puterea, fie că era vorba de guvern sau de Biserică. După atacurile asupra lui Franca Rame în 1973, el a scris &#8222;Monologul violului&#8221;, o piesă puternică care a abordat acest tragic eveniment.</p>
<p>Când Fo a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1997, reacÈiile au fost diverse. Unii critici au salutat decizia ca pe o recunoaÈtere a geniului său Èi a impactului său asupra teatrului mondial. AlÈii, în special în cercurile literare tradiÈionale, au fost surprinÈi Èi chiar deranjaÈi, considerând că Fo, fiind mai mult un dramaturg decât un scriitor &#8222;tradiÈional&#8221;, nu ar fi trebuit să primească acest prestigios premiu. În ciuda oricăror critici, majoritatea comentatorilor sunt de acord că Dario Fo a avut un impact semnificativ Èi durabil asupra teatrului mondial. El este adesea comparat cu alÈi mari dramaturgi satirici Èi politici, precum Bertolt Brecht.</p>
<p>În concluzie, Dario Fo a fost o figură polarizantă, dar indiscutabil influentă în lumea teatrală Èi literară. DeÈi opinia criticilor despre el a variat, nimeni nu poate nega contribuÈia sa semnificativă la artă Èi la discursul politic Èi social.</p>
<h4><strong>InvitaÈie la lectură</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Nu se poate face revoluÈie cu o monarhie constituÈională.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Din &#8222;Accidental Death of an Anarchist&#8221; („Moartea accidentală a unui anarhist”)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Este grozav să vezi cum infractorii de astăzi poartă cravate Èi merg pe jos.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Din &#8222;Mistero Buffo&#8221; („Misterul buf”)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Dacă trebuie să mor, vreau să mor stând, nu pe genunchi. Nu vreau să mor cu capul plecat, ci cu capul sus, privindu-i pe cei care mă vor ucide.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Din &#8222;Can&#8217;t Pay? Won&#8217;t Pay!&#8221; („Nu pot plăti? Nu voi plăti!”)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Fiecare dintre noi ar trebui să scrie comedii. UitaÈi de tragediile; sunt de ajuns în viaÈa de zi cu zi.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Din &#8222;Mistero Buffo&#8221; („Misterul buf”)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Oamenii care încearcă să facă ceva Èi să-Èi schimbe lumea vor deveni din ce în ce mai marginalizaÈi.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Comentariu general al lui Dario Fo despre lume Èi arta sa.</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>&#8222;Vino Èi vizionează bufonul, auzi bufonul. Râde cu bufonul. Plângi cu bufonul. Dar nu te supăra pe bufon.&#8221;</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Din &#8222;Mistero Buffo&#8221; („Misterul buf”)</strong></p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="6UExkOEIcS"><p><a href="https://bel-esprit.ro/nobel-un-premiu-de-milioane/">Nobel &#8211; un premiu de milioane!</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Nobel &#8211; un premiu de milioane!&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/nobel-un-premiu-de-milioane/embed/#?secret=CNZWYSdRF6#?secret=6UExkOEIcS" data-secret="6UExkOEIcS" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;co&#110;&#099;u&#114;s&#064;yaho&#111;.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>