<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">
<div id="attachment_42278" style="width: 330px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-42278" class="size-full wp-image-42278" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n.jpg" alt="" width="320" height="320" /></a><p id="caption-attachment-42278" class="wp-caption-text">Prof. univ. Ion Ionescu-Bucovu</p></div>
<p>DANTE ÈI BEATRICE</p></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Când în vara anului 1321 a plecat ca ambasador la Ravenna, nu s-a gândit nicio clipă că peste câteva luni viaÈa sa se va sfârÈi tragic la numai cincizeci Èi Èase de ani Èi patru luni, având la cap în ultimele clipe pe fiica cu numele divin al fostei iubite, Beatrice.</div>
<div dir="auto">ViaÈa lui <strong>Dante Alighieri</strong> este strâns legată de evenimentele politice din FlorenÈa. În acea perioadă, FlorenÈa era pe cale să devină oraÈul cel mai important Èi puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi Èi meseriaÈi înlătură supremaÈia nobilimii Èi, doi ani mai târziu, se bat primii „fiorini” de aur, monedă forte a comerÈului european. Conflictul dintre „Guelfi”, fideli autorităÈii temporale a papei, Èi „Ghibellini”, partizani ai primatului politic al împăraÈilor germani ai „Sfântului Imperiu Roman”, se transformă într-un război între nobili Èi burghezie.</div>
<div dir="auto">La naÈterea lui Dante, după îndepărtarea Guelfilor, FlorenÈa se găsea în puterea Ghibellinilor. În 1266, Guelfii revin la putere Èi Ghibellinii sunt expulzaÈi din oraÈ. La rândul lor, Guelfii se divid în două fracÈiuni: „bianchi” (albii) &#8211; care încercau să limiteze hegemonia papei &#8211; Èi „neri” (negrii).</div>
<div dir="auto">Dante Alighieri s-a născut la FlorenÈa, în luna mai 1265, într-o familie din mica nobilime. Tatăl &#8211; Alighiero di Bellincione &#8211; se ocupa cu negustoria Èi a murit pe când Dante avea 17 ani, iar mama &#8211; Gabriella degli Abati &#8211; i-a murit în copilărie. Cel mai semnificativ eveniment al tinereÈii, după cum singur spune în opera sa „La Vita Nuova”, este întâlnirea în 1274 cu Beatrice (nobila florentină Bice di Folco Portinari), pe care o vede în numai trei ocazii, fără să fi avut oportunitatea de a-i vorbi vreodată. Îndrăgostit de ea până la adoraÈie, Beatrice devine simbolul angelic al graÈiei divine, pe care o va cânta exaltat în „La Vita Nuova” Èi mai târziu în „Divina Commedia”.</div>
<div dir="auto">Se cunoaÈte puÈin despre educaÈia primită, dar creaÈiile sale scot în evidenÈă o erudiÈie deosebită pentru timpurile sale. A fost profund impresionat de filozofia Èi retorica lui Brunetto Latini, care apare ca figură importantă în „Divina Comedie”. În FlorenÈa, audiază prelegerile de filozofie Èi teologie la Ècolile franciscane (pe lîngă biserica Santa Croce) Èi dominicane (la biserica Santa Maria Novella), studiindu-i mai ales pe Aristotel Èi pe Toma d&#8217;Aquino . Se Ètie că în 1285 Dante se afla în Bologna Èi este foarte probabil să fi studiat la renumita Universitate din acest oraÈ.</div>
<div dir="auto">La vârsta de 20 de ani se căsătoreÈte cu Gemma Di Manetto Donati, aparÈinând unei ramuri secundare a unei mari familii nobiliare, de la care va avea patru copii, Jacopo, Pietro, Giovanni Èi Antonia.</div>
<div dir="auto">În 1292, doi ani după moartea Beatricei în urma unor complicaÈii puerperale, Dante începe să scrie <strong>„La Vita Nuova”</strong>. În acelaÈi timp, se angajează în viaÈa politică turbulentă din acel timp, imaginând în persoana împăratului „Sfântului Imperiu Roman” mitul unei posibile unităÈi politice. TotuÈi, în 1293, în urma unui decret prin care nobilii erau excluÈi de la orice activitate politică, Dante este constrâns să se dedice numai creaÈiei literare. Doi ani mai târziu, acest decret este abolit, cu condiÈia ca persoana interesată să facă parte dintr-o corporaÈie artizanală. Dante se înscrie în corporaÈia medicilor Èi farmaciÈtilor, Èi în cea a bibliotecarilor, cu menÈiunea de „poet”. Se afiliază fracÈiunii „Guelfilor albi”, care se opuneau influenÈei papei Bonifaciu al VIII-lea Caetani. În 1295, este trimis în San Gimignano cu o misiune diplomatică iar în 1300 este ales ca magistrat, unul din cei Èase &#8222;Priori&#8221; &#8211; supraveghetori ai puterii executive care alcătuia „Signoria”.</div>
<div dir="auto">La îndemnul lui Dante, liderii grupurilor antagoniste &#8211; „albii” Èi „negrii” &#8211; din rândul Guelfilor, au fost exilaÈi pentru a se menÈine liniÈtea în oraÈ. În timp ce Dante se găsea la Roma, chemat de papa Bonifaciu VIII, fracÈiunea „negrilor” preia puterea politică în FlorenÈa, lui Dante i se interzice prezenÈa în oraÈ Èi este condamnat la o amendă drastică. Neavând suma necesară, este condamnat la moarte dacă se va întoarce vreodată în FlorenÈa. Convins că a fost înÈelat, Dante va rezerva un loc special papei <strong>Bonifaciu VIII</strong> într-unul din cercurile „Infernului” din „Divina Comedie”.</div>
<div dir="auto">Cu anul 1304 începe pentru Dante un lung exil, el nu se va mai întoarce niciodată la FlorenÈa. Petrece cea mai mare parte a exilului la Verona, în anii 1307-1309 la Paris, iar mai târziu la Ravenna. În 1310, speranÈele politice ale lui Dante au fost trezite de sosirea în Italia a împăratului Henric al VII-lea de Luxemburg, în care vedea rezolvarea rivalităÈilor dintre oraÈele italiene.</div>
<div dir="auto">Dar moartea bruscă a lui Henric în 1313 la Siena întrerupe restaurarea puterii imperiale. În 1316, conducerea oraÈului FlorenÈa îl invită să se întoarcă din exil, dar condiÈiile umilitoare erau aceleaÈi ca pentru un infractor iertat. Dante respinge cu demnitate invitaÈia, spunând că nu se va întoarce decât dacă i se va restabili în întregime onoarea („senza onore e dignità di Dante&#8230;.a Firenze non entrerò mai”). În 1319, Dante este invitat la Ravenna de către <strong>Guido Novello da Polenta</strong>, conducătorul oraÈului. Doi ani mai târziu, este trimis ca ambasador la VeneÈia. În timpul călătoriei de întoarcere, suferă un atac de malarie Èi moare în noaptea de 23/24 septembrie 1321 la Ravenna, unde se găseÈte Èi astăzi mormântul său, deÈi florentinii i-au păstrat un loc special în biserica Santa Croce.</div>
<div dir="auto">Moartea lui a zguduit întreaga Italie, toÈi l- au plâns Èi l-au idealizat, i-au ridicat statui Èi l-au cântat în poezie; până când i-au fost furate Èi rămăÈiÈele pământeÈti crezând că oasele lui sunt atinse de divinitate!</div>
<div dir="auto">Gloria lui, <;Divina Comedie>;, numită aÈa după moarte, cea mai mare capodoperă a literaturii universale, a făcut ca el să împlinească , într-o zbuciumată epocă, o mare îndatorire a poporului italian, formarea limbii italiene. În centrul operei sale a pus lumea istorică Èi cea fantastică a timpului său Èi s-a aÈezat ca un zeu unind cerul cu pământul.</div>
<div dir="auto">Călătorind în lumea morÈilor, el trage după sine toate pasiunile celor vii, întreg pământul Èi cerul. A unit lumea antică cu cea modernă. Continuând să povestească despre Ulise, despre Ceres,despre Orfeu tracul,despre Enea, creatorul poporului tău Èi citind Biblia, a extras chintesenÈa lumilor Èi a topit-o în aceaestă operă măreaÈă.</div>
<div dir="auto">Dar înainte de toate, ”Divina Comedie” este o flacără de iubire care arde sufletele noastre. De la început până la cel din urmă vers, răsună marile ecouri ale iubirii sale pentru divina Beatrice. S-a suit pe înălÈimile Purgatoriului cu prietenul tău Virgiliu pentru a o întâlni pe Beatrice. ApariÈia ei în paradisul pământesc îl înspăimântă.</div>
<div dir="auto">
<div id="attachment_46193" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/dante.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-46193" class="size-full wp-image-46193" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/dante.jpg" alt="" width="564" height="700" /></a><p id="caption-attachment-46193" class="wp-caption-text">Dante întâlnind-o pe Beatrice,<br />pictură de Gustave Dore</p></div>
</div>
<div dir="auto">În finalul Purgatoriului îi închină cele mai frumoase versuri de dragoste din lume, exaltându-i extraordinara frumuseÈe Èi bunătate. Când ea se ridică la ceruri alături de Dumnezeu, el suferă ca un proscris, dar este mândru că a spus despre ea lucruri care n-au mai fost spuse despre o altă femeie pe lume!</div>
<div dir="auto">IubiÈii mei, ”..<em>vreÈi să fiÈi miÈcaÈi, vreÈi să ÈtiÈi până unde poate să se întindă imaginaÈia durerii, vreÈi să cunoaÈteÈi poezia chinurilor Èi imnurilor cărnii Èi ale sângelui, coborâÈi în Infernul lui Dante&#8230;</em>!”</div>
<div dir="auto">,<a href="https://bel-esprit.ro/decalogul-lui-dante-calea-spre-paradis/" target="_blank" rel="noopener">,Divina Comedie”</a> e de fapt povestea iubirii lui Dante pentru Beatrice. Nu Ètim dacă ea l-a remarcat măcar. E o devoÈiune totală de unul singur pentru o fiinÈă umană. O poveste cu un singur personaj pină la urmă. Dante indrăgostit fără speranÈă, de la distanÈă Èi pentru totdeauna, de Beatrice, intîi o copilă, apoi o trecătoare, Èi în fine, o femeie căsătorită</div>
<div dir="auto">Dante a întilnit-o pe Beatrice cind avea 9 ani (!), ea 8, în casa unor prieteni de familie, vecini. O întilnire care i-a schimbat cursul vieÈii. A mai văzut-o peste ciÈiva ani, pe o stradă din centrul FlorenÈei in timpul unor serbări. Atit. Fiecare era sortit să se căsătorească cum au hotărit familiile lor încă din copilărie. Era aici un savant joc de interese, de inrudiri care trebuiau să ducă la intărirea poziÈiei familiei respective. Nu am inÈeles de ce cele doua familii Alighieri si Portinari – ambele bogate, la virful piramidei florentine – nu si-au căsătorit copiii Èi au preferat terÈe legaturi. Poate vom afla – am fi norocoÈi- din arhive cîndva.</div>
<div dir="auto">Despre Beatrice destui s-au intrebat dacă a existat in realitate sau e doar invenÈia poetului care avea nevoied de o muză de e o fiinÈă perfectă la care să se raporteze, un înger de fapt,imaterial, perfecÈiunea întruchipată. Este probabil cea mai puternică poveste de iubire pe care ne-a lasat-o Evul Mediu – un timp care nu este sărac în asemenea poveÈti de iubire absolută.</div>
<div dir="auto">Beatrice se numea Beatrice di Folco Portinari, provenea dintr-o bogată familie florentină. Conform voinÈei familiei s-a măritat cu Simone dei Bardi, un bancher din aristocraÈia financiara a FlorenÈei. Folco Portinari, tatăl lui Beatrice, era din acelaÈi mediu, era florentin prin adopÈie, Beatrice era una din cele Èase fiice ale sale. In Vita Nova, Dante povesteÈte cum a intilnit-o prima dată pe Beatrice, copil fiind. Sufletul lui a fost confiscat de Beatrice. A scris mai tirziu „Din acea zi inainte iubirea pentru ea mi-a robit sufletul .” S-au mai văzut singură dată, 9 ani mai tirziu, pe stradă. De emoÈie Dante nu reuÈeste să-i intilnească privirea. Salutul este ratat. De mirare totuÈi că s-au văzut de atit de puÈine ori, casele lor fiind invecinate.</div>
<div dir="auto">Beatrice Portinari s-a măritat cu bancherul Simone dei Bardi in 1287. Dante îi rămine devotat in forma asta care azi pare mai curind o obsesie, o manie, o boală psihică. De altfel Èi era deja căsătorit din 1285 cu Gemma Donati – o căsătorie de asemenea hotărita de părinÈi. Cei doi soÈi Alighieri au avut 3 copii, după alte surse 4, trei băieÈi Èi o fată. Mecanismul inexorabil al tragediei incepe să se invirtă. Tatăl lui Beatrice, Folco Portinari, se stinge in ultima zi a anului 1289. Peste citeva luni, în iunie 1290, Beatrice moare la numai 24 de ani.</div>
<div dir="auto">Pentru Dante, moartea ei este un Èoc. Scrie poeme, trăieÈte în suflet cu Beatrice, absenÈa ei este devastatoare pentru el. Versurile plus filele de jurnal vor alcătui cartea dedicată memoriei ei – <strong>La Vita Nuova</strong> , din 1292, o carte care rememorează întilnirile lor fugare Èi sentimentele lui pentru ea. Beatrice este un personaj divinizat, nu mai e femeia la care rivneÈte Èi pe care a iubit- o. Ea este în ceruri Èi îl priveste. Această iubire nu are nimic carnal, cei doi nu s-au atins , nu s-au sărutat, nu au trăit marital unul cu altul. Asta nu il impiedică pe Dante să i se dedice. Beatrice este fructul interzis, inaccesibil. Să explice oare povestea mentatilitaÈile Evului Mediu? Era o lume în care femeile sunt inchise in spatele zidurilor, aproape sacre. O lume în care cavaleri rătăcitori Èi menestreli se devotau unui ideal inalÈător, religios Èi/sau erotic – cu o iubită aflată deasupra omenescului!?</div>
<div dir="auto">În capodopera sa <strong>Divina Comedie</strong>, Beatrice este din nou în centru cea care îl însoÈeÈte pe poet în lumea de dincolo. Beatrice apare în toate cele trei cărÈi, Èi în Infernul, Èi în Purgatoriul Èi în Paradisul. E o poveste, cred, care nici azi nu lasă indiferent pe nimeni (desi Divina Comedie are puÈini cititori azi). Rămân destule enigme, lucruri rămase neclare. Dincolo de toate astea, a rămas ca una dintre cele mai puternice poveÈti de iubire din lumea europeană.</div>
<div dir="auto">“<strong>Ochii Beatricei luciră ca în vraja cercului veÈnic; în locul sferelor inalte, se uitau ochii mei doar la figura ei</strong>” – aceasta este probabil una dintre cele mai sugestive imagini pe care le avem despre Beatrice, femeia sublimată, muză Èi creaÈie totodată.</div>
<div dir="auto"><strong>Giovani Boccaccio</strong>, primul comentator şi biograf a lui Dante, evocă în culori vii viaţa florentină şi marea întâlnire dintre cei doi copii. Era în luna mai, când cerul revarsă asupra pământului lumina şi florile, când florentinii sărbătoreau zilele primăverii. În casa familiei Portinari, oaspete mic alături de tatăl său, Dante o vede pe Beatrice mai frumoasă decât orice înger de pe frescele mănăstirilor. Şi, cu toate că era doar un copil, „cu atâta dragoste i-a primit în inimă chipul, încât, din ziua aceea mai înainte, niciodată, cât timp a trăit, nu l-a mai părăsit…”.</div>
<div dir="auto">Vrând să-şi ascundă iubirea, după regulile galanteriei de atunci, Dante îşi întoarce privirile spre o alta. Beatrice îi va refuza salutul, iar Dante va fi profund nemângâiat. O va revedea la o sărbătoare florentină şi este emoţionat până la leşin. Poate şi pentru faptul că acum Beatrice Portinari era soţia lui Simone dei Bardi, un bancher bătrân.</div>
<div dir="auto">Nu se ştie nimic despre viaţa Beatricei, a cărei căsătorie fusese probabil provocată de interese financiare. Deasupra bancherilor s-a ridicat poezia, acordând Beatricei nemurirea, pe care niciun imens tezaur nu ar putea-o dărui.</div>
<div dir="auto">Folco Portinari, tatăl Beatricei, a murit la 31 decembrie 1289. Moartea acestui om „bun în cel mai înalt grad”, aşa cum avea să-l caracterizeze Dante, îl izbeşte profund pe poet, care are presimţirea morţii Beatricei. Aceasta se va întâmpla, fatal, în iunie 1290, când ea împlinise numai 24 de ani!</div>
<div dir="auto">După moartea ei, Dante este covârşit de durere, sfârşit, pe ţărmurile morţii şi el. Îşi caută mângâierea în studiul filosofiei şi în poezie, exaltând, pentru eternitate, amintirea iubirii. O va regăsi pe Beatrice în grădinile Paradisului, în „Divina comedie”!</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>(sursa: Alexandru Balaci, Dante Alighieri, Bucureşti, Editura Tineretului, 1966, pag. 38-41)</strong></div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"></div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ion Ionescu-Bucovu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/b208fd22a8074b3d9656d5176536726a132be117d58e592eecb87221ebe84058?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/b208fd22a8074b3d9656d5176536726a132be117d58e592eecb87221ebe84058?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ion-ionescu-bucovu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ion Ionescu-Bucovu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#116;c&#115;&#064;&#121;&#097;h&#111;&#111;.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>