<h1><strong>Iuliu Hossu: Prin forÈa, sacrificiul Èi frumuseÈea unor astfel de oameni sunt păstrate Èi perpetuate valorile umane universale.</strong></h1>
<p>Titlul, afiÈul Èi cele câteva cuvinte ce-l însoÈeau m-au determinat să vizionez <a href="https://sitefilme.com/online/108172/" target="_blank" rel="noopener"><strong>un film</strong></a> care, dacă iniÈial m-a miÈcat prin expresia privirii acelui om, m-a cutremurat apoi prin verticalitatea Èi determinarea care fac din Èesătura caracterului uman un adevărat scut împotriva oricărei ticăloÈii.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-18219" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/cardinalul-1-300x200.jpg" alt="" width="452" height="301" /></p>
<p><strong>Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu</strong></p>
<p>Episcopul greco-catolic <strong>Iuliu Hossu</strong> (n. <strong>30 ianuarie</strong> <span class="LrzXr kno-fv">1885, Comuna MilaÈ, d. 28 mai 1970, BucureÈti) </span>a jucat rolul pe care i l-a dăruit istoria. Cunoscut fiind pentru că apăra cauza românilor aflaţi sub stăpânirea Austro-Ungariei, a fost chemat în Comitetul Naţional Român care a pregătit Unirea Transilvaniei cu România.</p>
<p>La 1 Decembrie 1918 a fost desemnat de Marele Sfat Naţional să citească în faţa adunării de la Alba Iulia <strong>Proclamaţia de Unire</strong>; apoi a făcut parte din delegaţia care a dus Declaraţia de Unire la Bucureşti, regelui Ferdinand.</p>
<p>El spunea atunci cu un entuziasm descătuÈat:</p>
<blockquote><p>„FraÈilor, Ceasul împlinirii vremii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul rosteÈte prin poporul Său credincios dreptatea sa însetată de veacuri. Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuieÈte România Mare, una Èi nedespărÈită, rostind fericiÈi, toÈi românii de pe aceste plaiuri: <strong>Ne unim pe veci cu Èara-Mamă, România! (&#8230;) A biruit dreptatea</strong>“.</p></blockquote>
<h4><strong>”Cu glasul scăzut, dar neîmbătrânita dragoste de-atuncea”</strong></h4>
<p align="JUSTIFY">După instalarea comunismului, odată cu desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, <strong>Iuliu Hossu</strong> a fost arestat (1948), împreună cu ceilalţi episcopi ai acestui cult Èi avea să fie închis la Sighet (1950-1955).</p>
<p align="JUSTIFY">Începând din 1956 a trăit tot restul zilelor la Mănăstirea Căldăruşani, atent supravegheat de agenţi ai securităţii, având vizite puţine şi bine controlate. În perioada mai relaxată a puterii comuniste, părintele Mircea Todericiu, venit în vizită tocmai din SUA, a reuşit să intre în chilia episcopului Hossu cu un magnetofon. Înregistrarea a avut ca subiect principal povestea desfăşurării Adunării de la Alba Iulia, din 1918, dar temele de discuţie au fost diverse, toate făcând din înregistrare un document sonor cu o valoare excepţională. Arhiva de istorie orală păstrază o copie a acestei înregistrări:</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="1bsSCty47eU" title="discursul lui iuliu hossu la 1 decembrie 1918 rar"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=1bsSCty47eU"><img src="https://i.ytimg.com/vi/1bsSCty47eU/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="discursul lui iuliu hossu la 1 decembrie 1918 rar"></a></amp-youtube></p>
<h4><strong>Prigoana</strong></h4>
<p>Articolul 22 al Constituţiei din 1923 stipula că &#8222;Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea faţă de celelalte culte&#8221;. Istoria avea să cotească pe meandrele persecuÈiei comuniste atunci când, unirea forţată, denumită revenirea la ortodoxie, a fost pregătită de guvernul comunist. Acesta viza controlul tuturor instituţiilor statului şi al cetăţenilor. Instaurarea regimului de democraţie populară avea nevoie, pe lângă clasa muncitoare, şi de o Biserică NaÈională, idee care a dus la desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice. &#8222;Revenirea&#8221; a fost impusă de la Moscova şi întărită prin vizita din 1947 a Patriarhului Moscovei în România.</p>
<p>La 1 octombrie 1948, a avut loc Congresul pentru unificarea greco-catolicilor cu Biserica Ortodoxă în care un număr de 38 de preoţi greco-catolici au semnat &#8222;revenirea&#8221;. Însă niciun episcop greco-catolic nu a fost prezent şi nu a fost de acord cu acest Congres, situaţie care a dus, în scurt timp, la arestarea lor şi a tuturor celor care s-au opus acestui &#8222;act solemn&#8221;.</p>
<p><strong>Cardinalul</strong></p>
<p>Filmul se desfăÈoară în trei planuri temporale:</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-18222" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/image-filmul-cardinalul-300x111.jpg" alt="" width="300" height="111" /></p>
<p>&#8211; prezentul, adică 1967 în peliculă, cu pregătirea de către autorităÈile comuniste a aniversării a 50 de ani de la realizarea Unirii,</p>
<p>&#8211; 1918 &#8211; Marea Adunare NaÈională de la Alba-Iulia Èi declararea Unirii Transilvaniei cu &#8222;Èara-mamă, România&#8221;</p>
<p>&#8211; 1950 &#8211; anul arestării lui <strong>Iuliu Hossu</strong> Èi încarcerării sale cu ceilalÈi episcopi greco-catolici la închisoarea din Sighet, acolo unde mulÈi dintre ei îÈi vor găsi sfârÈitul, alături de elita politică Èi culturală românească.</p>
<p>Împletind abil cele trei fire narative, regizorul Nicolae Mărgineanu reuÈeÈte să arate cine a fost <strong>Iuliu Hossu</strong>, punând accent pe anii petrecuÈi în detenÈie, în regim de exterminare Èi dezumanizare, alături de alÈi episcopi greco-catolici Èi membri ai elitei politice, în temniÈa de la Sighet.</p>
<p>Curajul Èi verticalitatea episcopului rămân de neclintit, în ciuda tuturor chinurilor Èi mijloacelor de dezumanizare la care este supus.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/12/afis.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-53997" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/12/afis.jpg" alt="" width="600" height="900" /></a></p>
<p>Filmul are la bază memoriile lui <strong>Iuliu Hossu</strong> Èi respectă destul de strict adevărul istoric. Filmările au fost făcute la Sighet, Doftana Èi la Fortul 13 Jilava. Imaginea este color Èi mult alb-negru, iar personajele au Èi tonalităÈi de gri, nu sunt doar arhetipuri ale binelui Èi răului. Nu se minimizează prin asta cruzimea torÈionarilor de la Sighet Èi nici nu se aduce vreo atingere stoicismului celor încarceraÈi acolo.</p>
<p>Tulburătoare sunt însă sporadicele momente de umanitate ale unor gardieni Èi frământările deÈinuÈilor puÈi să aleagă între păstrarea credinÈei Èi libertate. O scenă exemplu în acest sens este cea în care căpitanul responsabil cu reeducarea deÈinuÈilor îl informează pe episcopul Hossu că o parte din preoÈi au semnat trecerea la religia ortodoxă, înmânându-i Èi lui adeziunea, &#8222;doar ca să o citească&#8221;.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Acesta însă refuză să se uite măcar peste ea Èi o lasă să cadă în noroi, stârnind furia torÈionarului, care este la un pas de a-l linÈa. În secvenÈa imediat următoare, când episcopul Valeriu FrenÈiu îi aduce o cană cu apă lui Iuliu Hossu, spunându-i cum gestul său i-a îmbărbătat pe preoÈii mai tineri, acesta admite, cu o durere sfâÈietoare, că nu a făcut-o din curaj, ci din teama de a nu fi tentat să semneze.</p>
<p>Filmul se încheie cu o scenă în care episcopul Hossu e anunÈat de către un trimis al Vaticanului că Papa a decis învestitura sa drept cardinal, propunându-i-se să meargă la Roma pentru numire. Răspunsul Èi refuzul său fără echivoc nu fac decât să încheie genial o demonstraÈie splendidă a verticalităÈii umane.</p>
<h4><strong>Cardinal ”in pectore”</strong></h4>
<p>Episcopul <strong>Iuliu Hossu</strong> a fost numit cardinal ”in pectore”, adică fără să i se facă public numele, de către Papa Paul al VI-lea în 28 aprilie 1969. AnunÈul numirii sale a fost confirmat ulterior, la trei ani după moartea sa (pe 5 martie 1973) de către Suveranul Pontif.</p>
<p>În timpul vizitei sale în România, în 2 iunie 2019, Papa Francisc a oficiat pe Câmpia LibertăÈii de la Blaj ceremonia de beatificare a Èapte episcopi greco-catolici martiri, omorâÈi în închisorile comuniste prin bătăi, înfometare Èi alte forme de tortură. Printre ei se numără Èi <strong>Iuliu Hossu</strong>.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-18229" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/iuliu_hossu1-300x274.jpg" alt="" width="300" height="274" /></p>
<p><span style="color: #999999;"><em>foto mobile.hotnews.ro</em></span></p>
<p><!--more--></p>
<h3><strong>Istoria unui erou-martir</strong></h3>
<p>Iuliu Hossu s-a născut într-o familie greco-catolică în MilaÈ, Austro-Ungaria (acum în Ucraina). Familia sa era profund religioasă, ceea ce a influenÈat în mod semnificativ decizia lui de a urma o carieră în serviciul Bisericii. EducaÈia sa timpurie Èi formarea religioasă au fost probabil influenÈate de contextul familial.</p>
<div class="min-h-[20px] text-message flex flex-col items-start gap-3 whitespace-pre-wrap break-words [.text-message+&;]:mt-5 overflow-x-auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="1738272a-7a58-42f1-9d83-60797dbd952a">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<p>Născut pe 30 ianuarie 1885, în localitatea MilaÈ, Austro-Ungaria (actualmente în Ucraina), Hossu a fost unul dintre liderii spirituali importanÈi ai secolului al XX-lea în România. A studiat teologia la Roma Èi a fost hirotonit preot în 1910. După Primul Război Mondial, a jucat un rol important în unirea Transilvaniei cu România, fiind un susÈinător activ al cauzei naÈionale.</p>
<p>În 1917, a fost numit Episcop de Gherla, Armenopoli, Szamos-Ujvár Èi în 1930 a devenit Episcop de Cluj-Gherla. Mandatul său episcopal a fost marcat de eforturi susÈinute pentru consolidarea Bisericii Greco-Catolice Èi pentru protejarea drepturilor Èi identităÈii sale într-o perioadă de mari schimbări politice Èi sociale.</p>
<p>În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Èi în perioada comunistă, Iuliu Hossu a rămas un apărător neclintit al drepturilor comunităÈii greco-catolice. A fost arestat în 1948, când regimul comunist a desfiinÈat Biserica Greco-Catolică, confiscându-i proprietăÈile Èi integrându-i pe credincioÈi în Biserica Ortodoxă. A petrecut restul vieÈii în diferite forme de detenÈie, inclusiv în închisori Èi în arest la domiciliu. În ciuda acestor circumstanÈe, a refuzat să renunÈe la credinÈa sa sau să se alăture Bisericii Ortodoxe, devenind un simbol al rezistenÈei religioase în faÈa represiunii comuniste.</p>
<p>Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal in pectore în 1969, un titlu care a fost făcut public abia după moartea sa. Această numire a fost un gest simbolic important, recunoscând suferinÈa Èi dedicarea lui Hossu.</p>
<p>Iuliu Hossu a murit pe 28 mai 1970, în timp ce era încă în detenÈie. A fost un martir al credinÈei, iar moÈtenirea sa continuă să inspire nu numai comunitatea greco-catolică, dar Èi pe toÈi cei care luptă pentru libertatea religioasă Èi drepturile umane.</p>
</div>
</div>
<div class="min-h-[20px] text-message flex flex-col items-start gap-3 whitespace-pre-wrap break-words [.text-message+&;]:mt-5 overflow-x-auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="218e5760-6637-4643-a7ed-dd93ca2b16d3">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<p>Episcopul Iuliu Hossu a fost o personalitate marcantă a Bisericii Greco-Catolice Române Èi un simbol al rezistenÈei împotriva opresiunii religioase. Născut pe 30 ianuarie 1885, în localitatea MilaÈ, Austro-Ungaria (actualmente în Ucraina), Hossu a fost unul dintre liderii spirituali importanÈi ai secolului al XX-lea în România.</p>
<p>Iuliu Hossu a studiat teologia la Roma Èi a fost hirotonit preot în 1910. După Primul Război Mondial, a jucat un rol important în unirea Transilvaniei cu România, fiind un susÈinător activ al cauzei naÈionale.</p>
<p>În 1917, a fost numit Episcop de Gherla, Armenopoli, Szamos-Ujvár Èi în 1930 a devenit Episcop de Cluj-Gherla. Mandatul său episcopal a fost marcat de eforturi susÈinute pentru consolidarea Bisericii Greco-Catolice Èi pentru protejarea drepturilor Èi identităÈii sale într-o perioadă de mari schimbări politice Èi sociale.</p>
<p>În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Èi în perioada comunistă, Iuliu Hossu a rămas un apărător neclintit al drepturilor comunităÈii greco-catolice. A fost arestat în 1948, când regimul comunist a desfiinÈat Biserica Greco-Catolică, confiscându-i proprietăÈile Èi integrându-i pe credincioÈi în Biserica Ortodoxă.</p>
<p>Hossu a petrecut restul vieÈii în diferite forme de detenÈie, inclusiv în închisori Èi în arest la domiciliu. În ciuda acestor circumstanÈe, a refuzat să renunÈe la credinÈa sa sau să se alăture Bisericii Ortodoxe, devenind un simbol al rezistenÈei religioase în faÈa represiunii comuniste.</p>
<p>Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal in pectore în 1969, un titlu care a fost făcut public abia după moartea sa. Această numire a fost un gest simbolic important, recunoscând suferinÈa Èi dedicarea lui Hossu.</p>
<p>Iuliu Hossu a murit pe 28 mai 1970, în timp ce era încă în detenÈie. A fost un martir al credinÈei, iar moÈtenirea sa continuă să inspire nu numai comunitatea greco-catolică, dar Èi pe toÈi cei care luptă pentru libertatea religioasă Èi drepturile umane.</p>
</div>
</div>
<p><!--more--></p>
<p> ;</p>
<p>Citeste Èi <a href="https://bel-esprit.ro/zece/">Zece</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#117;m&#105;nita.giu&#114;&#103;iu&#046;&#097;&#064;gm&#097;&#105;l.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>