<p>ÎnvăÈământul confesional romano-catolic din România interbelică a fost o marcă de prestigiu pentru foÈtii elevi Èi eleve Èi pentru urmaÈii acestora prin amintirile vii lăsate în urmă peste generaÈii. Caracterul elitist al acestor instituÈii de învăÈământ au conferit absolvenÈilor o educaÈie Èi instrucÈie superioară celei din învăÈământul de stat, un <i>noblese oblige</i> pe care l-au purtat cu demnitate pe parcursul întregii vieÈi, imprimând familiilor pe care Èi le-au întemeiat ulterior un model de comportament în viaÈa privată Èi în societate.</p>
<p><b>Programa Ècolară:</b> La începutul anilor ’20 se preconiza reducerea numărului de ore de limbi clasice pentru a face loc mai multor ore de limbi moderne în învăÈământul gimnazial. Acestea au fost stipulate într-o ordonanÈă din anul 1921 referitoare la noul plan de învăÈământ aprobat de principalele comunităÈi religioase din Transilvania pentru Ècolile din această regiune.</p>
<div id="attachment_14558" style="width: 579px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-14558" class="wp-image-14558 size-full" title="eleva Margit Miko în uniforma Ècolară" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/4.jpg" alt="eleva Margit Miko în uniforma Ècolară" width="569" height="776"><p id="caption-attachment-14558" class="wp-caption-text">eleva Margit Miko în uniforma Ècolară</p></div>
<p>După promulgarea legii pentru învăÈământul secundar din anul 1928, materiile de studiu ce se predau în gimnaziu erau împărÈite în două categorii: a) <i>Materiile literare Èi ÈtiinÈifice</i>: religia, limba română, noÈiuni de limba latină, istoria românilor Èi istoria universală, limba franceză, geografia universală Èi geografia României, instrucÈiunea civică, matematicile, ÈtiinÈele fizice, chimice, naturale Èi agricole, noÈiuni de igienă; b) <i>Arte Èi dexterităÈi</i>. Comune: muzica, caligrafia, desenul Èi modelajul, <a href="https://bel-esprit.ro/omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie/">educaÈia</a> fizică. Speciale, la băieÈi: lucrul manual în ateliere; iar la fete: lucrul de mână Èi gospodăria; aceasta din urmă se va preda numai în mod practic.</p>
<p>În multe licee de fete de stat, pentru anumite discipline se apela la profesori de la liceele de băieÈi, în lipsă de personal feminin. La Ècolile de călugăriÈe, din lipsa personalului monastic calificat pentru anumite discipline de studiu, se apela la profesoare civile din învăÈământul de stat. Este Èi cazul profesoarei de franceză de la Ècoala de călugăriÈe franciscane din PetroÈani, a cărei Èinută vestimentară aparte faÈă de sobrietatea absolută a îmbrăcăminÈii standard a călugăriÈelor, atrăgea elevele. Dacă majoritatea profesoarelor aveau numele monastic (<b>Gaudenziana, Majolina</b>), probabil acea profesoară de franceză era doamna sau domniÈoara X pe numele real, acest lucru evidenÈiind-o în ochii elevelor. Spre deosebire de scopul mai mult sau mai puÈin declarat al Ècolii secundare de stat pentru fete, cea confesională avea, prin caracterul ei, ca scop, formarea viitoarelor bune catolice, soÈii Èi mame în spaÈiul privat sau femei cu o profesie distinctă.</p>
<div id="attachment_14515" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-14515" class="wp-image-14515 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/64304020_2247847981978754_2644028738395701248_o-e1571984916418.jpg" alt="" width="600" height="600"><p id="caption-attachment-14515" class="wp-caption-text">Foto: din arhiva personală</p></div>
<p><b>Albert Miko</b>, tatăl lui <b>Margit</b>, era maistru oÈelar la Uzinele Titan-Nădrag-Călan aflate în proprietatea magnatului Max Auschnitt. Este cunoscută activitatea minieră intensă din zona Văii Jiului în perioada interbelică. Munca grea dar bine plătită i-a permis lui Albert Miko să îÈi înscrie ambele fiice la această Ècoală confesională.</p>
<p>În Èările Române încă din epoca fanariotă numeroase familii nobiliare angajează pentru copiii lor preceptori aduÈi din FranÈa, guvernante sau dascăli propriu-ziÈi, de religie catolică. Contactul zilnic, bunele maniere, prestigiul cultural, pedanteria Èi snobismul sunt de natură să creeze un climat special în interiorul căruia pasul de la interes la convertire e foarte mic.</p>
<p>AÈa se face că încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea iau fiinÈă în Èările Române zeci de pensioane conduse de profesori francezi. Pensioanele îÈi lărgesc porÈile Èi primesc tineret din marea Èi mica burghezie, atât pentru instrucÈie, cât mai ales pentru educaÈie. De pe la mijlocul secolului al XIX-lea pătrunseseră în Moldova călugăriÈe ale <i>CongregaÈiei Nôtre Dame de Sion</i>, care întemeiaseră Ècoli Èi pensioane în <b>IaÈi</b> Èi <b>GalaÈi</b>. În 1898 câteva din ele sunt aduse în <b>BucureÈti</b>, unde înfiinÈează un institut, recrutându-Èi elevele numai din marea burghezie. Conduc cursuri primare, gimnaziale Èi liceale, deschid Èi întreÈin internate.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Limba de studiu Èi de conversaÈie e franceza sau o altă limbă străină; limba română figurează ca simplu obiect de studiu. În toate aceste Ècoli existau, desigur, ore de religie, în cadrul cărora se preda numai învăÈătura Bisericii catolice, chiar Èi elevelor ortodoxe. De asemenea, tinerele necatolice erau obligate să asiste cu regularitate la missa ce se oficia în capela Ècolii.</p>
<p>Cele două instituÈii de învăÈământ, cea din PetroÈani Èi cea din GalaÈi sunt în situaÈii distincte. Dacă Ècoala din PetroÈani era patronată direct de la Budapesta, limba de predare fiind maghiara, institutul din GalaÈi aparÈinea Diecezei Catolice din IaÈi, iar limba de predare era franceza.</p>
<p>Amintirile celor două eleve sunt similare – dovadă a amprentei puse pe formarea ulterioară. În ambele cazuri, <a href="https://bel-esprit.ro/omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie/">educaÈia</a> Èi instrucÈia primite, prin calitatea lor, le-au imprimat un întreg stil de viaÈă, maniere pe care le-au dus mai departe în familiile pe care Èi le-au întemeiat, educându-Èi copiii în spiritul educaÈiei primite în Ècoală. Viu în memoria lor era comportamentul în timpul meselor.<b>Cornelia Georgescu</b> povestea fiicei ei că fetele mâncau în refectoriu Èinând câte o carte pe cap Èi alte două sub braÈe, astfel încât acestea să nu cadă. Această poziÈie dreaptă Èi rigidă a coloanei vertebrale pe care o impunea regula “cărÈilor” le-a călăuzit pe tot parcursul vieÈii.</p>
<p>Tot ea îÈi amintea gardul înalt din cărămidă roÈie, porÈi ferecate Èi păzite de câini mari fioroÈi, adevăraÈi cerberi, care erau hrăniÈi exclusiv de către maicile portărese, acestea fiind singurele persoane pe care le acceptau câinii în apropiere. Profesorii bărbaÈi aduÈi din Ècolile publice intrau la clasă obligatoriu însoÈiÈi de câte o maică. Studiau asiduu literatura franceză clasică.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-14560" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/6.jpg" alt="" width="485" height="602"></p>
<p>Corneille, Racine, Boileau Èi Molière erau reÈinuÈi printr-un joc de cuvinte ingenios<i>: Une corneille sur un racine dans une boileau…. </i>Apoi puneau în scenă diferite scenete cu texte din clasicii francezi, pe care le jucau fie în sala mare de spectacole a Ècolii, fie în alte Ècoli. Li se cultivau talentele artistice: muzica (cor, instrument), pictura etc. Doamna <strong>Anda Lungu</strong> din Sibiu păstrează Èi azi vie memoria anilor de elevă ai mamei ei prin câteva tablouri pictate de aceasta pe când era elevă la Notre Dame de Sion.</p>
<p>&#8222;<em>La Institutul Notre Dame de Sion, am învăÈat patru ani la GalaÈi, patru ani la BucureÈti. Ètii cum e când ai opt-nouă ani Èi te duce dimineaÈa la capelă Èi-Èi cântă la orgă? Eu mă fac călugăriÈă, că e prea frumos, îi spuneam mamei. Te marchează. Întotdeauna maica-dirigintă ne Èinea numai în limba franceză. Franceza e ca limba mea maternă. […] Pentru noi, elevele, mersul la această Ècoală reprezenta o mândrie, precum Èi respectarea unui întreg ritual. Începând cu uniforma de clasă, precum Èi cea cu care ieÈeam pe stradă, insigna de pe beretă, purtarea la cursuri a însemnelor specifice în culorile clasei din care făceai parte (o cruce de sidef ataÈată la gât, precum Èi o cordelieră), toate aceste detalii, pentru noi, copiii, erau foarte importante.</em></p>
<p><em>Ziua începea cu o scurtă gargară dezinfectantă oferită la intrare, urma o scurtă rugăciune în limba franceză făcută împreună cu diriginta clasei, după care ne puneam pe treabă [&#8230;]. La încheierea unei luni de studiu avea loc o festivitate de evaluare în la grande sale, prevăzută cu un amfiteatru, un pian cu coadă Èi multe fotolii pe care luau loc toate maicile-diriginte de clase Èi care prezentau maicii-stareÈe rezultatele la învăÈătură Èi la purtare obÈinute în luna respectivă</em>.&#8221; – din amintirile <b>Alexandrei Zahariadi</b>, medic pediatru, recent dispărută la vârsta de peste 90 de ani.</p>
<p> ;</p>
<p>(Studiu de caz : eleva <b>Margit Miko</b> de la Ècoala catolică <i>franciscană</i> din PetroÈani Èi elevele <b>Cornelia Georgescu</b> Èi <b>Alexandra Zahariadi</b> de la Institutul <i>Notre Dame de Sion</i> din GalaÈi)</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;&#114;&#107;&#064;ya&#104;&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>