<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/cafeaua-medicament-sau-drog/" target="_blank" rel="noopener">Cafeaua bună</a>, în cantităÈi fireÈti, Èi muzica clasică au multe asemănări evidente. Producătoare de plăcere Èi emoÈie, ele sunt cel mai plăcut drog pe care omenirea l-a putut crea. Par a fi daruri ale zeilor, dacă aceÈtia ar (mai) exista. Pot fi, uneori uÈoare, alteori robuste. Există cunoscători ai fiecăruia în parte, dar Èi unii ale ambelor.</div>
<div dir="auto">Există, totuÈi, Èi alte conexiuni între aceste două lumi care poate nu sunt la fel de cunoscute, dar sunt cu siguranÈă mai fascinante. Iată câteva dintre ele.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; <strong>J.S. Bach</strong> a susÈinut adesea concerte la cafeneaua sa preferată din Leipzig, <strong>„Zimmerman’s Coffee House”</strong>. În acest timp, el a scris o mini-operă comică sau o dramă per musica numită Schweigt stille, plaudert nicht în care unul dintre personaje era dependent de cafea. Piesa muzicală este cunoscută sub numele de <strong>Cantata cafelei</strong>, BWV 211.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; <strong>Beethoven</strong> obiÈnuia să-Èi înceapă ziua cu o ceaÈcă de cafea preparată exact din 60 de boabe de cafea. De ce 60? Unii care l-au studiat pe compozitor susÈin că Beethoven credea că acesta este numărul optim necesar pentru o ceaÈcă de cafea perfectă. Pentru referinÈă, o ceaÈcă de cafea modernă conÈine 10 boabe sau mai puÈin. Lui Beethoven, cu siguranÈă, îi plăcea cafeluÈa mult mai puternică.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; <strong>Glenn Gould</strong> a fost mai mult decât unul dintre cei mai celebri pianiÈti clasici ai secolului XX. Canadianul a fost, de asemenea, un pic excentric din cauza cantităÈii mari de cafea pe care le consuma zilnic. Acest fapt se datora, probabil că artistul ducea o existenÈă &#8222;foarte nocturnă&#8221;, programându-Èi multe dintre comisioanele la cea mai târzie oră posibilă – un stil de viaÈă pe care l-a descris într-un documentar de televiziune din 1979.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/cafenele.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-46635" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/cafenele.jpg" alt="" width="843" height="843" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; Cu aproximativ două luni înainte de a muri, <strong>Mozart</strong> i-a scris soÈiei despre faptul că a jucat biliard după care a comandat cafea neagră Èi a fumat o „pipă minunată de tutun”. Cafeaua îÈi face apariÈia chiar în opera <strong>”Don Giovanni”</strong>.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; Rossini a observat că efectele cafelei dispăreau după o utilizare constantă: gurmand din fire, <strong>Gioacchino Rossini</strong> a fost citat spunând: „<strong>Cafeaua este o chestiune de cincisprezece sau douăzeci de zile: din fericire este timpul necesar pentru a scrie o operă</strong>”.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; Există o cafenea cu tematică de muzică clasică în Portland, Oregon, <strong>Casa Rimsky-Korsakoffee</strong> situată într-o casă veche în stil Craftsman. Una dintre primele cafenele din oraÈ, serveÈte cafea Èi deserturi Èi găzduieÈte evenimente de muzică clasică.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8211; Multe cafenele vieneze frecventate de compozitori celebri sunt încă în funcÈiune: <strong>Café Landtmann</strong>, de exemplu, a fost înfiinÈată în 1873 Èi a fost un loc frecventat de <strong>Gustav Mahler</strong>. <strong>Anton Bruckner</strong> a frecventat Hotel Imperial. Se pare că lui Mozart îi plăcea <strong>Cafe Frauenhuber</strong>. <strong>Cafe Dommayer</strong> a fost locul primului spectacol al lui <strong>Johann Strauss Jr</strong>., unde el Èi orchestra lui au avut un succes instantaneu.</div>
<div dir="auto">&#8211; Inaugurată în 1720 de către antreprenorul italian <strong>Floriano Francesconi</strong> în Piazza San Marco din VeneÈia, <em><strong>Caffè Florian </strong></em>este cea mai veche cafenea din Italia, Èi poate din lume. Casanova, Carlo Goldoni, Goethe, Mark Twain, Thomas Mann, Marcel Proust, Ernest Hemingway, Claude Monet, Charlie Chaplin, Gasparo Gozzi, Giuseppe Parini, Silvio Pellico, Lord Byron, Ugo Foscolo, Charles Dickens, Goethe, Rousseau, Marcel Proust sau Gabriele d&#8217;Annunzio au savurat o cafea scumpă (ca Èi acum), servită pe tavă de argint (ca Èi acum), pe acordurile orchestrei live, care este o experienÈă unică. Dacă ajungeÈi acolo, nu vă uitaÈi la 20 de euro. Merită fiecare secundă!</div>
<div dir="auto">P.S. „Talentatul domn Ripley” (cu Matt Damon în rolul principal) Èi „Sommertime”, cu Katherine Hepburn sunt câteva filme celebre în care apare <em><strong>Caffè Florian.</strong></em></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/florian.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-46646" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/florian.jpg" alt="" width="532" height="800" /></a></div>
<div dir="auto">&#8211; Nu putem uita de <strong><a href="https://romaniasweetromania.com/2021/04/capsa-istorie-cu-lacrimi-sange-si-aroma-de-ciocolata/?fbclid=IwAR09uyHv0uvhXHWKLFCM_fNfw9jaf1rID9jgewaXyoJ2vrs4VHOHpLo4kHs_aem_AV5mjLbxrdbixafrrtDa6fYFWt2Zrai_JSgK0DjU11yRgJdA1iU4v5yzwB3UgYMqN5qITPvKXjg_ZHC8Ll0oUMAn" target="_blank" rel="noopener">Casa CapÈa</a>,</strong> situată pe Calea Victoriei în BucureÈti, locul de unde se dădea ora exactă în boema politichiei româneÈti Èi în lumea artiÈtilor, a scriitorilor Èi a celebrităÈilor în general. Nu existai dacă nu erai cunoscut la CapÈa, aÈa cum nu existi în prezent dacă nu ai cont pe Facebook. Pentru că, desigur, nu mai e vreme de întâlnit prin cafenele, nu mai e timp de vorbit Èi de pus Èara la cale tihnit, cu vorbă lungă Èi înÈeleaptă, nu mai e vreme de nimic. Doar de mâncat între noi. Ei, aÈa se zicea Èi pe la CapÈa pe atunci, imediat după 1850, când fraÈii CapÈa au înfiinÈat acest sanctuar al personalităÈilor bucureÈtene. Lume selectă, deh: „<strong>În salonaşele de la Capşa a râs Reichemberg cea cu dinţii de mărgăritar, Cleo de Merode, iubita lui Leopold al II-lea, Jane Hading sau cei mai frumoşi umeri ai Franţei, dar şi Cora Laparcerie, Blanche Toutain, Sarah Bernhardt</strong>”, scrie George Potra în „Din Bucureştii de ieri”.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/capsa2-e1676116261760.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-46639" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/capsa2-e1676116261760.jpg" alt="" width="600" height="338" /></a></div>
<div dir="auto">Dar Èi ai noÈtri, care mai de care, scriitori, gazetari politici, miniştri: Duiliu Zamfirescu, Tudor Muşatescu, Ion Minulescu, Mihail Sorbul, Mircea Damian, Eugen Barbu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, care veneau aici din plăcerea de a savura o cafea bună sau vreuna din minunăÈiile făcute de gazdele Ècolite la „Casa Boissier” din Franţa. Să nu uităm că în 1873, <a href="https://www.capsa.ro/istoric.html" target="_blank" rel="noopener"><strong>Casa Capsa</strong></a> primeÈte Marea Medalie la ExpoziÈia Universală de la Viena, ceea ce, desigur, are o mare însemnătate Èinând cont de faptul că vorbim de capitala Imperiului.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<h2 dir="auto"><strong>Cafeaua în Europa &#8211; o istorie de peste 400 de ani &#8230;</strong></h2>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Originea cafelei în Europa datează din secolul al XVI-lea. Botanistul german Loonard Rauwolf a fost cel care a descris pentru prima dată cafeaua într-o carte publicată în 1583, iar la sfârÈitul secolului al XVII-lea, exploratorii olandezi Èi-au însuÈit un arbore de cafea în Yemen Èi l-au mutat în grădina botanică din Amsterdam. Fertilitatea pământului Èi clima zonei au permis cafelei să se adapteze perfect.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Ca Èi în lumea arabă, primii ani de cafea în Europa au fost foarte convulsivi. Povestea spune că în ambele culturi cafeaua a fost considerată o ameninÈare la adresa ordinii publice, s-a încercat, fără succes, interzicerea acesteia, chiar Èi închiderea primelor cafenele. De exemplu, în Germania, sectoarele protestante au dezaprobat această băutură Èi unii proprietari au interzis difuzarea ei. Această interdicÈie a fost ulterior ridicată, dar cafeaua a fost supusă unei taxe grele. Aceste măsuri împotriva cafelei au fost menÈinute până bine în secolul al XIX-lea.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În ciuda încercărilor, avansul cafelei în Europa nu a putut fi oprit Èi s-a răspândit curând pe tot continentul. În 1650 era un produs consumat pe scară largă în Anglia Èi primele cafenele au început să se deschidă în Oxford Èi Londra. Aceste cafenele au fost la originea ideilor liberale în Anglia, datorită prezenÈei în ele a filozofilor Èi avocaÈilor Èi a distribuirii de pamflete politice. AÈa a fost agitaÈia pe care au creat-o, încât, în 1676, procurorul regelui Carol al II-lea al Angliei a dispus închiderea cantinelor pentru infracÈiuni de ofensă împotriva regelui Èi a regatului. ReacÈia împotriva acestei măsuri a fost de aÈa natură încât edictul a trebuit să fie revocat.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Astfel, cafenelele s-au răspândit în toate capitalele europene. La Berlin a fost deschisă prima în 1670, iar la Paris în 1686 a fost deschisă ”Cafe Procope” unde, conform istoriei, a fost inventat un nou mod de preparare a cafelei prin trecerea apei fierbinÈi printr-un filtru cu cafea măcinată. Èi la Viena, în 1683, s-au deschis primele dintre faimoasele sale cafenele. Succesul acestei băuturi a fost atât de mare încât Johann Sebastian Bach, în 1734, Èi-a compus „Cantata del cafe”.</div>
</div>
</div>
<div dir="auto"></div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;&#110;c&#117;r&#115;&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>