<h1><strong>Marie, fecioară, graÈie deplină…</strong></h1>
<p><strong> </strong>Spirit dăruit de viaÈă dintru început cu lumina cunoaÈterii, provenind dintr-o familie în care tatăl era pictor, iar mama o talentată pianistă<strong><em>, Charles Gounod</em></strong> (18 iunie 1818 – 18 octombrie 1893) îÈi desăvârÈeÈte personalitatea prin filozofie Èi muzică, iar această combinaÈie dă nota originalităÈii sale artistice.</p>
<p>Compozitor, instrumentist, creator de muzică sacră, lucrări vocale, instrumentale Èi simfonice, precum Èi compoziÈii religioase, scriitor talentat (studiu de muzicologie asupra operei „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart Èi cartea autobiografică „Memoriile unui artist”), distins cu „Premiul Romei” pentru activitatea sa prodigioasă, artistul lasă posterităÈii o operă fundamentală în istoria artei lirice – ”Faust”, pe un libret de Jules Barbier Èi Michel Carre (după drama „Faust” a lui Johann Wolfgang von Goethe).</p>
<div id="attachment_2774" style="width: 293px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-2774" class="wp-image-2774 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/8840efa30adc23c695c5bf1325de1d87.jpg" alt="pinterest.com" width="283" height="400" /><p id="caption-attachment-2774" class="wp-caption-text">Bangor Cathedral, cea mai veche din UK circa 525. Bangor, Gwynedd, Wales.</p></div>
<p>Această creaÈie, considerată atipică între celelalte producÈii muzicale ale sale, îi va aduce faima de cel mai important compozitor francez al secolului al XIX-lea, fiind reprezentată de 314 ori pe diferitele scene ale Teatrului Liric din Paris până în 1869 Èi de 166 de ori între 1869 Èi 1875.</p>
<p>Opera &#8222;Faust&#8221; este adesea considerată capodopera lui Gounod Èi una dintre cele mai reprezentative opere din repertoriul liric. Elementul central al operei este contrastul dintre divin Èi profan, explorat prin muzica care alternează între pasaje de o frumuseÈe lirică pură Èi momente de intensitate dramatică. Aria <strong>&#8222;Salut! demeure chaste et pure&#8221;</strong> a lui Faust este un exemplu remarcabil de melodie lirică, în timp ce duetul final dintre Faust Èi Marguerite subliniază capacitatea lui Gounod de a transmite emoÈie profundă Èi complexitatea personajelor.</p>
<p><strong>Roméo et Juliette</strong> este apreciată pentru modul în care Gounod a adaptat povestea clasică a lui Shakespeare la genul operatic. Aria <strong>&#8222;Je veux vivre&#8221;</strong> a Julietei este adesea evidenÈiată pentru vitalitatea Èi entuziasmul tineresc pe care îl exprimă, în timp ce duetul de iubire &#8222;Nuit d&#8217;hyménée&#8221; dintre Romeo Èi Julieta este considerat un moment culminant al operei, reflectând abilitatea compozitorului de a îmbina poezia textului cu muzica.</p>
<p>Strălucitor Èi autentic este însă într-o sensibilă compoziÈie – „Ave Maria”, suprapusă primului Preludiu din „Clavecinul bine temperat” de Johann Sebastian Bach, în care vocaÈia sa teologică răzbate prin tonurile suave ale acestui imn închinat Fecioarei Maria. O audiÈie care e aptă să declanÈeze în sufletul celor luminaÈi sentimentul pur al apartenenÈei la o lume în care sacrul coexistă firesc alături de uman, pe care îl înnobilează prin manifestările sale vibrante, sensibile.</p>
<p><em><strong>„Ideile muzicale îmi invadează mintea şi mă răscolesc ca şi bătaia din aripi a fluturilor şi tot ceea ce am de făcut este să întind mâna şi să încerc să îi prind.”</strong></em></p>
<p>Compozitor emblematic al secolului al XIX-lea, Gounod a avut o influenÈă semnificativă în muzica clasică, contribuind nu doar prin lucrările sale lirice, ci Èi prin compoziÈii sacre, muzică de cameră Èi lucrări orhestrale.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h3><strong>Periplu biografic</strong></h3>
<p>Charles Gounod s-a născut în Paris, FranÈa, în 1818, într-o familie cu puternice legături muzicale; mama sa era o pianistă talentată. IniÈial, Gounod a studiat la Conservatorul din Paris, unde a câÈtigat multe premii, inclusiv prestigiosul <strong>Prix de Rome</strong> în 1839, care i-a permis să studieze muzica în Italia, la Villa Medici din Roma. Perioada petrecută în Italia a fost semnificativă pentru dezvoltarea sa muzicală, Gounod fiind profund influenÈat de muzica polifonică a lui Palestrina, precum Èi de lucrările lui Bach Èi Mozart, pe care le-a studiat îndeaproape.</p>
<h3><strong>Cariera Èi stilul artistic</strong></h3>
<p>După întoarcerea în FranÈa, Gounod a început să compună opere. &#8222;Faust&#8221; (1859), care este bazată pe drama lui Goethe, este considerată capodopera sa Èi una dintre cele mai reprezentative opere ale literaturii muzicale. Alte opere remarcabile includ &#8222;Roméo et Juliette&#8221; Èi &#8222;Mireille&#8221;. Gounod a fost cunoscut Èi pentru muzica sa sacră, cel mai notabil fiind &#8222;Missa Solemnis&#8221; pentru consacrarea Bazilicii Sainte-Clothilde din Paris Èi &#8222;Cecilia Mass&#8221;.</p>
<p>Stilul muzical al lui Gounod este adesea descris ca fiind echilibrat între lirismul romantic Èi claritatea clasică. CompoziÈiile sale sunt apreciate pentru melodiile lor expresive Èi armonia bogată. Gounod a avut un talent deosebit în a combina elementele teatrale cu muzica, ceea ce a făcut ca operele sale să fie extrem de populare Èi accesibile unui public larg. Opera lui reprezintă o punte între tradiÈiile muzicale clasice Èi emoÈia romantică, contribuind semnificativ la repertoriul muzical. Prin lucrările sale, Gounod a demonstrat o capacitate remarcabilă de a îmbina poezia, drama Èi muzica, lăsând o moÈtenire durabilă care continuă să inspire Èi să emoÈioneze publicul Èi muzicienii deopotrivă.</p>
<p>În zilele noastre, operele lui Gounod sunt interpretate cu o sensibilitate modernă, adesea încercând să găsească un echilibru între respectarea intenÈiilor compozitorului Èi abordarea inovaÈiilor teatrale Èi muzicale. ProducÈiile contemporane pot introduce regii inovatoare, decoruri minimaliste sau interpretări actualizate ale personajelor, pentru a face operele mai relevante pentru publicul de astăzi. De asemenea, înregistrările moderne ale lucrărilor lui Gounod adesea beneficiază de tehnologiile audio avansate, oferind o nouă perspectivă asupra detaliilor Èi nuanÈelor muzicale.</p>
<p>Abordările moderne Èi interpretările contemporane continuă să demonstreze relevanÈa Èi frumuseÈea muzicii lui Gounod, demonstrând că operele sale rămân o sursă de inspiraÈie Èi admiraÈie. Prin combinarea respectului pentru tradiÈie cu inovaÈia, muzica lui Gounod va continua să fie apreciată Èi interpretată pentru generaÈii.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="JVOkLxMZlWI" data-param-index="16" data-param-list="RD570GMKGryIk" title="José Carreras - Ave Maria (Bach-Gounod)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=JVOkLxMZlWI&;index=16&;list=RD570GMKGryIk"><img src="https://i.ytimg.com/vi/JVOkLxMZlWI/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="José Carreras - Ave Maria (Bach-Gounod)"></a></amp-youtube></p>
<p>Ave Maria este titlul uneia dintre cele mai importante rugăciuni catolice. Textul ei este: „Bucură-te Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eÈti tu între femei Èi binecuvântat este rodul pântecelui tău, Iisus. Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoÈii, acum Èi în ceasul morÈii noastre. Amin” (varianta lui Ioan Iosif de Camillis, în catehismul publicat în 1729). Rugăciunea (în latină): “<i>Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum. Benedicta tu in mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. Sancta Maria Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus, nunc, et in hora mortis nostrae. Amen</i>”. (Wikipedia)</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/muzica-trebuie-sa-fie-pentru-toata-lumea-luciano-pavarotti/" target="_blank" rel="noopener">Muzica trebuie să fie pentru toată lumea&#8230;.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:con&#099;ur&#115;&#114;&#097;d&#117;&#115;&#116;&#097;nc&#097;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>