<p>„<strong>Un singur stâlp a dăruit Dumnezeu creaÈiunii sale: iubirea.</strong>”</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-6759" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/fa55dd1200920c89b20718d874e1f3ac.jpg" alt="" width="482" height="622" />Astfel avea să noteze în memoriile sale Èi să semneze cu pseudonimul literar, <strong>Carmen Sylva</strong> (n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania &#8211; d. 18 februarie 1916 (<small>S.N. 2 martie</small>), Curtea de ArgeÈ, Regatul României), regina României în timpul domniei soÈului său, <a title="Carol I al României" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei">Carol I al României</a>. <strong>Regina Elisabeta a României</strong>, poetă, prozatoare, eseistă, memorialistă de expresie germană, franceză, engleză Èi română, a fost, în acelaÈi timp, traducător de primă mărime în peisajul cultural românesc Èi european în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.</p>
<p><strong>Fluturi sărutându-se </strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu gene `ncins-a ochii tăi</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cel ce-a creat din veci iubirea,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iar ei sclipiri de soare-au prins</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi-un fulger umed li-e privirea.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu drag eu genele-Èi ating</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu genele-mi de tremur pline,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Din ochi clipesc aprins Èi des –</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi astfel te sărut pe tine.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">
<p style="text-align: center;"><em><strong>Bătând din aripi, când ne sunt</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Unite-aprinsele pleoape,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>E par` că soarele-ar luci</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi `ntr- însul ne-am uita de-aproape.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">
<p style="text-align: center;"><em><strong>Atunci eu sorb în ochii mei</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Privirea ta, Èi mă `mpresoară</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Scântei, un râu adânc de foc –</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iar genele mi se scoboară.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">
<p style="text-align: center;"><em><strong>Se face noapte- n jurul meu!</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Eu pier în stingerea clipirii,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Bătând din ostenite-aripi,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Topit de flacăra iubirii.</strong></em></p>
<p> ( Carmen Sylva, „<em>Cântece Èi sonete</em>”)</p>
<p>Suntem în plin romantism, cu o intersectare a curentelor, clasicismul formelor perfecte, ritmate Èi rimate, Èi romantismul emoÈiilor, când în universul poetic pătrund noi categorii estetice, precum sublimul, feericul, sau fantezia creatoare; acestea îÈi pun amprenta de sensibilitate, iar, ca specie literară, confesiunea lirică Èi meditaÈia poetică se dezvoltă în construcÈii Èi parcursuri noi, punând în relief imaginaÈia, armonia contrariilor Èi reflecÈia. Este promovată, ca tehnică, evadarea din realitate prin vis Èi somn, prin preferinÈa pentru timpul nocturn, sau îndepărtarea de spaÈiile realităÈii proxime. Confesiunea lirică acordă o importanÈă deosebită trăirilor sufleteÈti, în special iubirii, dar Èi reflecÈiilor asupra condiÈiei omului de geniu sau asupra unor idei filozofice, cum ar fi timpul Èi spaÈiul nemărginite, ca proiecÈii ale spiritului uman.</p>
<p><img class="aligncenter size-large wp-image-6760" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/icr-elisabetta-di-romania-carmen-sylva_1-1024x684.png" alt="" width="1024" height="684" />Citesc atent, răsfoiesc Èi alte pagini Èi gust deplin bucuria estetică a definiÈiei lirismului, ca exprimare a sentimentului în mod direct, prin imagini ce figurează artistic realitatea, fără a o transfigura în sensul ermetizării ei din perioada modernă, mult mai târziu. În poemul citat, genele ochilor îndrăgostiÈi sunt metaforice „aripi” de fluturi ce bat în zborul iubirii, iar privirea devine simbolicul „râu de foc” nestins al sentimentului, cu un parfum uÈor arhaic al limbii române.<br />
În câmpul liric al poeziilor sale, Carmen Sylva cultivă teme Èi motive romantice, cu nostalgie Èi imens umanism : gingăÈia copilului, iubirea mamei pentru puiul ei, dragostea pentru pământul sfânt al patriei adoptive, natura cu adevărurile ei, fiorul morÈii, credinÈa, tot ce Èine de fiinÈă, viaÈă Èi moarte.</p>
<p><strong><br />
</strong><strong>Dacă suntem într-adevăr făcuÈi după chipul Èi asemănarea lui Dumnezeu, atunci trebuie să fim creatori</strong>” (Carmen Sylva, „<em>Cugetări Èi impresii</em>”)</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Carmen Sylva (lat. „cântecul pădurii”) este pseudonimul, iar numele complet al Elisabetei a României este, el însuÈi, o simfonie: <strong>Elisabeth Pauline Ottilie Luize zu Wied</strong> (29 decembrie 1843 &#8211; 18 februarie 1916). Ea a fost prima regină a României. Inteligentă, cultivată, sensibilă, s-a identificat cu poporul care a adoptat-o: în 1869, <strong>principesa Elisabeth s-a căsătorit cu regele Carol I,</strong> la trei ani de la venirea acestuia pe tronul Èării; fusese dorită ca noră Èi de regina Victoria a Marii Britanii, însă Ètia deja câteva cuvinte româneÈti Èi malurile DâmboviÈei erau pitoreÈti&#8230; A primit promisiuni de stabilitate, armonie, fericire, dar Èi îndatoriri faÈă de patrie, pe acestea din urmă ea îndeplinându-le, cu imensă iubire de Èară.<br />
Dar mai presus de promisiuni Èi cuvinte, stă soarta omului care loveÈte atunci când nu s-ar aÈtepta. Regina Elisabeta a României îÈi pierde unicul copil, pe micuÈa principesă Maria, de patru ani, care îi spusese dureros înainte de a muri că îÈi doreÈte să călărească pe o stea, cândva&#8230; pierderea aceasta este durerea cea mai mare pentru o mamă. Cum a încercat ea să supravieÈuiască acestui episod de viaÈă cumplit Èi, sigur, nedrept, aflăm din orientarea ei către arte, literatură, desen ( îÈi ilustrează cu graÈie propriile cărÈi, iar despre reprezentarea evangheliei de la Curtea de Argeş, Nicolae PetraÈcu scrie: „e o operă nemuritoare, unde sunt înfăţişate toate faptele vieţii lui Iisus cu o rară ingeniozitate de fantezie şi pentru care ea a pus ani întregi de muncă”); se retrage Èi în muzică ( ea cânta la pian, orgă Èi clavecin; marele pianist Ignac Paderevscki spunea despre regină că „nu este nicio femeie în Europa care să simtă muzica în felul în care ea o simÈea”). Se orientează aÈadar către zonele cele mai sensibile ale vieÈii, se implică total în actul creator artistic, convinsă că suntem făcuÈi după chipul Èi asemănarea lui Dumnezeu, deci avem în noi harul creator.<br />
Recunoscută ca patroană a artelor, este apreciată de criticul de artă Èi publicistul Nicolae PetraÈcu, cel care a cunoscut-o personal la castelul PeleÈ Èi care scria:</p>
<p><em>„Ca poetă, ca scriitoare, inima ei frământa atâtea doruri Èi mintea ei atâtea gânduri, care cereau, „intrarea în lume”, cereau veÈmintele vorbirii, că era nevoită să scrie adeseori nopÈile. Lista operelor ei este foarte mare Èi unele din ele, prin întinderea Èi Èinuta lor, sunt lucrări de primul plan. Ea nu Èi-a uitat ca scriitoare Èara, traducând legende Èi poezii populare româneÈti Èi făcându-le cunoscute lumii întregi.”</em></p>
<p>Carmen Sylva contribuie la fondarea unor instituÈii caritabile Èi este recunoscută ca fondator al asistenÈei sociale în România, punând în frunte elita feminină a Èării, un „încântător batalion”.</p>
<p>Debutează în 1880 cu două volume de versuri, în Leipzig, opera finală numărând o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice Èi patru romane. A fost cel dintâi traducător al versurilor eminesciene, iar pe poet l-a decorat cu Ordinul „Bene Merenti”, ordin instituit de regele Carol I, pentru merite deosebite, însă Eminescu a refuzat premiul, el având opinii antidinastice. A fost primit la castelul PeleÈ, iar Carmen Sylva notează în memorii:</p>
<p><em>„Tenebros” el îmi amintea de Manfred Èi de Faust, de chipurile „palide ale marilor romantici. (&#8230;) Avea pe chip acel vag surâs crispat Èi copilăresc ce se zăreÈte pe portretul lui Shelley”, </em>scria regina în jurnalul său<em>. </em>Èi completa<em>: „În toată viaÈa mea, el a rămas pentru mine imaginea Poetului însuÈi, nici a celui blestemat, nici a celui inspirat, ci a poetului aruncat dezorientat pe pământ, nemaiÈtiind cum să regăsească aici comorile pe care le poseda.”</em> Regina unei Èări s-a înălÈat, spre cinstea ei, până la Regele poeziei româneÈti&#8230;</p>
<p>În1881, devine membră de onoare a Academiei Române Èi, în 1888, primeÈte Premiul Botta al Academiei Franceze. A purtat corespondenÈă cu Auguste Rodin, Aristide Maillol, Èi Emile Galle, a fost citată de către Mark Twain, sau Vincent van Gogh, a fost admirată de Frédérik Mistral, Sully Prudhomme, Leconte de Lisle, Guy de Maupassant, dar Èi de Theodor Roosevelt; compozitorul Franz Xaver Scharwenka i-a dedicat unul din concertele sale pentru pian, Charles Gounot i-a propus să îi scrie versurile pentru o cantată, Nicolae Grigorescu a pictat pentru ea, George Enescu, cel pe care l-a trimis la studii în străinătate, a cântat cu ea în castelul PeleÈ, iar exploratorul Julius Popper i-a închinat descoperirile pe care le-a făcut în Èara de Foc.</p>
<p><strong> </strong>Cartea cea mai cunoscută este „PoveÈtile PeleÈului”. Cităm Èi alte titluri, lista operelor sale este foarte mare Èi unele din ele, prin întinderea Èi Èinuta lor, sunt lucrări de primul plan:<br />
„Cugetările unei regine”1882,</p>
<p>„O rugăciune”, 1883,</p>
<p>„Din două lumi”, 1884,</p>
<p>„Printre veacuri” , 1885,</p>
<p>„Bate la uÈă”, 1887,</p>
<p>„PoÈta militară”1887, coautor, cu Mite Kremnitz,</p>
<p>„La voia intâmplării”, 1888, coautor, cu Mite Kremnitz,</p>
<p>„Robia PeleÈului, 1888,</p>
<p>„Deficit”, 1891,<br />
Vârful cu dor” , coautor, cu Mihai Eminescu,</p>
<p>Cuibul meu”, „Cântece din valea DâmboviÈei”, „Cântecele mării”.</p>
<p><strong>Aforisme semnate de Carmen Sylva:</strong></p>
<p>„Bunătatea tinereÈii este îngerească; cea a bătrîneÈii este dumnezeiască”</p>
<p>„Dumnezeu iartă. Natura niciodată”.</p>
<p>„Bucuria este viaÈa văzută printr-o rază de soare”.</p>
<p>„Soarele este cel care vede lumea învăluită de căldură Èi lumină. Fii mai întâi un soare Èi apoi priveÈte lumea”.</p>
<p>„Geniul este asemenea soarelui: îÈi împrumută lumina”.</p>
<p><strong>Èi o mărturisire</strong>:</p>
<p>„PuÈini sunt aceia care să se fi bucurat atât de mult ca Èi mine când am împlinit vârsta de Èaizeci de ani (&#8230;) Mi se părea că această vârstă e limanul desăvârÈit al liniÈtii Èi păcii Èi că atunci viaÈa, care a început pentru mine foarte viforoasă, ar trebui să se netezească Èi să oglindească numai în culori strălucite cel mai frumos apus de soare. Dar viaÈa rămâne de cele mai multe ori întunecată Èi plină de enigme până la sfârÈit.<strong> Nu viaÈa se netezeÈte, ci sufletul</strong><strong>.”</strong></p>
<p>CitiÈi Èi<strong><a href="https://bel-esprit.ro/illo-tempore-sub-zodia-legilor-nescrise-florica-patan/"> Illo tempore, sub zodia Legilor nescrise, de aceeaÈi autoare.</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Florica Patan' src='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/patan/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florica Patan</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut într-o zi de duminică, în miezul ei Èi-n miezul iernii, cu nămeÈi înalÈi, cât casa, îi percepeam albaÈtri, de aceea albastrul mă fascinează Èi acum. Èi miezul mă fascinează, miezul cuvintelor Èi al ideilor ce vin la mine pe rând ca într-un puzzle al vieÈii, cu mult albastru din sevele cerului de suflet, de văzduh, de lacrimă&#8230;</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;l&#111;&#114;ip&#097;ta&#110;&#064;ya&#104;oo.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>