
<p><em>Motto: „Marea artă a poetului comic este aceea de a se apropia întru totul de natură şi de a nu se îndepărta niciodată de ea”.</em></p>
<p>Aceasta este profesiunea de credinÈă a celui care va revoluÈiona arta dramatică a veacului al XVIII-lea, producând mutaÈii de esenÈă la toate nivelurile ei: viziune, manieră, tehnici, caractere, asumându-Èi acest rol cu conÈtiinÈa unui analist al vremurilor, pentru care literatura trebuie în mod organic să devină o oglindă a realităÈii. </p>
<p><strong>Carlo Goldoni</strong> ;(25 februarie 1707 – 6 februarie 1793), alături de Luigi Pirandello, este una dintre cele mai cunoscute personalităÈi ale Italiei artistice, fiind supranumit de Voltaire „Molière al Italiei”. Goldoni a scris peste 120 de piese în limba italiană, în dialectul veneÈian Èi în franceză, deschizând comediei calea modernităÈii prin analiza psihologică a personajelor Èi ”stilul nou” care încheie epoca – glorioasă, dar devenită între timp vetustă – improvizaÈiilor Èi a cliÈeizatei ;<em>commedia dell’arte</em>. </p>
<div class="wp-block-image"><figure class="aligncenter"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/antiporta_pasquali_tomo_primo1.jpg" alt="" class="wp-image-6252"><figcaption><em>Sursa foto: carlogoldoni.visitmuve.it</em> </figcaption></figure></div><p>Înainte de toate, dramaturgul e un spirit rafinat, care pleacă la drum trasându-Èi cu migală căile pe care vrea să ajungă la inima publicului, faÈă de care datoria îl pune în situaÈia de a acÈiona ca un om de teatru complet: concepÈia sa despre teatru transpare nu numai în texte programatice, ci Èi în replicile-cheie ale protagoniÈtilor, fiind repere în interpretarea operei.</p><p class="has-medium-font-size"><em><strong>Păcatele şi cusururile cele mai obişnuite ale veacului nostru</strong></em></p>
<p>Una din cele mai importante profesiuni de credinÈă este cea în comedia ;<em>Teatrul comic</em>, scrisă la Veneţia în 1750, în care mărturiseÈte, fără echivoc, opÈiunea sa estetică, indisolubil legată de existenÈa umană Èi de spectacolul ei atât de provocator: </p>

<p>„<em>Cele două cărţi asupra cărora am cugetat cel mai mult şi de care nicicând nu mă voi căi că m-am slujit, au fost Lumea şi Teatrul. Prima dintre ele îmi înfăÈiÈează numeroase şi felurite caractere de oameni, mi le zugrăveşte atât de firesc, încât par făcute anume spre a-mi aduce din belşug subiecte pentru Comedii plăcute şi instructive: îmi înfăţişează semnele, puterea, efectele tuturor pasiunilor omeneşti; îmi furnizează întâmplări ciudate; îmi aduce la cunoştinţă moravurile zilei; îmi arată păcatele şi cusururile cele mai obişnuite ale veacului nostru şi ale neamului nostru, cărora li se cuvine oprobriul sau batjocura Înţelepţilor; ; îmi dezvăluie totodată la vreo persoană virtuoasă mijloacele prin care Virtutea se opune acestor corupţi, drept care eu culeg din această carte, tot răsfoind-o sau cugetând asupra ei, în orice împrejurare sau îndeletnicire a vieţii m-aş afla, tot ce este absolut trebuincios să cunoască cel care vrea să exercite cu oarecare merit această profesiune a mea”.</em></p>
<p>Goldoni face operă de Alchimist, Èi o face cu o lejeritate exemplară, făcând parte din acea castă a scriitorilor prolifici, care scriu uÈor, Èi în acelaÈi timp proteici, având capacitatea de a-Èi schimba mereu obrăzarele, datorită unei impresionante puteri creatoare, extrem de versatile. Natura umană îi oferă spectacolul în care se simte deopotrivă actor, analist, interpret Èi în acelaÈi timp inspirat pentru a converti aceste ”frânturi” de realitate în creaÈie artistică, menită să instruiască Èi să îndrepte moravurile: prin urmare ; el este un realist în viziune Èi un clasic în percepÈia operei de artă, pe care o dirijează în scopuri moralizatoare, asemenea marilor dramaturgi.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>
<p class="has-medium-font-size"><strong>Măştile şi costumele de bâlci au fost înlocuite cu fizionomii </strong></p><p>Marea schimbare pe care o aduce este că sarcina nu mai cade în seama Personajului (deÈi îÈi asumă tradiÈia personajelor de comedie bufă: Pantalone, Arlecchino, Brighella, Zanni, Truffaldino, Colombina, Zerbinetta, Franceschina, adică prototipuri ale «măÈtii vesele a Italiei» – VeneÈia, care va fi permanent Cetatea din lumea căreia se va inspira, ci este preluată de Autor, care va dirija piesa înspre a deveni o imagine cât mai apropiată de cea pe care o oferă natura umană, în condiÈia ei accesibilă publicului.</p><figure class="wp-block-image"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/memoires1.jpg" alt="" class="wp-image-6251"><figcaption><em>Sursa foto: carlogoldoni.visitmuve.it</em></figcaption></figure><p>Spre deosebire de toţi ceilalţi autori dramatici ai epocii, Goldoni s-a aplecat spre situaţiile obişnuite ale vieţii, înlocuind stereotipiile tipologice cu caracterele (pe urmele lui Jean de La Bruyère ), iar măştile şi costumele de bâlci au fost înlocuite cu fizionomii, adică personaje vii, cu viaÈă interioară palpabilă, eliberată de tirania cliÈeizatei omniscienÈei auctoriale. </p>
<p>Cu alte cuvinte, Goldoni este ;<em>mare</em> ;pentru că a făcut trecerea de la teatrul de stradă, cu rădăcini medievale, la teatrul modern, propulsând comedia de moravuri acolo unde societatea avea cea mai mare nevoie de modele etice Èi comportamentale adecvate noii epoci, fără a părăsi vreo clipă scopul nobil al artei, acela de a instrui Èi de a declanÈa trezirea conÈtiinÈei. </p>

<p>Parafrazându-i pe avangardiÈti: „Jos masca, s-a prostituat!”. Într-o lume croită după dictonul etern valabil ;<em>Todus mundus agit histrionem ;</em>(Toată lumea joacă teatru), Carlo Goldoni ne învaÈă să trăim aievea, fără a disimula, ferindu-ne de păcatul ipocriziei. O invitaÈie la teatrul vieÈii, dar fără mască. Cine se încumetă? </p>
<figure class="wp-block-image"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/IMG_8320S.jpg" alt="" class="wp-image-6253"><figcaption><em>Curte interioară a Casa Goldoni din VeneÈia (Sursa foto: bestveniceguides.it)</em></figcaption></figure><p style="text-align:center">***</p>
<p><em>„Lucietta:
Lasă, ştiu eu că nu eşti om rău, şi-o să ne scoţi şi pe noi niţeluş la
plimbare, cu
măşti! ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ;</em></p>

<p><em>Lunardo:
Cu… cu… ce? Cu măşti!!?</em></p>

<p><em>Margarita
(sieşi): Acu-l apucă pandaliile.</em></p>

<p><em>Lunardo:
Chiar atât de neobrăzate-aţi ajuns, încât să-mi cereţi să vă scot ; în lume
cu măşti? Văzutu-m-aţi voi pe mine… că acu chiar că zic vorba aia!…
ascunzându-mi vreodată faţa sub obraz de carton? Ce înseamnă măştile astea? De
ce se maimuţăreşte omul cu mască? Nu mă faceţi să vorbesc! Fetele n-au de ce să
umble mascate!</em></p>

<p><em>Margarita:
Dar nevestele?</em></p>

<p><em>Lunardo: Nici nevestele, cocoană, nici nevestele!” (fragment din Bădăranii, Actul I, scena 1)</em></p>

<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/emil-botta-poet-al-viziunilor-crepusculare-emil-botta/">Emil Botta &#8211; poet al viziunilor crepusculare</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#111;&#110;cu&#114;&#115;r&#097;d&#117;&#115;&#116;&#097;nc&#097;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Carlo Goldoni. Acest teatru fără măști
