<p>Scrisul e locul în care existenÈa capătă sensul tainic Èi adevărat pe care în viaÈa reală nu îl putem percepe, din cauza distanÈei faÈă de noi înÈine Èi de convenÈiile relaÈiilor în care ne aflăm. Dincolo de contrastele realităÈii obiective din care facem parte, literatura ne aduce într-un loc în care toate asperităÈile se netezesc, forÈate de sinceritatea Èi intensitatea trăirii, pe care numai anumite cuvinte o suportă. De ce citim? Pentru că ne e dor. De ce scriem? Pentru că ne pasă.</p>
<h4 style="text-align: center;">Îmi pasă (<span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/adrian-paunescu-si-te-iubesc-cu-mila-si-cu-groaza/" target="_blank" rel="noopener">Adrian Păunescu</a></span>)</h4>
<p style="text-align: center;"><strong>Mi-e dor de tine</strong><br />
<strong>Şi nu-mi ajung celelalte</strong><br />
<strong>Uite ca un surogat</strong><br />
<strong>Pentru puritate</strong><br />
<strong>Nu s-a găsit.</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Mi-e dor de tine</strong><br />
<strong>Mi-e tine de tine</strong><br />
<strong>Mi-e înlăuntrul meu de tine</strong><br />
<strong>Mi-e nu ştiu cum,</strong><br />
<strong>Mi-e nu ştiu ce,</strong><br />
<strong>Mi-e dor de tine ca de acasă.</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Îmi pasă!</strong></p>
<p>Cred că fiecare din noi tânjim, în forul interior, poate nemărturisit, după câteva momente în care să ne retragem în sine, acolo unde legile nescrise reconfigurează întreaga hartă sufletească, Èi, totodată, să putem avea confortul de a realiza că nu suntem singurii care trăim viaÈa cu o dramatică intensitate, aceeaÈi în clipele de extaz sau de agonie. Caracterul universal al emoÈiilor noastre nu poate fi cunoscut decât prin contactul viu cu celălalt, prin intermediul unor mediatori care fac posibilă trezirea afectivă Èi vibraÈia la unison, iar unul dintre aceÈtia este Poezia. Născută din starea de graÈie, ea sublimează prin limbaj inefabilul, reverberează în conÈtiinÈa lectorului, de unde se întoarce către autor sub forma gândului îmbibat cu emoÈie, ca o monedă de schimb pentru un fel de sacrificiu ritualic.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Mi-e dor de tine ca de-o poezie (</strong>Leonida Lari<strong>)<br />
</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Mi-e dor de tine ca de-o poezie</strong><br />
<strong>Nescrisa încă, fără vers Èi nume,</strong><br />
<strong>Dar dacă vrei să ningă, n-o voi scrie,</strong><br />
<strong>Căci voi chema zăpada peste lume.</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Mi-e dor de tine ca de o cântare,</strong><br />
<strong>Neauzită încă niciodată,</strong><br />
<strong>Dar dacă vrei sa plouă, ai răbdare,</strong><br />
<strong>Eu voi chema Èi ploaia aÈteptată.</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Ci va veni o clipă, da, o clipă,</strong><br />
<strong>Când tot ce sunt va semăna cu-o strună,</strong><br />
<strong>De care s-a atinge cu-o aripă</strong><br />
<strong>Un cântăreÈ ciudat, orbit de lună.</strong></p>
<p>În acest pact între cele două instanÈe, schimbul e reciproc avantajos, pentru că demonstrează puterea de neîntrecut a spiritului care poate schimba lumea sau, de ce nu, poate instaura o alta mai luminoasă. Versul nu e aspru, el nu blestemă, nu răneÈte, ci descântă Èi vindecă. E parte dintr-un om care se oferă celorlalÈi fără inhibiÈii, iar gestul lui de iubire necondiÈionată îi dă dreptul de a trăi printre oamenii care Ètiu să preÈuiască această dăruire, înÈelegând că acolo unde două conÈtiinÈe se ating, sau două suflete, se produce revelaÈia unor adevăruri absolute.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-9352" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/femeie.jpg" alt="sanesamantha.wordpress.com" width="564" height="846" /></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine! (Marius Tucă)</strong></em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em><br />
<em><strong>Dintr-o întâmplare</strong></em><br />
<em><strong>Dintr-o amintire</strong></em><br />
<em><strong>Care parcă a fost</strong></em><br />
<em><strong>Parcă n-a fost</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em><br />
<em><strong>Ca unui prost</strong></em><br />
<em><strong>Cu rost, fără rost</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o cunoscută</strong></em><br />
<em><strong>De o necunoscută</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em><br />
<em><strong>Ca de un timp</strong></em><br />
<em><strong>Întors în timp</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o iubire abstractă</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o mantră</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em><br />
<em><strong>Ca de copilărie</strong></em><br />
<em><strong>Ca de prima poezie</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o Ană</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o mamă</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em><br />
<em><strong>Ca de cel ce sunt</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o rană-n gând</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o iubire pierdută</strong></em><br />
<em><strong>Ca de o iubire neÈtiută</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em><br />
<em><strong>Ca de un poem nescris</strong></em><br />
<em><strong>Ca de un vis</strong></em><br />
<em><strong>Ca prafului de stele</strong></em><br />
<em><strong>Ca de dragostea vieÈii mele</strong></em><br />
<em><strong>Mi-e dor de tine!</strong></em></p>
<p>Ceea ce căutăm o viaÈă întreagă, petrecută într-o lume a falselor valori Èi simÈiri, putem regăsi în câteva cuvinte care au cristalizat aceeaÈi stare. Toate incertitudinile, confuziile, angoasele Èi întrebările rămase până atunci fără vreun răspuns se limpezesc în gândurile poetului care le-a anticipat sau le-a trăit aievea Èi el, transformându-le într-o Èesătură de semne recognoscibile nu doar grafic, cât, mai ales, ca semnificaÈie ascunsă, profundă.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Fără tine (</strong>Ana Blandiana<strong>)</strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Fără tine mi-e frig</strong></em><br />
<em><strong>N-am înţeles niciodată</strong></em><br />
<em><strong>Cum simte aerul</strong></em><br />
<em><strong>Că ai plecat.</strong></em><br />
<em><strong>Universul se strânge</strong></em><br />
<em><strong>Ca o minge plesnită</strong></em><br />
<em><strong>Şi-şi lasă pe mine zdrenţele reci.</strong></em><br />
<em><strong>Câinele negru</strong></em><br />
<em><strong>Cu burta întinsă duios pe zăpadă</strong></em><br />
<em><strong>Se scoală şi se îndepărtează</strong></em><br />
<em><strong>Privindu-mă în ochi,</strong></em><br />
<em><strong>Refuzând să-şi spună numele.</strong></em><br />
<em><strong>Începe să fulguie.</strong></em><br />
<em><strong>Mă ustură pielea</strong></em><br />
<em><strong>Pe locul de unde te-ai rupt.</strong></em><br />
<em><strong>Şi mi-e frig,</strong></em><br />
<em><strong>Când simt cum cade moale,</strong></em><br />
<em><strong>Odată cu zăpada,</strong></em><br />
<em><strong>Această rugăciune către nimeni.</strong></em></p>
<p>Mâna care scrie e mâna care vindecă Èi alungă tristeÈea, e mâna care iniÈiază în marile taine ale existenÈei umane, pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă. E mâna care te înalÈă, mâna care hrăneÈte (în toate sensurile) Èi aceea care te conduce prin labirint, când te-ai pierdut Èi ai ratat ieÈirea.</p>
<p>E un fel de semn al naturii noastre divine, care ne apropie între noi, cei muritori. Poezia, da, ne ia câteodată cuvintele Èi le rostuieÈte după cum au venit sub mâna pricepută a celui menit să le aÈtearnă pe hârtie. Uite aÈa.</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/mircea-eliade-dragostea-singura-sursa-de-fericire/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Mircea Eliade, despre dragoste&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#111;nc&#117;&#114;s&#114;&#097;dust&#097;n&#099;&#097;&#064;y&#097;hoo.&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>