<p><em>Cosmogonie Èi psihanaliză. IntervenÈii ale mass-mediei</em></p>
<p>Mentalitatea populară colectivă conÈine câteva arhetipuri (<span style="color: #000000;">Andrei OiÈteanu, <em>Motive Èi semnificaÈii mito-simbolice în cultura tradiÈională românească</em>, ilustraÈii după originale realizate de Adrian ÈuÈtea, colecÈia Universitas, BucureÈti, Editura Minerva, 1989., p.12)</span>, precum Èi ideea de incest – deÈi blamată Èi înÈeleasă ca un mare păcat – în legendele cosmogonice despre soare Èi despre lună (<span style="color: #000000;">Elena NiculiÈă-Voronca, <em>Datinele Èi credinÈele poporului român adunate Èi aÈezate în ordine mitologică</em>, CernăuÈi, Tip. Isidor Wiegler, 1903, p. 590)</span>. Cea de-a doua este legată de mitul oedipian, studiat Èi dezvoltat de Sigmund Freud Èi denumit <em>Complexul lui Oedip</em>, care, conform părintelui psihanalizei, se manifestă la bărbaÈi, constând în căutarea trăsăturilor comune, în partenera de viaÈă, cu cele ale mamei, respectiv ale surorii, având la bază o relaÈie dificilă mamă-fiu (<span style="color: #000000;">Sigmund Freud, <em>Interpretarea viselor. </em><em>Opere esenÈiale 2, </em>traducere din limba germană de Roxana Melnicu, BucureÈti, Editura Trei, 2017)</span>.</p>
<p><span style="color: #000000;">Pe de altă parte, arhetipurile, în psihanaliza jungiană, „se manifestă ca mituri în istoria popoarelor, ele îÈi fac simÈită prezenÈa în cazul fiecărui individ, prezenÈă care este cu atât mai puternică, adică antropomorfizează realitatea mai pronunÈat, cu cît conÈtiinÈa este mai îngustă sau mai slabă, permiÈând imaginaÈiei să invadeze realitatea.”</span> (<span style="color: #000000;">C. G. Jung, <em>Opere complete 9/1. Arhetipurile Èi inconÈtientul colectiv</em>, colecÈie coordonată de Vasile Dem. Zamfirescu, trad. din limba germană de Daniela Ètefănescu Èi Vasile Dem. Zamfirescu, BucureÈti, Editura Trei, 2003, p. 84</span>), gândirea mitică populară nefiind lipsită de elemente arhetipale, cum ar fi Bătrânul înÈelept, întruchipat de Dumnezeu, care este aproape nelipsit din mitologia populară românească, cu atât mai mult din legendele despre facerea lumii. De asemenea, prezenÈa Diavolului, la polul opus, este arhetipală.</p>
<div id="attachment_26381" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/opere-complete-vol-91-arhetipurile-si-inconstientul-colectiv_1_fullsize1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26381" class="wp-image-26381" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/opere-complete-vol-91-arhetipurile-si-inconstientul-colectiv_1_fullsize1-699x1024.jpg" alt="" width="600" height="879" /></a><p id="caption-attachment-26381" class="wp-caption-text">sursă foto: elefant.ro</p></div>
<p><span style="color: #000000;">Mircea Eliade este de părere că mentalitatea arhaică, bazată pe preÈuirea unor valori existenÈiale, nu este caracteristică doar culturilor tradiÈionale (Mircea Eliade, <em>Aspecte ale mitului</em>, colecÈia Eseuri, în româneÈte de Paul G. Dinopol, prefaÈă de Vasile Nicolescu, BucureÈti, Editura Univers, 1978, p. 72) deoarece „DorinÈa de a cunoaÈte originea lucrurilor caracterizează deopotrivă cultura occidentală.” (<em>Ibidem</em>). În secolele XVIII Èi XIX au luat amploare, nu doar cercetările în privinÈa originii universului, ci Èi în privinÈa mai multor aspecte, cum ar fi originea omului sau cea a religiei (<em>Ibid</em>.)<a style="color: #000000;" href="#_ftn1" name="_ftnref1">,</a> oamenii, însă, nu sunt interesaÈi doar de originea religiilor sau a limbajului, ci Èi de originea unui joc al copilăriei, cum ar fi Èotronul (<em>Ibidem</em>, pp. 72-73). </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Cu toate acestea, pentru domeniul psihanalizei, lucrurile sunt puÈin diferite, în sensul în care „adevărul primordial e ‹‹primordialul uman››, prima copilărie.” (<em>Ibidem</em>, p. 73), copilul trăind într-un timp paradiziac (<em>Ibidem</em>), astfel „Psihanaliza a elaborat tehnici susceptibile de a ne revela ‹‹începuturile›› istoriei noastre personale Èi mai ales de a identifica evenimentul anume care a pus capăt beatitudinii copilăriei Èi a hotărît orientarea viitoare a vieÈii noastre.” (<em>Ibid</em>.), ceea ce, în termeni arhaici, înseamnă că în perioada fragedei pruncii, copilul a suferit o traumă, care îl va marca pe parcursul vieÈii sale: „Traducînd aceasta în termeni de gîndire arhaică, s-ar putea spune că a existat un ‹‹paradis›› (pentru psihanaliză, stadiul prenatal sau perioada care merge pînă la înÈărcare) Èi o ‹‹ruptură››, o ‹‹catastrofă›› (traumatismul infantil) Èi că, oricare ar fi atitudinea adultului faÈă de acele evenimente primordiale, ele sunt totuÈi constitutive întrucît priveÈte fiinÈa sa.” (<em>Ibid</em>.). Eliade vorbeÈte despre „beatitudinea” originii la Freud (<em>Ibid</em>.), precizând faptul că ea este întâlnită în religiile arhaice, fiind atestată Èi de iudeo-creÈtinism (<em>Ibidem</em>, p. 74), dar, cu toate acestea, este important de înÈeles faptul că structura psihanalizei nu este mitologică: „Faptul că Freud postulează beatitudinea la începutul vieÈii omului, nu înseamnă că psihanaliza are o structură mitologică, nici că-Èi însuÈeÈte o temă mitică arhaică sau că acceptă mitul iudeo-creÈtin al paradisului Èi al căderii.” (<em>Ibidem</em>), existând, totuÈi, o apropiere Èi anume faptul că Freud a descoperit rolul decisiv în timpul primordial (<em>Ibid</em>.). Această întoarcere la origini poate fi înÈeleasă din mai multe perspective (<em>Ibidem</em>, p. 75), Eliade făcând referire inclusiv la „Miturile Èi riturile de iniÈiere care alcătuiesc <em>regressus ad uterum </em>[…].” (<em>Ibidem</em>, p. 77), atrăgând atenÈia asupra faptului că nu toate miturile Èi riturile de întoarcere la origini sunt situate pe acelaÈi plan (<em>Ibidem</em>), întrucât „simbolismul e acelaÈi, dar contextele diferă, Èi intenÈia revelată de context este aceea care dă, în fiecare caz în parte, adevărata semnificaÈie.” (<em>Ibid.</em>).</span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_26384" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/ou_21140400.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26384" class="wp-image-26384" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/ou_21140400.jpg" alt="" width="600" height="875" /></a><p id="caption-attachment-26384" class="wp-caption-text">sursă foto: dcnews.ro</p></div>
<p><span style="color: #000000;">Din perspectivă structurală, întunericul prenatal sau cel din coliba cu rol de iniÈiere (în credinÈa popoarelor arhaice) poate fi asemănat nopÈii premergătoare creaÈiei (<em>Ibid</em>.). Pe de altă parte, haosul primordial este simbolizat de noapte, văzută, în acest context, ca o <em>origine </em>a soarelui, răsăritul lui fiind o replică a cosmogoniei (<em>Ibidem</em>, pp. 77-78), simbolismul cosmogonic devenind din ce în ce mai complex cu fiecare naÈtere fizică Èi individuală în parte, cu naÈterea strămoÈului mitic Èi renaÈterea prin iniÈiere (<em>Ibidem</em>, p. 78). Este important de menÈionat faptul că mitul cosmogonic are mai multe însuÈiri, printre care „vindecarea, creaÈia poetică, introducerea copilului în societate Èi în cultură etc.” (<em>Ibidem</em>), fiind de înÈeles, în acest caz, motivul pentru care „anumite terapeutici arhaice folosesc întoarcerea rituală la matrice în locul recitării ceremoniale a mitului cosmogonic.” (<em>Ibidem</em>).</span></p>
<div id="attachment_26382" style="width: 443px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/mitul-eternei-reintoarceri_mare.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26382" class="wp-image-26382" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/mitul-eternei-reintoarceri_mare.jpg" alt="" width="433" height="600" /></a><p id="caption-attachment-26382" class="wp-caption-text">sursă foto: eusunt.ro</p></div>
<p><span style="color: #000000;">Putem discuta despre anumite <em>comportamente mitice</em>, întrucât acestea sunt încă vii, iar problema nu se rezumă la supravieÈuirea Èi perpetuarea anumitor mentalităÈi de ordin arhaic, anumite aspecte Èi funcÈii specifice gândirii mitice fiind înrădăcinate până în punctul în care reprezintă o parte constitutivă a fiinÈei umane: „Anumite ‹‹comportări mitice›› mai supravieÈuiesc încă sub ochii noÈtri. Nu doar că ar fi vorba de ‹‹supravieÈuiri›› ale unei mentalităÈi arhaice. Dar anumite aspecte Èi funcÈiuni ale gîndirii mitice sunt constitutive ale fiinÈei omeneÈti.” (<em>Ibidem</em>, p. 170). Mircea Eliade utilizează în lucrarea sa, <em>Aspecte ale mitului</em>, câteva exemple menite să susÈină această teorie, printre care Èi mitul rasist al arianismului, „revalorificat periodic în Occident, mai ales în Germania.” (<em>Ibidem</em>, pp. 171-172). În mentalitatea germană, arianul era, atât eroul înzestrat cu toate calităÈile posibile, cât Èi strămoÈul primordial: „Ceea ce ne interesează aici e faptul că ‹‹arianul›› reprezenta deopotrivă strămoÈul ‹‹primordial›› Èi ‹‹eroul›› nobil, înzestrat cu toate virtuÈile care încă îi mai obsedau pe acei care nu ajungeau să se împace cu idealul societăÈilor născute de pe urma revoluÈiilor din 1789 Èi 1848.” (<em>Ibidem</em>, p. 172). Mircea Eliade exemplifică, de asemenea, cu situaÈia dată de comunismul marxist (<em>Ibidem</em>), astfel încât eu voi încerca să mă apropii de un context social-politic românesc, referindu-mă la comunismul ceauÈist: nu doar că s-a încercat o demitizare totală a tot ce nu era convenabil, dintr-o perspectivă sau alta, pentru partid, dar chiar o cenzurare dusă până în extrema eliminării definitive. S-a încercat, în schimb (fără a dăinui în timp), propagarea cultului personalităÈii Èi mitizarea muncitorului român, a omului simplu, însă dedicat partidului unic, acesta reprezentând un ideal forÈat al acelor timpuri.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Mass-media reprezintă un mijloc modern Èi de actualitate a difuzării miturilor, Eliade exemplificând prin <em>comic strips </em>(benzi desenate), desenele înfăÈiÈând „versiunea modernă a eroilor mitologici sau folclorici.” (<em>Ibidem</em>, p. 173), făcând, de asemenea, o menÈiune în privinÈa romanelor poliÈiste care prezintă lupta dintre bine Èi rău (prezentând, aÈadar, dualitatea cosmogonică), implicând cititorul din punct de vedere emoÈional Èi antrenându-l într-o acÈiune paradigmatică: „AcelaÈi lucru s-ar putea spune despre romanul poliÈist: pe de-o parte, asistăm în cuprinsul său la lupta exemplară dintre Bine Èi Rău, între erou (detectivul) Èi criminal (întruparea modernă a Demonului). </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Pe de altă parte, printr-un proces inconÈtient de proiectare Èi identificare, cititorul participă la mister Èi la dramă, are simÈămîntul de a fi personal antrenat într-o acÈiune paradigmatică, adică primejdioasă Èi ‹‹eroică››.” (<em>Ibid.</em>, p. 73). Desigur, mijloacele mass-mediei de difuzare a miturilor (cosmogonice) depăÈesc zona benzilor desenate Èi a romanelor poliÈiste, un exemplu fiind constituit de desenele animate folclorice de la televizor, cum ar fi seria animată <em>Povestiri din folclorul maghiar, </em>unde se regăsesc anumite mituri cosmogonice (similare sau identice cu cele din folclorul românesc) sau de înregistrările radiofonice ale basmelor.</span></p>
<div id="attachment_26383" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/ou3_39845000.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26383" class="wp-image-26383" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/ou3_39845000.jpg" alt="Cosmogonie" width="600" height="709" /></a><p id="caption-attachment-26383" class="wp-caption-text">sursă foto: dcnews.ro</p></div>
<p><span style="color: #000000;">În concluzie, anumite aspecte mitice sunt înrădăcinate în fiinÈa umană (<em>Ibidem</em>, p. 170), contextele social-politice ale lumii moderne reuÈind o readucere în prezent a unor structuri mitice, deÈi sensurile lor originare sunt modificate, iar uneori chiar alterate, mass-media, pe de altă parte, reprezentând un bun mijloc modern de difuzare a miturilor.</span></p>
<p><a href="#_ftn1" name="_ftnref1"></a><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><a href="#_ftn1" name="_ftnref1"></a><a href="#_ftn1" name="_ftnref1"></a><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><span style="color: #000000;">citeÈte Èi <a style="color: #000000;" href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-si-interpretarea-viselor/">Sigmund Freud Èi Interpretarea viselor</a></span><a href="#_ftn1" name="_ftnref1"></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;&#105;ru&#110;a.m&#105;&#114;&#111;n&#064;y&#097;h&#111;&#111;.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>