<p>EducaÈie clasică sau <a href="https://bel-esprit.ro/educatie/" target="_blank" rel="noopener">educaÈie</a> modernă? Mai putem face educaÈie pe stil vechi, cum s-ar spune, unor copii care aparÈin unei cu totul Èi cu totul diferite generaÈii? Dacă aveÈi „puÈintică” răbdare, citiÈi Èi articolul despre <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/millenials-sau-provocarile-generatiei-actuale/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Millenials</a></span>, care prezintă în detaliu trăsăturile psihologice ale adolescenÈilor din ziua de azi, veÈi fi uimiÈi!</p>
<p><strong>Alain de Botton</strong> are o perspectivă interesantă Èi oarecum „pământeană” asupra diferenÈei dintre destinul copiilor „răi”, faÈă de cel al copiilor „buni”, consideraÈi la un moment dat „cuminÈi”.</p>
<p>„<em>FaceÈi un exerciÈiu de imaginaÈie: două familii diferite, reunite la cină, într-o seară absolut obiÈnuită.</em></p>
<p><em>În prima familie, copiii sunt foarte bine crescuÈi. Atmosfera e prietenoasă, se vorbeÈte despre cât de gustoasă e mâncarea, ce s-a întâmplat pe la Ècoală, se împărtăÈesc lucruri din lumea părinÈilor, iar la sfârÈit se reîntorc la temele pentru ziua următoare.</em></p>
<p><em>În familia doi, situaÈia se schimbă. Mama primeÈte apelativul de ”idioată”, orice vorbă a tatălui e luată în derâdere, se fac comentarii care vădesc orice lipsă de pudoare (faÈă de propriul corp). ÎntrebaÈi despre Ècoală, nu au altă reacÈie decât aceea că Ècoala e aiurea, după care dispar, trântind uÈa.</em></p>
<p><em>Lucrurile par în ordine în prima familie, pe când în cea de-a doua nu s-ar putea spune acelaÈi lucru. Dacă însă aruncăm o privire în mintea copiilor, s-ar putea să ne schimbăm perspectiva.</em></p>
<p><em>În prima familie, aÈa-ziÈii copii ”buni” poartă în ei o serie de emoÈii pe care le Èin ascunse nu pentru că îÈi doresc, ci din nesiguranÈa că nu vor fi acceptaÈi aÈa cum sunt. Au senzaÈia că dacă Èi-ar expune trăirile, fie de furie, saÈietate sau plictiseală, părinÈii n-ar putea găsi resursele necesare pentru a face faÈă realităÈii lor, ceea ce îi obligă să-Èi reprime pornirile instinctuale, organice. Cauza? Orice remarcă a adulÈilor ar putea fi dureroasă, dacă nu chiar devastatoare, sau cel puÈin asta îÈi imaginează ei.</em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-13278" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/si.jpg" alt="" width="564" height="666" /></p>
<p><em>În cea de-a doua familie, copiii pe care am fi tentaÈi să-i numim ”răi” sunt foarte sănătoÈi (robuÈti). Ei chiar cred că îÈi pot numi mama ”idioată inutilă” pentru că, în adâncul fiinÈei lor, Ètiu că ea îi iubeÈte Èi că puÈină obrăznicie nu va Ètirbi cu nimic afecÈiunea ei. De asemenea, sunt conÈtienÈi că tatăl nu se va supăra Èi nici nu va lua măsuri pentru că a fost ironizat. Atmosfera e caldă Èi destul de puternică pentru a camufla agresivitatea, furia, dezamăgirea sau limbajul inadecvat.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Să tragem concluziile, care vi se vor putea părea neaÈteptate: <strong>copiii ”buni”</strong> vor întâmpina greutăÈi în viaÈa de adult, mai ales în ceea ce priveÈte obedienÈa excesivă faÈă de ceilalÈi, rigiditatea, conformismul, lipsa de creativitate Èi o conÈtiintă fragilă care poate duce inclusiv la sinucidere. În schimb, copilul ”bun” va deveni un adult sănătos, înzestrat cu forÈa de a rezista eÈecului, flexibilitate Èi stimă de sine.</em></p>
<p><em>Ceea ce numim <strong>copii needucaÈi</strong> e tocmai o explorare timpurie a independenÈei Èi a autenticităÈii. Fiind copii rebeli, ne putem permite să fim mai creativi, având libertatea de a experimenta lucruri pentru care nu avem întotdeauna aprobarea celorlalÈi, aÈa încât nu e nicio catastrofă în a greÈi sau a te pune în situaÈii ridicole. Lucrurile se pot repara, se pot îmbunătăÈi. Acceptând Èi conÈtientizând propria noastră sexualitate, nu ne va mai fi dificil s-o expunem partenerului. Vom putea admite critica celorlalÈi Èi vom fi capabili să decelăm adevărul de răutate.</em></p>
<p><em>Ar trebui să vedem mai degrabă partea sănătoasă a lucrurilor când vine vorba despre copii obraznici, câteva scene inadecvate sau ridicări de ton – Èi, prin comparaÈie, să evităm persoanele inhibate sau pasive. Iar în timpul unor momente de fericire să ne simÈim recunoscători că, undeva în trecutul nostru, a existat cineva care să ne privească aÈa cum suntem, să ne înÈeleagă în profunzime Èi cu toată dragostea ieÈirile neplăcute.”</em></p>
<p><strong>Alain de Botton</strong></p>
<p>Şi încă ceva: „<em><strong>Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.</strong></em>” Aserţiunea îi aparţine lui <strong>Johann Heinrich Pestalozzi</strong> (n. 12 ianuarie 1746 &#8211; d. 17 februarie 1827), care a fost un pedagog elveÈian Èi reformator al educaÈiei. A îmbogăÈit Èi reînnoit conÈinutul Èi metodele învăÈământului primar, fiind considerat întemeietorul Ècolii populare.</p>
<div dir="auto">Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoÈtinÈe, ci Èi cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucÈiunii cu munca productivă. <strong>Principiile Ècolii pestalozziene</strong> au fost preluate, cu unele îmbunătăÈiri, de întreaga pedagogie ÈtiinÈifică: intuiÈia, stimularea activităÈii proprii a copilului, respectarea individualităÈii lui, asigurarea dezvoltării armonioase Èi echilibrate a omului Èi încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate).</div>
<div dir="auto">Ideile lui Pestalozzi au pătruns în Transilvania prin intermediul lui Stephan Ludwig Roth, care i-a fost discipol Èi colaborator la Yverdon.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"></div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;&#110;curs&#064;y&#097;&#104;&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>