<p>SatisfacÈia imediată, recompensa rapidă, consolarea Èi descărcarea &#8211; incontinenÈa emoÈională &#8211;</p>
<p>sunt principalele surse de parazitare a relaÈiilor. Ideea greÈită potrivit căreia dacă ai o gură spartă ai de fapt curaj duce de răpă toată buna convieÈuire. Într-o legătură durabilă sunt absolut vitale diplomaÈia Èi stăpânirea de sine. Dar atunci când eÈti incapabil să te Èii în frâu, simÈi nevoia să îÈi arăÈi muÈchii cui îÈi poÈi permite, iar criticismul e formula compensatorie. Spală toÈi cu tine pe jos în afara casei? ei bine, în viaÈa personală tragi tare cu nemulÈumirea, cu reproÈurile cu strâmbăturile din nas. Toate îÈi put. Aerele de Èef nu te lasă să îÈi tihnească supa. Te-ai simÈit respins de mamă? Partenera e numai bună să te răzbuni. Etc.</p>
<p>M-am tot întrebat dacă există o legătură între lipsa de putere/slăbiciune, deci voinÈa de putere, Èi nevoia compulsivă de a critica Èi reproÈa.</p>
<p>De obicei, în societăÈile cu complexe de victimitate sentimentul vinovăÈiei face ravagii.</p>
<p><strong>O pot spune cu mică marjă de eroare: ceea ce face impracticabile relaÈiile armonioase, stabile Èi profunde e tandemul vicios vinovăÈie-victimitate.</strong></p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/96/9e/db/969edbf13996a38b800fe0810c389565.jpg" alt=" "></p>
<p>Femeile, mai ales, vor cu încăpăÈânare să trăiască în acest climat, nu realizează că responsabilitatea anulează cercul închis. În viaÈa de adulÈi nu e nimeni victimă Èi vinovat dacă eÈti liber(ă) în sinea Èi în mintea ta, căci societatea te-a eliberat demult.</p>
<p><strong>Mentalitatea de ”fiinÈă-obiect” produce aceste raporturi patologice.</strong></p>
<p>Ce înseamnă mentalitatea asta? ”Vasile m-a ales, eu nu am nici un aport. Sunt proprietatea lui Vasile. Totul se întâmplă pentru că m-a vrut el. Eu nu am voinÈă proprie, eu sunt o cârpă”. BineînÈeles că e o aberaÈie. Că vrei, că nu vrei să Èi-o asumi, tot responsabilă eÈti de libertatea pe care o ai.</p>
<p><strong>BărbaÈii Èi femeile care au depăÈit infantilismul fug de circul cu vinovăÈia Èi victimitatea. CeilalÈi stau în Èarc Èi îÈi scot ochii. Se omoară între ei.</strong></p>
<p><span class="d2edcug0 hpfvmrgz qv66sw1b c1et5uql rrkovp55 a8c37x1j keod5gw0 nxhoafnm aigsh9s9 d3f4x2em fe6kdd0r mau55g9w c8b282yb iv3no6db gfeo3gy3 a3bd9o3v knj5qynh oo9gr5id hzawbc8m" dir="auto">Plăcerea de a gândi ca un neghiob: ”i-am ars-o”, ”i-am zis-o”, te costă mult mai mult decât face. Nu se pot forÈa limitele Èi nu se poate întinde coarda la nesfârÈit. Să zicem că ai crescut într-o familie în care reproÈul era moneda de schimb, că ai învăÈat de acasă că iubirea poate coabita cu criticismul. În familia primă poate… pentru că legătura dintre copii Èi părinÈi e instinctuală. Dar în relaÈiile mature nu mai Èine. În ele nu contează decât admiraÈia, empatia, simpatia reciprocă, atenÈia, dorinÈa, atracÈia. Dacă sentimentele implicate sunt contradictorii se rupe filmul. Poate ai avut un părinte cu care eÈti incompatibil, legătura aceea naturală netezeÈte asperităÈile convieÈuirii. În schimb relaÈii mature fără o potrivire funciară nu există. Etc.</span></p>
<p> ;</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/86/ce/f6/86cef61e8b6f5a83ae889f308e8c5c6a.jpg" alt="Photo by Ilya Kisaradov. S)"></p>
<p><strong>VinovăÈia Èi victimitatea sunt formele de suferinÈă cele mai evitabile Èi mai uÈor de contracarat.</strong>Criticismul la fel. Atunci când e compulsiv nu dovedeÈte decât incontinenÈă Èi imaturitate emoÈională, lipsă de stăpânire de sine. AÈteptarea de a fi tratat Èi iubit ca un <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">copil</a> într-o relaÈie adultă e dezastruoasă. Oricum vinovăÈia Èi victimitatea, ca stări de spirit, sunt întru totul păguboase, iar alipirea lor unor pretenÈii morale adânceÈte cercul întunecat Èi mizeria afectivă. ”Falsa <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>” de care fug cei maturi (de ambe sexe) e de doar ataÈament de neajutorat Èi nevoie cronică de recompensă Èi validare.</p>
<p> ;</p>
<p>Mamele care pretind că se sacrifică sunt jalnice iresponsabile care cresc copii sociofobi, mizantropi, speriaÈi de bombe. Să auzi că maică-ta Èi-a distrus viaÈa pentru tine, că a pierdut cine Ètie ce mare fericire, e o declaraÈie făÈiÈă de neiubire. Nefericita spune, cu alte cuvinte: nu îmi place să îÈi fiu mamă, nu e ceea ce îmi doresc, mi-ar fi plăcut să fiu, să simt Èi să fac cu totul altceva. Copilul creÈte cu ideea că ”iubirea” e un blestem Èi fuge de ea mai târziu, Èi când e falsă, Èi când e reală. AceÈti părinÈi-problemă inoculează copilului Èi impresia că maturitatea e o nenorocire, că e un priviliegiu să fii <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">copil</a>, iar în aceste condiÈii ei se tem să crească. Să ajungi la rândul tău un ”nenorocitul ăla”, ”beÈivanul ăla”, ”jegosul ăla”, ”curvarul ăla” sau ”sărmana mamă fără bucurii” Èi ”fără viaÈă sexuală” e un coÈmar. Fugi de intimitate, fugi de relaÈii, fugi de ataÈament, nu mai vrei copii&#8230;ÎÈi pui pofta în cui pentru că îÈi pare că viaÈa adultă e o calamitate.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Rămâi un adolescent întârziat care refuză să crească. O duci tot într-un experiment Èi tot într-o explorare, tragi de timp, nu îÈi asumi nimic. Nu Èi-e limpede că singura ieÈire din impas e să devii responsabil. Tot aÈtepÈi din afară o minune&#8230;o mămică sau un tătic care să îÈi bată la uÈă să te adopte.<strong>Imaturitatea emoÈională e un cataclism în intimitatea adultă. De cele mai multe ori, însă, consecinÈa ei nu e o relaÈie disfuncÈională Èi stabilă, ci haosul relaÈional.</strong></p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/1c/75/07/1c7507a82746305c7eea00c97de16d4d.jpg" alt="Untitled by Diggie Vitt on 500px"></p>
<p> ;</p>
<p>Frica de reproÈ Èi de pretenÈia femeilor ca bărbaÈii să îÈi asume unilateral drama despărÈirii sau neplăcerea eÈecului, a produs un fenomen care scoate pe bandă persoane cu handicap relaÈional, a produs un mental colectiv bântuit de ”distruse” Èi ”violatori”, de ”curve” Èi ”curvari”, de ”mame singure” Èi ”bărbaÈi insuportabili”&#8230; Nu are sens să o lungesc prea mult, preabanala chestiunea cu: ”de ce Èi-e frică nu scapi!” se explică simplu. Dacă îÈi bagi în cap că tot felul de chestiuni care să îÈi justifice victimitatea sau complexele de vinovăÈie, atunci subconÈtientul din dotare caută în afară ceea ce vede în interior, el tinde să îÈi selecteze din realitate ceea ce corespunde modelului său de lume.</p>
<p>Nu e vorba aici de optimism Èi pesimism, de sugestie pozitivă sau negativă, lua-le-ar gaia. E vorba de ce se cheamă ”weltanschaung”, de un sistem interior de reprezentări ale lumii cu rădăcini în experienÈele primare. <strong>Dacă nu ai avut Èanse ca băiat să ai o mamă bună Èi ca fată să ai un tată bun nu prea ai ”noroc în dragoste”.</strong></p>
<p> ;</p>
<p>În acest punct reiau tema de la începutul expunerii. Consolarea e un parazit. LiniÈtirea produsă de nevoia de a te descărca, atât de efemeră, te aruncă mereu în postura respinsului, eÈti lăsat de izbeliÈte. Societatea e un sistem dur concurenÈial, viaÈa profesională e o junglă, totul în jur e ostil, critic, critic, critic. Dacă Èi acasă te aÈteaptă un întreg pomelnic de observaÈii acide o iei razna.<strong> Nici o relaÈie nu rezistă dacă nu e fundamental bazată pe admiraÈie Èi dorinÈă Èi plăcere reciprocă în aceste condiÈii.</strong> Cândva femeile erau casnice Èi se antrenau să detensioneze atmosfera în cuplu, să contracareze reproÈurile lui, care se legau adeseori de frustrări acumulate în mediul social. Acum vin amândoi acasă plini de draci cu sentimente de persecuÈie acumulate de te miri unde Èi dăi Èi luptă&#8230; E Èi ăsta un element-problemă.</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/1d/7a/a8/1d7aa8edd5c2c00117fc3cfc48082913.jpg" alt="NEWFACES | Ensaio Fotográfico | Raquel Radiske por Matheus Avlis" width="416" height="625"></p>
<p> ;</p>
<p>O relaÈie asumată sau mai multe, închise, deschise sunt totuÈi între parteneri care se cunosc care comunică într-un mod cât de cât intim, care îÈi respectă limitele, vieÈile, graniÈele, doleanÈele. Haosul relaÈional presupune interacÈiuni sexuale între parteneri care nu îÈi mai dau bună ziua în rest. ExplicaÈia mea pentru care, de exemplu, în România sunt cele mai multe avorturi, este tocmai aceasta. Raporturile arbitrare cu parteneri complet ”străini” pun femeile în situaÈia de a nu se putea proteja cum trebuie&#8230; Promiscuitatea de tip iresponsabil e motivul. Necunoscutului puÈin îi pasă de ce face ea după, iar ea se teme de el, pentru că e un străin, îi vine greu să îl înfrunte, să îl refuze, să negocieze. Tocmai pentru că lui nu îi pasă Èi pentru că singura ei Èansă de a face sex e în condiÈiile impuse de el. Sigur că e un cretinism, că e mult mai normal Èi mai decent să îÈi rezolve problemele psihologice Èi să aibă totuÈi relaÈii asumate, Èi unii, Èi ceilalÈi. Nu neapărat monogame, ci de orice fel, dar asumate. <strong>E Èi o chestiune de respect de sine Èi demnitate Èi moralitate minimală să Èii cont de faptul că o distracÈie de câteva ore poate conduce la o traumă pentru <a href="https://bel-esprit.ro/ce-face-o-femeie-manierata/">femeie</a> Èi la o nenorocire biologică.</strong> Avortul e o suferinÈă foarte evitabilă dacă ambii parteneri sunt responsabili. E doar un exemplu de rău la care poate conduce acest fenomen generat de neputinÈele Èi slăbiciunile psihologice ale adulÈilor.</p>
<p> ;</p>
<p>O dovadă în plus că victimitatea produce noi victime Èi vinovăÈia naÈte Èi mai multe vinovăÈie este că e plin în jur de mame singure Èi de bărbaÈi demoralizaÈi, depresivi, derutaÈi existenÈial care se tem de femei ca dracul de tămâie, literalmente.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:fi&#108;&#111;z&#111;&#102;i&#101;&#064;&#103;m&#097;il.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Cercul vicios al victimității și vinovăției în intimitate
