<p>Cât e ceasul? Jumătate la un clipit din geană!</p>
<h4>Se potrivea, la fix, un tra-la-la</h4>
<p>Mai închid o dată ochii Èi mă văd, din nou, copil. O zvârlugă de fată zglobie cu părul scurt, negru Èi cârlionÈat, care se bucură de tot ce se află în jurul ei, râde zgomotos din toată inima Èi cântă cu tot aerul din plămâni. Coada oricărei linguri de lemn sau de mătură, orice riglă sau băÈ îi picau pe mână, deveneau, pe loc, un veritabil microfon. Când versurile melodiilor erau uitate, incorecte ori incomplete, improviza rapid. Unde nu mergea cu improvizatu’, făcea cumva de se potrivea, la fix, un tra-la-la.</p>
<p>În aceeaÈi clipită care nu a durat, nici mai mult nici mai puÈin, decât fix 41 de ani, &#8211; dacă scad cei Èapte ani de-acasă -, mă uit în clepsidra nisipului meu scurs Èi, ca într-o oglindă, dincolo de pojghiÈa timpului, recunosc rapid zâmbetul Ètrengăresc iÈit de pe sub streaÈina ochilor negri, oprit de buna măsură a unor gropiÈe, când pe-un obraz, când pe celălalt, chipul însoÈit de acelaÈi licăr Èăgalnic Èi nestăvilita dorinÈă de viaÈă. Èi, culmea, vorba unei prietene dragi, în ciuda vieÈii deloc uÈoare, fiindcă, pentru mulÈi aÈa se vede de dinafară, „nimic nu te-a acrit! ”</p>
<h4>Mai mult decât o limonadă</h4>
<p>Ce bine că Dumnezeu nu ne lasă, la alegere, binecuvântările, ci ni le dă „per capita”, de când venim pe lumea asta Èi ce bine este când le conÈtientizăm la momentul potrivit. Astfel, iată cum unii reuÈesc să facă mult mai mult decât doar o limonadă din toate lămâile pe care le dă viaÈa, la un moment dat.</p>
<p>AÈa a făcut Èi fata asta, cu amarul Èi acreala ce-au năpustit-o de timpuriu: si-a adus aminte de câtă creativitate are prin desaga darurilor, apoi le-a strâns pe toate cele negustoase la un loc, fedeleÈ, Èi aÈa cum fac gospodarii care colecÈionează fel de fel de vinuri îmbuteliate pe categorii, pe ani, etichetate cu mândrie, aÈa le-a transformat Èi ea, amestecându-le cu „miere de mămuca Èi tătuca” luată Èi picurată direct de la sursă, &#8211; inima ei, niÈte izmă parfumată de prin grădinile-amintiri ale bunicilor Èi multă efervescenÈă.</p>
<p>Bun de mori! &#8211; expresie anostă, dar care exprimă exact ceea ce este: esenÈa vieÈii care-i toată acolo, dar care nu te face nemuritor. Èi, în timp ce alÈii beau cu lehamite din amarul propriilor nemulÈumiri Èi neiertări, ea îÈi savurează licoarea, astfel garnisită, zi de zi, cu o reală plăcere!</p>
<h4>Fata din poveste</h4>
<p>Oricine reuÈeÈte să-Èi accepte neputinÈele prin domesticirea orgoliilor Èi oricine îÈi conÈtientizează limitele trăind în lumina adevărului, nu poate fi altfel decât recunoscător pentru încercări, eÈecuri, căderi, lipsuri, neajunsuri, doar astfel înÈelegând pe deplin felul în care i s-a derulat viaÈa, găsind mult prea sărac cuvântul „mulÈumesc”. Èi nu numai pentru faptul că devenirea asta ar însemna în mod obligatoriu ceva iesit din comun, deÈi nu e puÈin lucru, vindecarea, ci pentru că poate povesti despre toate zâmbind împăciuitor.</p>
<p>AÈa Èi fata din poveste: are pace-n ea! Pe toată.</p>
<p>Nici pomeneală despre incredibile reuÈite, sau descoperiri în viaÈa sa, nu! Nici n-a câÈtigat vreun premiu special, ori la loterie la 6 din 49 Èi nici cu vreo carieră profesională nu se poate lăuda. Nici mamă eroină nu este Èi nici familia model &#8211; acea celulă de bază a societăÈii &#8211; nu a reuÈit s-o închege. Nu are merite deosebite pentru absolut nimic. Nu este „nici vreo frumuseÈe, dar nici o urâtă” Èi nici nu se teme că „n-o mai ia nici naiba, la anii ei”- aÈa cum i-a scris de curând, în chat-ul ei privat, un domn frustrat cu „d” mic Èi cu „F” mare. Nu a adunat nici posesiuni Èi nici măcar acel fond de rezervă, pentru zile negre, nu-l are… Nechibzuita!</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4>„A fi” Èi/sau „a avea”</h4>
<p>Dar, în schimb, ÈtiÈi ce face? TrăieÈte! TrăieÈte în fiecare zi din viaÈa ei, căci fiecare zi reprezintă pentru ea „o situaÈie de urgenÈă” care nu suportă amânare. Drept pentru care, exact aÈa cum zice un cântec: „Èi de Ètie c-o stropÈeÈte, trăieÈte cum se trăieÈte.” AÈa că, pentru ea educaÈia financiară se traduce prin „a fi” Èi nu prin „a avea”, de unde vine si explicaÈia inexistenÈei excedentului bugetar. Ètiu că pentru majoritatea oamenilor este de neconceput aÈa ceva, de către adulÈi îndeosebi, cu o singură excepÈie: greierul lui Topârceanu, adult si el, normal, că-i mai vechi decât mulÈi dintre noi. Apropo, de-ar Èti că acum, din urmaÈii urmaÈilor lui se face făină, ar realiza imediat ce tinereÈe minunată a avut si ar mai muri odată de sărăcie lucie, dar bogat în inimă! AÈa că, tot ce-a putut strânge vreodată, a fost din dinÈi, din pumni sau din fesieri, că nu-i elegant să le spui buci, ca să poată merge mai departe, sau ca să poată trece peste.</p>
<h4>Tehnologie pură, maturitatea asta!</h4>
<p>Maturitatea, pe lângă ridurile Èi cicatricile, uneori chiar brutal instalate, cu care vine la pachet, să ÈtiÈi că mai are Èi un mare beneficiu: dobândirea unor puteri magice, neomeneÈti chiar, aÈ zice, încât omul, desăvârÈit astfel de către partea abrazivă a vieÈii, devine capabil să vadă pe dinăuntrul său, asa precum mărim sub lupă cuvintele, la secundă, sau o imagine din telefon, cu doar două degete.</p>
<p>Tehnologie pură, maturitatea asta!</p>
<p>Acuma, că am trecut Èi eu prin câteva etape de Èlefuire în viaÈa mea, -ce privilegiu -, pot să împărtăÈesc cu voi ceea ce văd Èi eu, ca printr-un hocus-pocus, prin ferestrele laaarg deschise ale apartamentului interior cu patru camere: -văd perdelele grijilor mele care se miÈcă libere, în voie, firesc. Pe vreme bună stau neclintite, se umflă la vânt Èi devin haotice pe viscol. Văd pereÈii fiinÈei mele decoraÈi cu amintiri frumos înrămate Èi un pat maaaare, cu aÈternuri albe, cu baldachin alb în care se lăfăie, în tot largul ei, ca să nu spun crăcănată, că-i urât, not ladylike, pacea mea interioară.</p>
<h4>Mă uit, văd Èi zâmbesc.</h4>
<p>Mă uit discret Èi peste umăr, Èi, deÈi Ètiu că nu e nimeni acolo, în imediata mea apropiere, chiar râd în sinea mea. Apoi, îmi dau încă o dată seama cum numai secunde mă despart de cei mai puÈini norocoÈi… Èi chiar dacă sună egoist, râd apăsat, rotund Èi cu haznă Èi de mine Èi cu mine Èi-mi spun: „ai reuÈit fetiÈo!</p>
<p>Ai reuÈit să nu confunzi demnitatea cu orgoliul. Ai reuÈit să rămâi un om drept când toate cuvintele aruncate ca niÈte bolovani din gurile rele n-au putut să te strâmbe. Ai reuÈit să nu te vinzi pe doi zloÈi pentru ca să capeÈi atenÈie, preferând să te dăruieÈti gratis atunci când ai simÈit. Ai reuÈit să-i priveÈti direct în ochi, fără reproÈ, de la nivelul statutului tău de femeie mai mereu singură, pe toÈi, dar mai ales pe cei care te-au vrut îngenuncheată. Ai reuÈit să-Èi Èii capul drept, să nu cunoÈti cum se simte să-l pleci în pământ de ruÈinea faptelor tale Èi să-l înclini doar discret, cu respect, într-o parte, cu un salut politicos Èi un zâmbet gratuit. Ai reuÈit să rămâi Èi să fii! Să rămâi întreagă, pe picioarele tale Èi să fii fericită. ÎnÈelegi acum de ce Dumnezeu Èi-a înlesnit calea asta pe care ai străbătut-o, nu uÈor? Ca să te aducă azi Èi acum până aici. De-abia de-acum încolo, te poÈi împărÈi corect, fiindcă Ètii cum Èi cât să dai din tine Èi mai ales cui! Cum spuneam, „mulÈumesc” este prea puÈin pentru recunoÈtinÈa Èi bucuria pe care le simt pentru tot ce sunt. Èi-mi vin în minte versurile minunatei interprete de muzică populară Oana Carmen Bogza care sună cam aÈa: „TinereÈe, stai cu mine, că acum mi-e cel mai bine! TinereÈe, floare rară, nu te prind È-a doua oară… Sunt pe viaÈa mea stăpână, Doamne, nu îmi lua din mână, tinereÈea mea!”</p>
<p>foto credit <a href="http://pinterest.com">pinterest.com</a></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/a-iubi-neconditionat/">a iubi „necondiÈionat”</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Monica ViÈa' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a5acb199da2b40dbc6660cd1c014a3c8f16ed40b4c6e09b07da332a44ae1d2?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a5acb199da2b40dbc6660cd1c014a3c8f16ed40b4c6e09b07da332a44ae1d2?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/monica-visa/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Monica ViÈa</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;oni&#099;ad&#105;a&#110;a&#095;&#118;&#105;&#115;a&#064;&#121;&#097;h&#111;&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Cât e ceasul?
