<p><img class="alignleft size-medium wp-image-2251" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/43532512_482320612280653_5518410737678024704_n-240x300.jpg" alt="" width="240" height="300">Cât de „daci” suntem noi? Întrebare absolut legitimă, având în vedere disputele istorice în ceea ce priveÈte latinitatea Èi dacismul, prin aceste concepte înÈelegând moÈtenirea lăsată de romani Èi, respectiv, fondul autohton, rămas în fundamentele culturii noastre.</p>
<p>Dintre chestiunile cele mai vitale din cadrul problematicii impuse de istoria românilor, se încadrează Èi argumentarea rolului component al civilizaÈiei dacice în desăvârÈirea etnogenezei româneÈti. Este dificil să delimitezi contribuÈiile pe care fiecare popor le-a avut, din punct de vedere politic, social, lingvistic sau cultural. Astăzi, vociferările în privinÈa apartenenÈei poporului român la civilizaÈia dacică, Èi implicit la cea traco-getică sunt la ordinea zilei, alÈii exagerând contribuÈia elementului acestui popor.</p>
<p>La prima vedere, o astfel de ipoteză este un aspect inofensiv, care serveÈte la un rol pur teoretic al acesteia. Dar, din păcate, în spatele unei teorii se află motive subiective, ce Èin de moÈtenirea culturală Èi spirituală a trecutului. Ca de exemplu, aici putem aminti chestiunea românilor Èi maghiarilor. Câte nu s-au întâmplat în Transilvania după ce s-a constituit în 1437, acel <em>Unio Trium Nationum </em>(maghiari, saÈi Èi secui) Èi după <em>Tripartit-ul lui Werboczi. </em>Cam în acest fel, decurge Èi problematica dacică în chestiunea românească. Întrebarea ar suna cam aÈa: „Cât de „daci” suntem noi?”</p>
<p>CivilizaÈia dacică nu poate fi privită Èi analizată singular, fiindcă aceasta ar însemna scoaterea din context a poporului din mediul geografic, devenirea istorică Èi transformările culturale Èi sintezele etnice la care este ea supusă. Cercetările Èi descoperirile nu vor înceta , fiindcă subiectul de faÈă este mult prea vast pentru a fi diminuat sau secat, Èi tot ele îl vor completa cu răspunsuri mai aproape de adevăr. În prezent, ne bazăm pe un lung Èir de ipoteze, care reiese din necunoÈterea limbii vorbite, de sărăcia toponimică de pe teritoriul românesc Èi din expresia lor, materială cât Èi spirituală.</p>
<p>În primul rând, chiar dacă civilizaÈia a trecut prin două războaie sângeroase, printr-o cucerire relativ rapidă, de o romanizare mai îndelungată Èi a supravieÈuit secolelor popoarelor migratoare, ea a rămas baza Èi stratul etnic al poporului român. Mai apoi, urmând Èi cel roman Èi contribuÈiile realizate de migratori.(vizigoÈi, huni, gepizi, slavi, avari, longobarzi, uzi, maghiari, pecenegi, cumani etc.)</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_2266" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-2266" class="wp-image-2266 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/135107-e1538926801625.jpg" alt="activenews.ro" width="600" height="339"><p id="caption-attachment-2266" class="wp-caption-text">Daci pe Columna lui Traian (detaliu)</p></div>
<p>În al doilea rând, baza etnică rămasă de la aceÈtia a fost analizată de filologi renumiÈi, ajungând la concluzia că încă există cuvinte care ar fi de origine dacică Èi astăzi. Exemple de cuvinte se regăsesc în surse precum: lucrările lui B.P. HaÈdeu, Russu Èi alÈii. (Ei conchid că s-au păstrat aproximativ 150 de cuvinte din limba dacă în fondul lexical românesc ca: abur, brânză, brusture, buză, cioc, codru, iele, jilÈ, strugure, Èap, vatră, zimbru, È.a.m.d.</p>
<p>Cele câteva presupuneri cu privire la înrudirea limbii albaneze cu cea tracică, stau la umbra adevăratei origini Èi anume, poporul dac. Altminteri, cum spune Èi istoricul Constantin C. Giurescu în primul volum din a sa „Istoria a Românilor”: <em>„…e cu putinÈă oare ca un mare popor, cu o civilizaÈie Èi o cultură aÈa de dezvoltate, cum erau dacii, să se fi asimilat completamente, să fi învăÈat limba cuceritorilor, fără a mai păstra nimic din a sa, nici măcar sub raportul lexicului?”</em></p>
<p>Este demn de evitat aspectul credinÈei că dacii s-au pierdut printre armele romanilor Èi sunetul zalelor popoarelor migratoare, fiindcă aÈa cum spunea Èi Herodot (chiar dacă autorul antic se referea la geÈi), ei chiar se cred nemuritori Èi poate aÈa a fost să fie. Să intre în istorie ca un popor nemuritor! Dar nu produs al unui dacism la superlativ.</p>
<p>Toponimele Èi hidronimele îÈi spun Èi ele cuvântul, denumirea râurilor avându-Èi originile în limba dacilor. La fel Èi practicile religioase, credinÈa în nemurire. Suntem aÈadar în asentimentul dacilor care îl vedeau pe un seamăn de al lor, murind. Era o răsplată, pentru că acel dac se ducea la Zalmoxis. Sau cum se prezintă Èi doctrina catolică, în care se vorbeÈte de existenÈa Purgatoriului.</p>
<p>Privind Columna lui Traian, vedem obiceiuri ale vechilor daci care au rămas în tradiţia poporului nostru până astăzi, respectiv construcţia caselor de la munte, portul nostru popular &#8211; care este acelaşi astăzi ca şi cel dăltuit în piatră, pe columnă: cămaşa lungă, cingătoare peste mijloc, mantie ce-i ajunge până mai jos de genunchi şi căciula tradiţională dacă pe cap.</p>
<div id="attachment_2265" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-2265" class="wp-image-2265 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/columna-lui-Traian-1-e1538926679899.jpg" alt="percep.ro" width="600" height="451"><p id="caption-attachment-2265" class="wp-caption-text">Roma, Columna lui Traian</p></div>
<p>O istorioară foarte interesantă este aceea a lui Badea Cârţan, un cioban din Cârţişoara. După o lungă călătorie pe jos, din satul său pâna la Roma, ajunge să-şi vadă visul, celebra columnă, Èi depune la baza ei o traistă cu pământ şi un săculeţ cu grâul Daciei, apoi se culcă şi doarme la umbra monumentului. A doua zi, (Martie 1896), ziarele din Roma publică uimite, la vederea românului ardelean: „Un Dac a coborât de pe columnă&#8221;, chipul şi portul său neobişnuit pentru ei, dar semănând aidoma cu Dacii de pe basoreliefuri, uimindu-i peste măsură pe cetăţenii Romei.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Emanuel Iavorenciuc' src='https://secure.gravatar.com/avatar/108334e71b1e2ccba74a6bbdf56a5804b66f8a295d53b2c644cf0f406502718a?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/108334e71b1e2ccba74a6bbdf56a5804b66f8a295d53b2c644cf0f406502718a?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/emanuel-iavorenciuc/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Emanuel Iavorenciuc</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:e&#105;&#097;vor&#101;&#110;ciuc&#064;y&#097;&#104;&#111;o&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>